CONTRACT DE CREDIT. PRESCRIPTIA DREPTULUI DE A CERE EXECUTAREA SILITA. EFECTELE PERIMARII EXECUTARII SILITE
Casa de Avocatura „Alexandru PUSA si Asociatii “ isi imbogateste palmaresul cu inca un succes, de data aceasta impotriva Bancii BRD Group Societe General SA. Nu este vorba despre un proces privind anularea comisionului de risc ori privind modul de calcul a dobanzii, ci despre o alta linie de aparare contra unai banci. Inovativa.
Avocatii au reprezentat mai multi clienti impotriva bancii BRD cu scopul de a nu mai restitui bancii un credit de 300.000 Euro. Decizia instantei obtinuta de avocatii nostri, definitiva si irevocabila, pune banca BRD in situatia de a nu mai recupera nimic dintr-un un credit in suma de 300.000 Euro, instanta de judecata ANULAND toate actele si formele de executare silita efectuate imporiva clientilor, instanta constatand PRESCRIS dreptul creditorului BRD Timisoara de a cere executarea silita in baza contractului de credit, a contractului de ipoteca si a contractului de garantie mobiliara.
De data aceasta, banca BRD se gaseste in situatia de a fi imprumutat 300.000 euro clientilor nostri, primind in garatie un imobil (o vila ), iar in urma deciziei instantei, BRD nu va mai recupera nimic din creditul acordat, ba chiar mai mult pierde si imobilul luat in garantie, clientii fiind eliberati de obligatia restituirii creditului catre banca. Ca bonus clientii isi primesc inapoi si imobilul ipotecat, liber de orice sarcini.
Experienta avocatilor nostri si-a spus inca o data cuvantul, aria de practica Banking & Financedin cadrul casei noastre de avocatura mentinandu-se la nivelul necesar pentru a face fata numeroaselor schimbari legislative din ultima perioada. Cauza a fost pregatita de avocatul coordonator Pusa Alexandru Catalin si de Gabriela Sauca , avocat senior.
Astfel, din vastul nostru repertoriu juridic, ultima victorie in domeniul bancar are in vedere perioada desfiintarii de drept a Corpului Executorilor Bancari, prin transformarea acestora in executori judecatoresti si care sunt sanctiunile pe care bancile le pot suferi ca urmare a neadaptarii acestor schimbari majore.
In speta, printr-un contract de credit, contestatorii au beneficiat, in calitate de imprumutati, de un credit in suma de 300.000 Euro pe o perioada de 300 de luni, creanta fiind garantata cu un contract de ipoteca imobiliara si un contract de garantie reala mobiliara asupra unor sume de bani, contracte incheiate in favoarea bancii.
Avand in vedere ca debitorii imprumutati nu si-au respectat, la termenele convenite, obligatia de rambursare a creditului asumata contractual, creditoarea BRD Group Societe General SA a declarat scadenta anticipat intreaga creanta si a declansat procedura de executare silita prin intermediul executorilor bancari.
Actele de executare in cadrul acestei proceduri au fost efectuate in perioada 23.01.2008 – 05.12.2011, executarea silita demarata fiind instrumentata in tot acest timp de 3 executori bancari, dosarul executional fiind ramas in nelucrare datorita intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare.
Ulterior imprejurarilor sus mentionate, creditoarea BRD Group Societe General SA a formulat o noua cerere de executare silita prin intermediul BEJ Cretu Florin, in data de 12 octombrie 2012, astfel ca relevant in cauza este daca de la data ultimului act de executare efectuat de executorul bancar si pana la formularea cererii noi, a intervenit sau nu perimarea primei proceduri de executare.
In cauza s-au constatat astfel incidente prevederile art. 5 din Legea nr. 287/2011 potrivit carora:
„(1) Executarile silite privind titluri executorii apartinand institutiilor de credit, altor entitati care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, institutiilor financiare nebancare sau cooperativelor de credit, aflate in curs la data intrarii in vigoare a dispozitiilor prezentei legi, pot fi continuate de executorul care a inceput urmarirea silita. Cu toate acestea, creditorul, institutie bancara sau institutie financiara nebancara, poate solicita continuarea executarii acestor titluri executorii de catre executorul judecatoresc competent potrivit legii.
(2) De la data intrarii in vigoare a prezentei legi pana la data numirii in functia de executor judecatoresc, executorii prevazuti la art. 1, la cererea creditorului, institutie de credit sau institutie financiara nebancara, pot incepe noi executari silite in temeiul titlurilor executorii apartinand acestor institutii.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2), dosarele de executare aflate in curs de solutionare se predau de catre institutiile de credit si de institutiile financiare nebancare executorilor judecatoresti competenti, potrivit legii, sa continue executarea silita.
(4) Actele de executare indeplinite de catre executorii prevazuti la art. 1 pana la data numirii acestora in functia de executor judecatoresc, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la data efectuarii lor, raman valabile.”
Din economia textului mentionat se desprinde concluzia ca institutiile de credit aveau posibilitatea in ceea ce priveste executarile silite aflate in curs la data intrarii in vigoare a acestui act normativ, sa solicite continuarea executarilor declansate de executorii bancari, dar de catre un executor judecatoresc competent potrivit legii, situatie in care acele de executare efectuate anterior ar fi ramas valabile.
Cum insa, creditoarea BRD Group Societe General SA nu a optat pentru aceasta varianta ci a inteles sa declanseze o noua procedura de executare silita, se constata ca actele de executare efectuate de executorii bancari nu au mai fost continuate de vreun executor judecatoresc competent, astfel ca, primul dosar executional a ramas in nelucrare de la data ultimului act de executare.
Asa fiind, potrivit dispozitiilor art. 389 alin. (1) Cod proc. civ. anterior, „daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei”.
Prin urmare, intrucat conditiile prevazute de dispozitiile 248-254 Cod proc. civ. anterior referitoare la perimare au fost indeplinite in cauza (respectiv investirea organului de executare cu o cerere de executare silita, ramanerea executarii in nelucrare timp de 6 luni si ramanerea in nelucrare sa se datoreze culpei creditorului, culpa generata de faptul ca acesta nu a optat pentru continuarea procedurii de executare declansata anterior ci a inteles sa formuleze o noua cerere de executare dupa aproximativ 1 an de la ultimul act de executare efectuat de executorul bancar instrumentator) a intervenit perimarea executarii silite.
In atare conditii, stiut fiind ca perimarea ca sanctiunea procedurala lipseste de efecte actele de executare efectuate anterior intervenirii ei, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 405 alin. (1) Cod proc. civ. anterior, potrivit cu care dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel.
Din aceasta perspectiva, raportat la data nasterii dreptului de executare silita ( cel mai tarziu 23 ianuarie 2008 – data formularii primei cereri de executare silita) si data formularii celei de-a doua cereri de executare silita ( 12 octombrie 2012), se constata ca a intervenit prescriptia executarii silite, sens in care prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie.
In aceste circumstante, Tribunalul Hunedoara a admis recursul formulat de contestatori si in consecinta a dispus anularea tuturor actelor si formelor de executare silita efectuate in contra debitorilor contestatori in al doilea dosar executional cat si inceperea executarii silite in acest din urma dosar.