Statutul profesiei de avocat

Capitolul I

Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării

profesiei de avocat

Art. 1. (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalităţii;
b) principiul libertăţii;
c) principiul independenţei;
d) principiul autonomiei şi descentralizării;
e) principiul păstrării secretului profesional.

Art. 2. (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într‑un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.

Art. 3. (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într‑un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într‑un barou şi în tabloul avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată.

Art. 4. (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Art. 4¹.[2]⁾ (1) Persoanele care îndeplinesc funcţii în cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi instituţiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurări a Avocaţilor şi filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotărâri sau decizii ori la încheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru soţul/soţia ori pentru rudele sau afinii până la gradul III inclusiv ale acestora.

(2) De asemenea, persoanele indicate la alin. (1) nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care au relaţii cu caracter patrimonial.

(3) În cazul existenţei unui conflict de interese, persoanele indicate la alin. (1) sunt obligate să se abţină de la soluţionarea cererii, de la participarea la luarea hotărârii sau deciziei, informând în prealabil, în acest sens, organul profesional corespunzător.

(4) Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana indicată la alin. (1), soţul/soţia, rudele sau afinii acesteia până la gradul al III‑lea inclusiv are/au un interes personal de natură patrimonială, care poate influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor acesteia.

(5) Încălcarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 5. (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România.

(4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

Art. 6. (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

(4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistenţă juridică legal încheiat.

Art. 7. (1) Într‑o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în particular, precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a‑şi îndeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi, dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.

(6) Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Lege.

Art. 8. (1) Secretul profesional este de ordine publică.

(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i‑a fost încredinţată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 9. (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.

(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie.

(3) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.

Art. 10. (1) Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.

(2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într‑un barou dintr‑un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.

(3) În relaţiile cu un avocat înscris într‑un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.

(4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.

Art. 11. În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial.

Art. 12. (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.

(2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.

Art. 13. Dispoziţiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.

Capitolul II

Organizarea profesiei de avocat

Secţiunea 1

Dobândirea calităţii de avocat

Subsecţiunea 1

Primirea în profesie

Art. 14. (1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.

(2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le‑a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.

Art. 15. (1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b) locul şi data naşterii;
c) elementele actului de identitate şi organul emitent;
d) indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;
e) declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
f) declaraţia solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii acesteia în caz de neconformare în termen;
g) precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;
h) menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;
i) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într‑un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;
b) copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;
c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;
f) două fotografii de tip legitimaţie.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16. (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b) locul şi data naşterii;
c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din L

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate:

a) paşaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinar.

(3) La cerere se vor ataşa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
b) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
c) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;
e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
f) două fotografii de tip legitimaţie.

Art. 17. (1) Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţită de documentaţia prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R.

(2) Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces‑verbal.

(3) În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.

(4) Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.

(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat‑raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.

Art. 18. (1) Avocatul‑raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.

(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 19. În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul‑raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 20. (1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.

(2) Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.

(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.

(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege.

Art. 21. (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R.

(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.

(3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.

(5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba română.

Subsecţiunea a 2‑a

Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr‑un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să îşi desfăşoare activităţile profesionale

sub titlul profesional corespunzător obţinut într‑un stat membru

Art. 22. Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.

Art. 23. (1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b) locul şi data naşterii;
c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
d) menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;
e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorităţii judiciare în cadrul căreia este admis să îşi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate:

a) paşaport;
b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.

(3) La cerere se vor ataşa:

a) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
b) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
d) două fotografii de tip legitimaţie;
e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.

Art. 24. (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi 109 din Lege.

(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.

(3)[3]⁾ Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.

Art. 25. (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.

Subsecţiunea a 3‑a

Demnitatea profesiei

Art. 26. (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.

(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat‑o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări – folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei – pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II‑a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave.

(3) Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s‑a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.

(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.

(5)[4]⁾ Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.

(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.

(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.

Subsecţiunea a 4‑a

Incompatibilităţi

Art. 27. Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.

Art. 28. Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.

Art. 29. (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:

a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b) calitatea de asociat într‑o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într‑o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
c) calitatea de administrator într‑o societate comercială în comandită pe acţiuni;
d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată;
e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi comerciale pe acţiuni.

(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.

(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societăţi comerciale pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.

(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.

(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 30. (1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.

(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.

(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.

Art. 31. (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.

(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.

Art. 32. (1) În cazul prevăzut de art. 25 alin. (2) din Lege, şi anume atunci când situaţia care determină incompatibilitatea este preexistentă sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire în profesie, efectele acesteia din urmă se produc doar sub condiţia rezolvării stării de incompatibilitate.

(2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancţiunea caducităţii acesteia. În toate cazurile, consiliul baroului este obligat să înscrie pe ordinea de zi a primei şedinţe de după expirarea celor două luni verificarea măsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată şi să constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 747/2013 (sub art. 25
L. nr. 51/1995).

Subsecţiunea a 5‑a

Modalităţile de primire în profesia de avocat

Art. 33. (1) Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.

(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.

(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris.

(4) Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.

(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.

Art. 34. Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).

Art. 35. Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 36. (1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevăzut la art. 17
alin. (1).

(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.

(3) Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţată, în condiţiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi întrunesc condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. în contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.

Art. 37. (1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie.

(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 747/2013 (sub art. 25 L. nr. 51/1995).

Art. 38. (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s‑a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.

(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Subsecţiunea a 6‑a

Interdicţii

Art. 39. (1) Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.

(2) În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.

(3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor‑asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.

Art. 40. (1) Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi‑au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).

(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.

Art. 41. (1) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte în integralitate instanţele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21
alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta îşi are sediul profesional.

(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfăşoară activitatea într‑o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.

Art. 42. Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 43. Avocatul care nu respectă prevederile art. 39‑42 sau care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39‑42.

Subsecţiunea a 7‑a

Tabloul anual al avocaţilor

Art. 44. (1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.

(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:

a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;
b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;
c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) şi art. 21 din Lege, precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
d) menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);
e) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
f) alte menţiuni relevante.

(3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi într‑un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr‑un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într‑un stat membru, indicându‑se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.

(4) În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc.

(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.

(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor străini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.

(7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.

Art. 45. Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor străini se comunică autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.

Art. 46. Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.

Art. 47. (1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într‑un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou‑înscrişi în barou.

(2) Înscrierea în tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.

Art. 48. (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.

(2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun în vederea realizării drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (3), (4) şi (5) din Lege.

Subsecţiunea a 8‑a

Suspendarea calităţii de avocat

Art. 49. (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:

a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;
b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;
d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără drept de exercitare a profesiei.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 711/2009 (sub art. 28 L. nr. 51/1995).

Art. 50. Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s‑a pus în mişcare acţiunea penală sau s‑a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Art. 51. (1) Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.

(2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.

(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză.

(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.

(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.

Art. 52. Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.

Art. 53. Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54. (1) Avocatul împotriva căruia s‑a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.

(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Subsecţiunea a 9‑a

Transferul într‑un alt barou

Art. 55. (1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într‑un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.

(2) Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.

(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 56. (1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).

(2) La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie.

Art. 57. (1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în tabloul avocaţilor.

(2) Decizia prin care s‑a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Subsecţiunea a 10‑a

Încetarea calităţii de avocat

Art. 58. (1) Calitatea de avocat încetează:

a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;
d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.

(2) Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.

(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.

Art. 59. Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.

Art. 60. În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.

Art. 61. (1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.

(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.

(3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.

(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.

(5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Secţiunea a 2‑a

Organele profesiei de avocat

Subsecţiunea 1

Baroul

Art. 62. Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.

Art. 63. (1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.

(2) Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.

Art. 64. (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

(2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.

(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Art. 65. (1) Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) decanul.

(2) În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:

a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplină.

Art. 66. (1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.

(2)[5]⁾ Abrogat.

Art. 67. (1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.

(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.

(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.

(4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.

(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.

(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.

(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 68. (1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.

(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într‑un proces‑verbal şi va stabili data următoarei adunări generale în prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.

(3) Cea de‑a doua adunare generală, convocată în condiţiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.

(4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidenţă până la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.

(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.

(6) Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului.

(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.

(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.

Art. 69. (1) Secretarul adunării generale va redacta procesul‑verbal, care va cuprinde:

a) modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;
b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c) numărul membrilor prezenţi;
d) componenţa prezidiului adunării generale;
e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
f) luările de cuvânt;
g) hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h) orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.

(2) Procesul‑verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.

(3)[6]⁾ Procesul‑verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de U.N.B.R.

Art. 70. (1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.

Art. 71. (1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(1¹)[7]⁾ Nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.

(2) Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tabloul avocaţilor, după cum urmează:

a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 51 şi 100;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 101 şi 200;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 201 şi 500;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.

(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.

(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.

(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.

Art. 72. (1) Comisia de cenzori este formată dintr‑un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.

(2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.

(4) Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.

(5) Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalităţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de organele profesiei.

(6) În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, procese‑verbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului şi/sau consiliului baroului.

(7) În situaţii de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuţiilor şi în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi care îşi pot desfăşura activitatea individual ori în forme asociative.

Art. 73. (1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.

(2) Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese‑verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri.

Art. 74. (1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într‑un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.

Art. 74¹.[8]⁾ Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocaţi se va realiza în aceeaşi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poştă, prin comunicare fax sau prin e‑mail. În mod similar se va proceda în privinţa comunicării soluţiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiţii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.

Art. 75. (1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.

(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.

(3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 76. (1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.

(2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicării.

Subsecţiunea a 2‑a

U.N.B.R.

Art. 77. Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R.

Art. 78. (1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.

(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor.

(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Art. 79. (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocaţilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;
d) preşedintele U.N.B.R.

(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:

a) Comisia centrală de cenzori;
b) Comisia centrală de disciplină.

(3) Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.

(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).

Art. 80. (1) Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.

Art. 81. (1) Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R.

(2) Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.

(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia.

(4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor.

(5) Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi.

(6) Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:

a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocaţi;
b) 2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi;
c) 3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.

Art. 82. (1) Lucrările Congresului avocaţilor sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.

(2) Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 aplicându‑se corespunzător.

Art. 83. (1) Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.

(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.

(3) Votul „pentru” se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul „contra” se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.

(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi „pentru” este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.

Art. 84. (1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.

(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:

a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocaţi;
b) 2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.

(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.

(4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.

(5) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.

Art. 85. (1) Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.

(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţă.

Art. 86. (1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.

(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. şedinţele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.

(3) În desfăşurarea activităţii curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

Art. 87. În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ, conform hotărârii Comisiei permanente a U.N.B.R.

Art. 88. (1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(2) Organul competent să soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluţionarea plângerii.

Art. 88¹.[9]⁾ La cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.

Capitolul III

Activitatea profesională a avocatului

Secţiunea 1

Conţinutul activităţii profesionale

Subsecţiunea 1

Consultaţii şi cereri cu caracter juridic

Art. 89. Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum:

a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;
b) elaborarea de opinii legale;
c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
d) elaborarea proiectelor de acte normative;
e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii;
f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.

Art. 90. Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau în interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia.

Subsecţiunea a 2‑a

Asistarea şi reprezentarea clienţilor

Art. 91. (1) În condiţiile legii, avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

(2) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.

Subsecţiunea a 2¹‑a

Activitatea de curator special[10]⁾

Art. 91¹. (1) Avocatul poate îndeplini activitatea de curator special, în condiţiile legii. În cadrul activităţii judiciare, în îndeplinirea acestei sarcini, avocatul are toate drepturile şi obligaţiile reprezentatului legal.

(2) Dispoziţiile art. 108‑119 se aplică în mod corespunzător şi avocatului care îndeplineşte funcţia de curator special.

(3) Fiecare barou organizează un Registru al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali, în care sunt înregistraţi toţi avocaţii care au consimţit să îndeplinească activitatea de curator special. U.N.B.R. centralizează registrele barourilor şi ţine evidenţa Registrului naţional al avocaţilor care pot fi desemnaţi de instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii, în calitate de curatori speciali. Dispoziţiile art. 161 şi 162 se aplică în mod corespunzător.

(4) Avocatului desemnat i se vor comunica de către decan înştiinţarea de numire, precum şi copia încheierii prin care a fost numit curator special. Dispoziţiile art. 153 alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

(5) Plata remuneraţiei pentru activitatea de curatelă care se suportă din bugetul statului se efectuează numai prin barou. Sumele destinate plăţii remuneraţiilor pentru activitatea de curatelă, stabilite prin încheierea instanţei, se virează într‑un cont distinct deschis de fiecare barou. Baroul va comunica instanţei detaliile contului bancar aflat la dispoziţia sa în vederea plăţii sumelor stabilite prin încheiere cu titlul de remuneraţie a curatorului special. Dispoziţiile art. 85 alin. (3) din Lege se aplică în mod corespunzător. Respectarea de către barouri a destinaţiei acestor fonduri este supusă şi controlului U.N.B.R.

Subsecţiunea a 3‑a

Atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei

actelor prezentate spre autentificare

Art. 92. (1) Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a consimţământului şi a datei actului, poate fi prezentat notarului spre autentificare.

(2)[11]⁾ Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi, avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

Hot. Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013: „Art. II. Dispoziţiile art. 92 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R.
nr. 64/2011, cu modif. şi compl. ult., privitoare la Registrul electronic al actelor întocmite de avocat potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se pun în aplicare după aprobarea de către Consiliul U.N.B.R. a Regulamentului de organizare şi funcţionare a registrului”.

Subsecţiunea a 4‑a

Activităţi fiduciare

Art. 93. (1) Avocatul are dreptul să desfăşoare activităţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut.

(2) Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta în:

a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;
b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate;
c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

Art. 94. În exercitarea activităţilor fiduciare, avocatul trebuie:

a) să respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres prevăzut în contractul de asistenţă juridică special încheiat. Când mandatul comportă împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operaţiuni numai dacă acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat în mod special şi în scris de către client;
b) să acţioneze cu bună‑credinţă, profesionalism şi cu diligenţa unui bun proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activităţii profesionale;
c) să administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului;
d) să nu influenţeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine beneficii proprii, în afara onorariului de avocat;
e) să informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute.

Art. 95. În executarea mandatului, avocatul poate să desfăşoare:

a) activităţi de consultanţă;
b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate;
c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii;
d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor;
e) activităţi conexe, cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi, culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor, mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc.;
f) orice operaţiuni în numerar privind plăţi, încasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activităţii încredinţate.

Art. 96. (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare, un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.

(2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se înţelege orice sumă primită de către avocat cu titlu de fond iniţial sau rezultată din valorificarea acestuia ori a bunurilor încredinţate.

(3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare.

Art. 97. (1) Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate încasările rezultate din activităţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv.

(2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o dată la 3 luni, dacă în contractul de asistenţă juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.

Art. 98. Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plăţi din acesta doar în următoarele situaţii:

a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele mandatului fiduciar;
b) la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activităţile fiduciare;
c) în baza unei hotărâri judecătoreşti;
d) în baza contractului de asistenţă juridică, pentru încasarea onorariilor legate de activităţile fiduciare desfăşurate;
e) în cazul în care este în curs o procedură execuţională privind bunurile sau fondurile administrate.

Art. 99. Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăţi din contul fiduciar atunci când clientul i‑a adus la cunoştinţă în scris opoziţia sa.

Art. 100. Este permisă încheierea unui contract de asistenţă juridică care să prevadă plata, în parte, a onorariului pentru activităţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins.

Art. 101. Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în baza sau în legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţă, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicită originalul acestor evidenţe, avocatul este îndreptăţit să păstreze fotocopii pe format hârtie sau electronic.

Art. 102. (1) Avocatul are obligaţia să păstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activităţi fiduciare:

a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate;
b) un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate, precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursării acestora sau rezultatul administrării şi valorificării acestora;
c) operaţiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, părţilor, valorii şi tipului operaţiunii.

(2) Avocatul este obligat să înregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciară şi, în orice caz, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.

Art. 103. Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţele legate de activităţile fiduciare pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Subsecţiunea a 5‑a

Activităţi de stabilire temporară a sediului unor societăţi comerciale

şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate

Art. 104. Stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii în cauză.

Art. 105. (1) În vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale în cauză, avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenţă juridică având acest obiect.

(2) Perioada pentru care sediul societăţii în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăşi un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţă juridică.

Art. 106. Avocatul poate îndeplini orice formalităţi legale necesare în vederea înregistrării, în numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii.

Art. 107. Avocatul va întocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni, emise de societăţile înregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii, şi poate emite, la cererea persoanei îndreptăţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii.

Secţiunea a 2‑a

Relaţiile dintre avocat şi client

Subsecţiunea 1

Principiile şi regulile de bază ale relaţiei

dintre avocat şi client

Art. 108. (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă între avocat şi client ori mandatarul acestuia.

(2) Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţă juridică sunt stabilite prin prezentul statut.

(3) Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 109. (1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent.

(2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic.

(3) Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:

a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i‑a fost încredinţată;
b) prestarea de activităţi avocaţiale în scopul de a se face plăcut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
c) prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă;
d) existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.

Art. 110. Avocatul trebuie să depună toată diligenţa pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

Art. 111. Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligenţă. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i‑a fost încredinţat.

Art. 112. Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilităţii avocatului şi profesiei.

Art. 113. Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.

Art. 114. (1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într‑una şi aceeaşi cauză, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.

(2) Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.

(3) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.

(4) În cazul în care avocaţii practică profesia într‑o formă asociativă, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1)‑(3) se aplică tuturor avocaţilor.

Art. 115. Există conflict de interese în situaţiile următoare:

a) în activitatea de consultanţă, când, la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve nu îşi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmărit;
b) în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când, la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat dacă i‑ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării;
c) atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i‑a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).

Art. 116. Nu există conflict de interese:

a) atunci când, după ce şi‑a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activităţi, va încerca să concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situaţia ce i‑a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
c) atunci când, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.

Art. 117. Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul trebuie să se abţină a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie lezată.

Art. 118. Avocatul va încerca în momentele oportune să îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr‑o cale legală alternativă, aptă a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia.

Art. 119. (1) Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.

(2) Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi.

(3) Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decât cea prevăzută în statutul profesiei.

(4) Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.

Art. 120. (1) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredinţează cazul.

(2) În exercitarea activităţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi să administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate.

(3) Când participă la o operaţie juridică, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de îndată ce suspectează în mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi când clientul nu înţelege să renunţe la operaţia în sine.

Subsecţiunea a 2‑a

Contractul de asistenţă juridică

Partea I. Forma şi conţinutul contractului

de asistenţă juridică

Art. 121. (1) Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii şi dobândeşte dată certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat.

(2) Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă între avocat şi client. Se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă de încheierea contractului la una dintre următoarele date:

a) data la care contractul a sosit prin fax sau e‑mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmisiunea prin fax are loc după ora 19,00, se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă în ziua lucrătoare următoare zilei transmisiunii;
b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Contractul de asistenţă juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnată de avocat şi transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenţă juridică.

(4) Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost încheiat în mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de către client, caz în care data încheierii contractului este considerată a fi data menţionată în cuprinsul contractului.

(5) Contractul de asistenţă juridică poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formă verbală. În acest caz, ca şi în situaţia prevăzută la alin. (2), dispoziţiile art. 44 din Lege se aplică în mod corespunzător. Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

(6) În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii.

(7) Cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistenţă juridică se încheie în atâtea exemplare câte părţi sunt. Orice exemplar care poartă în original semnăturile părţilor va fi considerat exemplar original.

(8) Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate într‑un registru special şi va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie a oricărei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor.

Art. 122. (1) Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;
b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
d) onorariul;
e) atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f) modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client;
g) semnăturile părţilor.

(2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)‑e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s‑a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.

(3) Modelul contractului de asistenţă juridică este cuprins în anexa nr. I.

(4) Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit în formulare tipizate şi înseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea „Uniunea Naţională a Barourilor din România” şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou şi o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei.

(5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formularele menţionate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţă juridică emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat.

(6) Pentru uzul în raporturile cu clienţii străini, formularele emise în condiţiile alin. (5) vor putea fi redactate într‑o limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise în sistem personalizat.

Art. 123. Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 126 rămân aplicabile.

Art. 124. (1) Contractul de asistenţă juridică învestit cu formulă executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.

(2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Art. 125. Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.

Art. 126. (1) Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi formularului împuternicirii avocaţiale.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

(3) Pentru activităţile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, în puterea căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului.

Art. 127. (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.

(2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului.

(3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:

a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client;
b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;
c) importanţa intereselor în cauză;
d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
h) situaţia financiară a clientului;
i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.

Art. 128. (1) Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.

(2) Onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului.

(3) În cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa onorariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat.

(4) În toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute în contractul de asistenţă juridică, ce urmează să fie încheiat în formă scrisă.

(5) Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.

Art. 129. (1) Onorariile pot fi stabilite astfel:

a) onorarii orare;
b) onorarii fixe (forfetare);
c) onorarii de succes;
d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a)‑c).

(2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului.

(3) Onorariul fix (forfetar) constă într‑o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului.

(4) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.

(5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.

(6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într‑o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.

(7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legătură cu latura civilă a cauzei.

Art. 130. (1) Este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.

(2) Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într‑o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.

(3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

Art. 131. Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.

Art. 132. (1) La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.

(2) Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a reclamaţiei.

(3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.

(4) Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.

(5) Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.

(6)[12]⁾ Abrogat.

Partea a II‑a. Efectele contractului de asistenţă juridică

Art. 133. (1) În cazul în care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client într‑o procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţii de diligenţă.

(2) Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională, prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, a abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.

(3) Avocatul este obligat să se abţină să se angajeze ori de câte ori nu poate acorda o asistenţă şi o reprezentare competente.

(4) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului său profesional.

(5) În situaţii şi împrejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în măsura în care în acel moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s‑ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.

(6) Competenţa profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a împrejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport cu evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrării în care avocatul este angajat.

Art. 134. (1) Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist, în limitele legii.

(2) Avocatul se va abţine ca intenţionat:

a) să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încât să eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;
b) să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.

(3) Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul său în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului.

(4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfăşurate pentru client.

(5) Avocatul va ţine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi extraprofesională, astfel încât să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura împrejurărilor şi specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de câte ori este conştient că nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat.

(6) Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificată în mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.

(7) Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată în procedurile legale în care asistă sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode şicanatoare şi prejudiciabile pentru terţe părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat.

Art. 135. (1) În activitatea de consiliere avocatul va acţiona cu tact şi răbdare pentru a înfăţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistă şi/sau îl reprezintă. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj în raport cu starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice.

(2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului.

(3) Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentării, fără a abdica de la independenţă şi crezul său profesional.

(4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legătură cu strategia şi mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.

Art. 136. (1) Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligă pe avocat să privească speţa respectivă dintr‑o perspectivă proprie şi să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţă în situaţia respectivă.

(2) Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciază că va avea consecinţe legale negative, acesta va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, după caz, va putea denunţa contractul de asistenţă juridică.

Art. 137. (1) În cazul în care avocatul asistă/reprezintă în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.

(2) Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într‑un mod amiabil şi profitabil pentru toţi.

(3) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client‑avocat. Fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun regula confidenţialităţii nu se aplică.

Art. 138. Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţă pentru clientul său în folosul unei terţe persoane dacă:

a) este îndreptăţit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relaţiei client‑avocat;
b) are acceptul clientului.

Art. 139. (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.

(2) Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului în scopuri ilegale, fără cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client în activităţi infracţionale.

(3) Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.

Art. 140. (1) Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.

(2) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.

(3) Avocatul nu este obligat să informeze clientul în măsura în care s‑a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.

Art. 141. Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legătură cu cazul acestuia, chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.

Art. 142. (1) În toate cazurile în care avocatul este însărcinat să asiste un client el poate să conducă discuţiile doar în prezenţa clientului său ori numai cu acordul acestuia.

(2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta fără acordul prealabil al confratelui său.

Art. 143. (1) Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinând clienţilor săi sau unor terţe părţi care i‑au fost încredinţate în legătură cu exercitarea profesiei.

(2) Fondurile financiare vor fi păstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal constituită şi autorizată să funcţioneze, potrivit legii.

(3) Evidenţa distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat într‑o manieră care să confere siguranţa menţinerii identităţii acestora.

(4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu păstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotărâre judecătorească permit păstrarea lor într‑o altă modalitate.

(5) Avocatul va ţine o evidenţă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va păstra documentele respective pentru o perioadă de 10 ani după încetarea contractului de reprezentare cu clientul.

(6) În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client ori cu un terţ, avocatul este obligat să îi notifice acestuia, în scris şi de îndată.

(7) Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei înţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terţei persoane îndreptăţite să le primească şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, să pună la dispoziţia acestuia/acesteia evidenţa contabilă pe care a efectuat‑o cu privire la respectivele bunuri.

Art. 144. Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul să nu îşi mai poată încasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să reţină fonduri în scopul de a constrânge clientul să îi accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitată într‑un cont special, iar avocatul va trebui să propună în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de îndată transferată acestuia.

Art. 145. Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinând clienţilor până la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va înregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la încetarea contractului, dacă până la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi înregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens.

Art. 146. Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichidităţile încredinţate de către client în conturi bancare purtătoare de dobânzi. Dobânzile se cuvin clientului.

Art. 147. (1) În afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică încetează prin renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.

(2) Încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său.

Art. 148. (1) Avocatul care este solicitat într‑o cauză în curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi.

(2) Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, să îi aducă la cunoştinţă această împrejurare.

Art. 149. (1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a‑şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit şi înştiinţarea organelor judiciare.

(2) În cazul în care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care i‑au fost puse la dispoziţie.

Subsecţiunea a 3‑a

Asistenţa judiciară

Partea I. Cazurile şi condiţiile de acordare

a asistenţei judiciare

Art. 150. (1) În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă judiciară se înţelege asistenţa juridică acordată prin avocat.

(2) Barourile asigură asistenţa judiciară:

a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;
c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale.

(3) În cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită.

Art. 151. Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde:

asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea iniţierii ori soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ‑jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;
asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, în condiţiile legii.

Art. 152. (1) În cazul în care, potrivit art. 11‑19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.

(2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară pentru a asigura asistenţa prin avocat solicitată.

(3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înştiinţarea de numire şi copie a încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înştiinţat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.

(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.

Art. 153. (1) Avocatul desemnat să acorde asistenţa juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.

(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţă judiciară constituie abatere disciplinară.

(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.

(4) Decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunţării.

Art. 154. (1) La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistenţă judiciară.

(2) Asistenţa extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistenţă judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele menţiuni:

a) obiectul şi natura solicitării;
b) identitatea şi codul numeric personal;
c) domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale;
d) dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale;
e) dovezi cu privire la obligaţia de întreţinere sau de plată.

(3) Cererea va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.

(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

a) adeverinţa eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate în aceeaşi perioadă;
b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;
c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s‑a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă sau care a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;
g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.

(5) Cererea însoţită de documentele justificative se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi va fi soluţionată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz.

(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:

a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana căreia i se acordă asistenţă extrajudiciară;
e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.

(7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistenţă judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistenţă judiciară, iar avocatul şi‑a dat acordul pentru numire.

(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la
alin. (5) va fi comunicată solicitantului.

(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.

(10) Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de către consiliul baroului în regim de urgenţă, în prima şedinţă a consiliului baroului de după data înregistrării ei.

Art. 155. Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii:

a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat;
b) atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;
c) în cazul cetăţenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii români;
d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.

Art. 156. Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

Partea a II‑a. Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare

Art. 157. (1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice, în limitele atribuţiilor conferite prin Lege şi în condiţiile prezentului statut.

Art. 158. Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:

a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;
b) elaborează proiectul Regulamentului‑cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;
e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
f) efectuează controlul asistenţei judiciare acordate;
g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;
h) stabileşte împreună cu Ministerul Justiţiei indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;
i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;
j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;
l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale prezentului statut.

Art. 159. În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:

a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;
b) organizează şi actualizează registrele proprii de asistenţă judiciară, pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemnează avocaţii înscrişi în registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de desemnările anterioare şi de gradul de angajare al acestuia;
d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.

Art. 160. (1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei locale.

(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului‑cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţă judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.

(4) Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile Regulamentului‑cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzute în prezentul statut.

Art. 161. (1) Fiecare barou organizează registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.

(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina web a fiecărui barou.

(3) Actualizarea registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.

(4) În cazuri excepţionale, în registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.

(5) U.N.B.R organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.

(6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R şi se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou.

Art. 162. (1) Pentru înscrierea în registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.

(3) Înscrierea avocatului în registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.

(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de asistenţă judiciară un avocat în următoarele cazuri:

a) dacă avocatului solicitant i s‑a aplicat o sancţiune disciplinară;
b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;
c) dacă s‑a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate;

d)[13]⁾ dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.

(5) Radierea din registrul de asistenţă judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.

(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistenţă judiciară, precum şi măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.

(7) Decizia de radiere din registrul de asistenţă judiciară se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R.

Art. 163. (1) Pentru asistenţa judiciară acordată avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.

(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.

(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.

(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.

(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare şi pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate.

Art. 164. (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) şi (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.

(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţă judiciară se virează lunar, într‑un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de prezentul statut.

Art. 165. U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezenta subsecţiune.

Art. 166. (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionarii serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea cotei de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.

(4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administraţiei publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1) din Lege.

Art. 167. (1) Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuităţii, pe care trebuie să îl trateze cu atenţia cuvenită oricărui client.

Art. 168. (1) Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenţei judiciare se realizează exclusiv în baza delegaţiei de avocat eliberate de serviciul de asistenţă judiciară, conform modelului prevăzut în anexa nr. III.

(2) În cazul în care se solicită acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabileşte valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii, având în vedere natura cauzei şi valoarea obiectului material al acesteia.

(3) Prin decizie, decanul poate delega atribuţiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.

(4) Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară gratuită urmează să îşi îndeplinească însărcinarea în condiţiile prevăzute la art. 82 din Lege, pe baza delegaţiei eliberate de barou, conform modelului prevăzut în anexa nr. IV.

Art. 169. Mandatul avocatului desemnat să acorde asistenţa judiciară obligatorie încetează în momentul în care partea îşi angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului înlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a încetat, cuantumul acestuia fiind proporţional cu munca prestată.

Art. 170. Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condiţiile prevăzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei.

Art. 171. (1) Serviciile de asistenţă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile situate la sediile instanţelor, puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, în condiţiile art. 38 din Lege.

(2) Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevăzută de art. 38 din Lege sunt suportate în condiţiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.

Art. 172. (1) Asistenţa judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că:

a) a fost obţinută prin fraudă;
b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s‑a ameliorat şi permite plata onorariului.

(2) În condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit asistenţă judiciară gratuită.

Secţiunea a 3‑a

Relaţiile dintre avocaţi

Subsecţiunea 1

Confraternitatea şi respectul reciproc

Art. 173. (1) Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe încredere şi respect reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii reputaţiei profesiei.

(2) Avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii adverse.

(4) Avocatul nu trebuie în niciun moment să prezinte cu bună ştiinţă o informaţie falsă ori să inducă în eroare.

Art. 174. (1) Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision ori vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.

(2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie în contrapartidă pentru că i‑a fost procurat un caz.

(3) Nu intră sub incidenţa alin. (1) şi (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze.

Subsecţiunea a 2‑a

Concurenţa profesională

Art. 175. (1) Avocaţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună‑credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale.

(2) Constituie concurenţă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea avocaţială. Este considerată ca fiind contrară uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţă ori a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţă.

Art. 176. (1) Este interzisă concurenţa neloială săvârşită prin:

a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi‑cheie ai unui concurent;
b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;
c) divulgarea, achiziţionarea ori folosirea unei informaţii confidenţiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim şi într‑un mod contrar uzanţelor cinstite;
d) încheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul în cauză;
e) comunicarea sau răspândirea în public de către un avocat de afirmaţii cu privire la firma sa ori activitatea acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie favorabilă în dauna unor concurenţi;
f) comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii avocatului concurent;
g) oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta să divulge informaţii confidenţiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine sau pentru altă persoană în dauna unui concurent;
h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat;
i) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori ori salariaţi ai unui avocat în scopul înfiinţării unei entităţi concurente care să capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor ori a salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizării activităţii sale.

(2) Săvârşirea unor fapte de concurenţă neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum şi săvârşirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toţi avocaţii participanţi.

Art. 177. Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de art. 89 din Lege, săvârşirea următoarelor fapte de concurenţă neloială:

a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;
b) punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat;
c) producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii ori publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a‑i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi.

Art. 178. Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:

a) încheierea între avocaţi de acorduri privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale;
b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale;
c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între avocaţi.

Art. 179. Aplicarea sancţiunii disciplinare în cazurile prevăzute de art. 176‑178 nu exclude dreptul celui prejudiciat la repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat.

Secţiunea a 4‑a

Formele de exercitare a profesiei
Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 180. (1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:

a) cabinet individual;
b) cabinet asociat;
c) societate civilă profesională;
d) societate profesională cu răspundere limitată.

(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.

(3)[14]⁾ La constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum şi ulterior acestui moment, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu respectarea procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. cu privire la constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi în condiţiile prevăzute de lege.

(4)[15]⁾ Dispoziţiile alin. (3) privind necesitatea respectării procedurii reglementate de Consiliul U.N.B.R. şi efectul de opozabilitate faţă de terţi al înscrierii în registru devin aplicabile de la data ce se va stabili în acest scop prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor,

(5) Până la data stabilită de către Consiliul U.N.B.R. conform alin. (4), operarea diviziunii patrimoniale se face prin declaraţie înscrisă în statutul societăţii civile profesionale, în actul de înfiinţare al cabinetului individual de avocat, în convenţia de asociere a cabinetelor individuale de avocaţi, după caz, sau prin declaraţie separată, întocmită în formă scrisă şi înregistrată la baroul din care face parte avocatul. Orice creditor al unui avocat a cărui creanţă s‑a născut în legătură cu profesia poate solicita baroului informaţii privind masa patrimonială afectată exercitării profesiei avocatului conform declaraţiilor înregistrate la barou.

Art. 181. (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.

(2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.

(3) Cabinetele grupate se individualizează printr‑o denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma „cabinete de avocat grupate” (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat grupate” sau „I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat grupate”).

(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. XI.

Art. 182. (1) Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.

(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii şi ale prezentului statut.

(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar‑contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale).

(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota‑parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar‑contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar‑contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidenţele financiar‑contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.

(5) În cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou‑constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foştii lor titulari, nou‑asociaţi, decid astfel.

(6) În situaţia prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.

(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.

(8) Avocatul este obligat să înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.

Art. 183. (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:

a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;
b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;
e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;
f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a baroului;
g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
h) obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere limitată;
i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.

(2) În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.

(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari rămân în fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Art. 184. Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 185. (1) Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

(2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaţii definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie.

(3)[16]⁾ Abrogat.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.

(5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 186. Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.

Art. 187. (1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare.

(2) Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit Legii.

(3) Consiliul baroului poate delega un consilier să verifice condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut cu privire la soluţionarea cererilor.

(4) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispoziţiile Legii şi ale prezentului statut.

(5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într‑o situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicţia şi ale prezentului statut.

Art. 188. (1) Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenţa profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului.

(2) În desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, experţilor, traducătorilor, executorilor judecătoreşti şi a altor specialişti cu care poate să colaboreze.

(3) Colaborările avocatului în condiţiile art. 7 din Lege se vor desfăşura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii şi ale prezentului statut.

Art. 189. Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, în termen de 15 zile de la comunicare.

Subsecţiunea a 2‑a

Cabinetul individual de avocat

Art. 190. (1) În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVIII.

(2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa nr. IX.

Art. 191. (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma „cabinet de avocat” (exemplu: „ION IONESCU – Cabinet de avocat” sau „I. IONESCU – Cabinet de avocat”).

(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.

Subsecţiunea a 3‑a

Cabinetele asociate de avocaţi

Art. 192. (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.

(2) Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.

(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.

(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.

Art. 193. (1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „cabinete de avocat asociate” (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat asociate” sau „I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat asociate”).

(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)‑(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 194. Dispoziţiile art. 192 şi 193 se aplică în mod corespunzător şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma „în asociere” (exemplu: „ION IONESCU – Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU – Cabinet de avocat – în asociere”).

Art. 195. Convenţiile de asociere prevăzute la art. 192 şi 194 se încheie în formă scrisă şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod corespunzător.

Subsecţiunea a 4‑a

Societatea civilă profesională

Art. 196. (1) Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.

(2) Raportul juridic civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator, fără a se cere opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei în care serviciile profesionale constau în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, când în contractul de asistenţă juridică se menţionează numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum şi dreptul sau interdicţia de substituire a acestuia.

(3) Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică.

Art. 197. (1) Societatea civilă profesională se individualizează printr‑o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma „societate civilă de avocaţi” (exemplu: „ION IONESCU – Societate civilă de avocaţi” sau „IONESCU, POPESCU – Societate civilă de avocaţi”).

(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)‑(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 198. (1) Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII.

(2) Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).

(3) Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel fiinţă.

(4) Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) în cazul în care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.

Subsecţiunea a 5‑a

Societatea profesională cu răspundere limitată

Art. 199. (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi un patrimoniu propriu de afectaţiune destinat exercitării profesiei de avocat.

(2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectaţiune este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, şi cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum şi din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionării sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociaţi.

(3) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care îşi exercită profesia în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.

(4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, în condiţiile art. 3 din Lege.

(5) Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.

Art. 200. (1) Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr‑o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma „societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată” (exemplu: „ION IONESCU – Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată” sau „IONESCU, POPESCU – Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată”).

(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)‑(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 201. (1) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă, cu respectarea modelului prevăzut în anexele nr. XIV şi XV. Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.

(2) Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;
b) data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a avocaţilor asociaţi;
c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
d) capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori în clientelă, şi a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în clientelă, precum şi a modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;
e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;
f) asociaţii coordonatori care reprezintă şi administrează societatea, împreună cu puterile ce li s‑au conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;
h) durata societăţii;
i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.

(3) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condiţiile Legii şi ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.

(4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societăţii profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii şi a prezentului statut.

Art. 202. (1) Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal.

(2) Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.

(3) Baroul va ţine registrul de evidenţă a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX.

Art. 203. Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscrişi în acelaşi barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, şi către toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societăţii profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.

Art. 204. (1) Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.

(2) Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.

(3) Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată, şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi.

(4) În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuţie cu titlu de aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.

(5) Prevederile art. 192 alin. (2)‑(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 205. (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea avocaţilor asociaţi.

(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.

(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.

Art. 206. (1) Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul statut.

(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

Art. 207. (1) Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaţilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.

(2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacă în statutul societăţii nu se prevede o durată mai mare.

Art. 208. Asociaţii societăţii profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.

Art. 209. (1) Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într‑o societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele cărora doreşte să le transmită respectivele părţi sociale şi preţul.

(2) Transmiterea către terţi poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu şi‑a exercitat dreptul de preemţiune.

(3) Dreptul de preempţiune la dobândirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia de înstrăinare aparţine asociaţilor rămaşi în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobândească respectivele părţi sociale.

Art. 210. (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte.

(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.

(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându‑se seama de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut.

Art. 211. Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deţine această calitate mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformată în cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept şi intră în lichidare.

Secţiunea a 5‑a

Modalităţile de exercitare a profesiei

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 212. Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:

a) avocat titular al cabinetului individual;
b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;
c) avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi;
d) avocat asociat în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată;
e) avocat colaborator;
f) avocat salarizat în interiorul profesiei.

Art. 213. Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai în una dintre modalităţile prevăzute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 180.

Subsecţiunea a 2‑a

Avocatul titular al cabinetului individual

Art. 214. (1) Într‑un cabinet individual există un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur sau împreună cu avocaţi colaboratori.

(2) În situaţia în care cabinetele individuale se asociază, încetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecinţă a încetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi), încetează calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

Subsecţiunea a 3‑a

Avocatul asociat

Art. 215. Dobândeşte calitatea de avocat asociat, după caz:

a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5
(3) din Lege;
b) avocatul asociat într‑o societate civilă profesională;
c) avocatul asociat într‑o societate profesională cu răspundere limitată;
d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării ori reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i‑a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într‑o societate civilă profesională.

Subsecţiunea a 4‑a

Avocatul colaborator

Art. 216. (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exerciţiu al profesiei de avocat.

(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Art. 217. (1) Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.

(2) Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/ coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfăşoară activitatea.

(3) Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistenţă juridică se va menţiona expres caracterul de „client personal” al avocatului colaborator.

(4) Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienţii personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parţial de avocatul colaborator, după caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute în contractul de colaborare.

(5) Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi să permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condiţiile prevăzute în contractul de colaborare.

(6) Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripţionează menţiunea „avocat colaborator”. ştampila personală a avocatului colaborator poate fi confecţionată şi utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor anexei nr. XXI, care se aplică în mod corespunzător.

(7) În activitatea desfăşurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal faţă de client şi are obligaţia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator îi aparţine. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei căreia îi aparţine şi care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.

(8) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va păstra rezultatele financiare obţinute.

Art. 218. (1) În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte/ celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispoziţiile din prezentul statut privind formarea profesională iniţială.

(2) Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

Subsecţiunea a 5‑a

Avocatul salarizat în interiorul profesiei

Art. 219. (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condiţiilor concrete de muncă.

(2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.

(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile cuprinse în anexa nr. X, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

(4) Dispoziţiile art. 218 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul IV

Integritatea profesiei de avocat

Secţiunea 1

Drepturile şi îndatoririle avocaţilor

Subsecţiunea 1

Drepturile avocatului

Art. 220. (1) Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.

(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 221. (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.

(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

Art. 222. (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.

(2) Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.

(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.

Art. 223. (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.

(2) Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.

(3) Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.

(4) Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.

(6)[17]⁾ În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă, în sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.

Art. 224. Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există sau are cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 225. (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.

(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de e‑mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.

(3) Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea „avocat stagiar” sau „avocat definitiv”, după caz, potrivit anexei nr. XXIII.

(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.

Subsecţiunea a 2‑a

Recuperarea capacităţii de muncă

Art. 226. (1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.

(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.

(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.

(4) Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii.

(5) Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică s‑a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.

Subsecţiunea a 3‑a

Îndatoririle avocatului

Art. 227. (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.

(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.

Art. 228. (1) Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.

(2) Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.

(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului.

(4) Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus‑menţionate ori asupra sa.

(5) Avocatul este obligat să se opună şi ridicării înscrisurilor şi bunurilor constând în acte şi lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndată, să îl încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.

Art. 229. (1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i‑au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.

(2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a‑i fi încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajată.

(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.

(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea instanţei de judecată.

Art. 230. (1) Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde asistenţă judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.

(2) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condiţiile dispoziţiilor art. 277‑287.

(3) Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţă judiciară.

Art. 231. (1) Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.

(2) Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi a regulilor deontologice.

(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:

a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.

(4)[18]⁾ Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.

(5) Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.

(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii.

(7) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 232. (1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.

(2) Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.

(3) Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 233. (1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.

(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i‑au fost încredinţate persoanei de la care le‑a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces‑verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.

Art. 234. (1) Avocatul are obligaţia să depună toate diligenţele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i‑a fost încredinţat.

(2) În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr‑un avocat care îşi desfăşoară activitatea într‑o altă formă de exercitare a profesiei, dacă în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevăzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi formularului delegaţiei de substituire.

(3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi.

Art. 235. (1) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.

(2) Cuantumul şi termenul de plată a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la
alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. şi se aduc la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptării acestora. Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A.

(3) La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop.

(4) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calităţii de avocat, în condiţiile legii.

(5) Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

Art. 236. (1) Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.

(2) Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.

(3) Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.

Art. 237. (1) Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intră în contact în exercitarea activităţilor sale.

(2) Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevăzute în anexele
nr. XXVI şi XXVII.

Art. 238. (1) Avocatul are obligaţia să folosească atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei.

(2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecţiunea a 4‑a a prezentei secţiuni.

Art. 239. (1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terţi au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s‑a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:

a) contractele de asistenţă juridică;
b) registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;
c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII;
d) registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;
e) registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.

(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele înscrisuri întocmite de avocat:

a) împuternicirea avocaţială;
b) delegaţia de substituire;
c) contractul de colaborare;
d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;
e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.

(4) Consiliul baroului, printr‑un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevăzute la alin. (2) lit. b)‑e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de prezentul statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidenţelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.

(5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop.

Art. 240. (1) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute la secţiunea a 2‑a.

(2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

(3) În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinând unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într‑o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.

Art. 241. Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea serviciului profesional ce i‑a fost încredinţat şi a căror rambursare o solicită.

Art. 242. (1) Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale în cazul în care există sau survine un conflict de interese.

(2) Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 242¹.[19]⁾ (1) Avocatul este obligat să se abţină de la desfăşurarea unor activităţi de natură a aduce atingere drepturilor profesionale rezervate avocaţilor prin lege şi statutul profesiei.

(2) Nerespectarea acestor obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

Subsecţiunea a 4‑a

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

A se vedea Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 523/2009 (sub art. 48 L. nr. 51/1995).

Art. 243.[20]⁾ (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională, care urmăreşte promovarea profesiei de avocat.

(2) Publicitatea formelor de exercitare este constituită din orice formă de comunicare publică, indiferent de mijloacele utilizate, care urmăreşte să aducă la cunoştinţa publicului informaţii asupra naturii ori calităţii practicii profesionale.

(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.

(4) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

Art. 244.[21]⁾ (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) amplasarea unei firme conforme cu prevederile art. 245;
b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;
c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;
e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
f) domeniu de internet şi adrese de e‑mail;
g) pagină web;
h) publicarea de articole în reviste sau alte publicaţii de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg.

(2) Nu este permisă utilizarea următoarelor forme de publicitate:

a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau într‑un loc public, ori în propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi în imposibilitate de a alege un avocat;
b) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate, cu excepţia publicaţiilor care conţin o rubrică de consultanţă juridică;
c) publicarea unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii, altele decât cele de specialitate ori care nu sunt destinate publicului larg;
d) aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace, a donaţiilor sau altor liberalităţi acordate de forma de exercitare a profesiei sau de avocaţii din cadrul acesteia, cu excepţia sponsorizărilor de conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică, ori a unor alte evenimente sau acţiuni care nu sunt destinate publicului larg;
e) utilizarea, în scopul realizării corespondenţei prin e‑mail sau al postării unei pagini web, a unui domeniu de internet rezervat de un operator economic în scopul prezentării sale;
f) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui operator economic sau cu domeniul de internet rezervat de acesta în scopul prezentării sale;
g) promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;
h) comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi, de către avocaţii incluşi în forma de exercitarea profesiei;
i) incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora.

(3) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale, în exercitarea mandatului său sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiune expresă din partea acestuia.

(4) Barourile, U.N.B.R. şi organele profesiei nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă.

Art. 245. (1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40×60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.

(2) Firma cuprinde menţiunile prevăzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.

Art. 246. (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.

(2) În cazul în care anunţul se face prin presa scrisă, dimensiunile sunt de maximum 6×9 cm.

(3) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.

Art. 247.[22]⁾ (1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.

(2) În vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizării comunicării acestora către public.

(3) Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:

a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şi‑au dat acordul în acest sens;
b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.

(4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public numai la manifestările prevăzute la alin. (1) şi în condiţiile stabilite de alin. (2). Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.

Art. 248.[23]⁾ (1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:

a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (e‑mail);
b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;
c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.

(2) Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia.

Art. 249.[24]⁾ (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, precum şi la modul de realizare a corespondenţei.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizează, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.

(3) Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) din Lege.

(4) Adresa de internet nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor publicate în reviste de specialitate juridică.

(5) Pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii, la cererea organelor profesiei. Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.

Art. 249¹.[25]⁾ (1) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii de clientelă.

(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

a) menţiunile autolaudative sau comparative;
b) nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;
c) informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;
d) furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;
e) menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de plată şi care constituie politici de dumping;
f) orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;
g) orice forme de publicitate realizate de către terţi.

Art. 250.[26]⁾ Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă.

Secţiunea a 2‑a

Arbitrajul

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 251. (1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor prezentei secţiuni.

(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr‑o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept.

(3) Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de vedere.

Subsecţiunea a 2‑a

Medierea

Art. 252. (1) Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l‑a propus.

(2) Dacă una dintre părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 şi următoarele.

Art. 253. (1) După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.

(2) Activitatea mediatorului este gratuită.

Art. 254. (1) Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat, pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.

(2) La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces‑verbal semnat şi de părţi, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul‑verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.

(3) Procesul‑verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eşecului medierii, îl va comunica părţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

Subsecţiunea a 3‑a

Arbitrajul

Art. 255. Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343‑368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor de mai jos.

Art. 256. (1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.

(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.

(3) Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru decan.

Art. 257. (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâţilor.

(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională, care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de arbitrare.

Art. 258. (1) În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.

(2) Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.

(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.

(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.

Art. 259. (1) În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.

(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.

(3) şedinţele de judecată nu sunt publice.

Art. 260. Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Art. 261. Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.

Art. 262. (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărârii arbitrale.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367‑368 din Codul de procedură civilă.

Art. 263. (1) În situaţia în care decanul baroului este implicat într‑un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezenta subsecţiune, atribuţiile prevăzute la art. 257, 258 şi 262 vor fi exercitate de către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.

(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.

Art. 264. Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.

Secţiunea a 3‑a

Răspunderea disciplinară

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 265. (1) Protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.

(2)[27]⁾ Fapta săvârşită de avocat, în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care face parte, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care acesta îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege.

(3) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.

Art. 266. (1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

(2) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

Art. 267. Consiliile barourilor sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi să comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 268. Instanţele disciplinare sunt:

a) comisia de disciplină a baroului;
b) Comisia centrală de disciplină;
c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.

Subsecţiunea a 2‑a

Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

Art. 269. (1) În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.

(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 270. (1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.

(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează şi ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.

(3) Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.

(4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui.

Art. 271. Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.

Art. 272. (1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină.

(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.

(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.

(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, şi nici soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.

(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute.

Art. 273. Comisia centrală de disciplină judecă:

a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor;
b) în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.

Art. 274. Comisia centrală de disciplină îşi organizează şi îşi ţine evidenţele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplină.

Art. 275. (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, mai puţin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrală de disciplină, ca instanţă de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.

(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile alin. (1).

Art. 276. Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

Subsecţiunea a 3‑a

Reguli de procedură

Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 769/2013: „Art. II. În tot cuprinsul Cap. IV, Subsecţ. a 3‑a din Statut, termenul «recurs», se înlocuieşte cu termenul «contestaţie»”.

Art. 277. (1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s‑a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.

(2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul‑verbal de şedinţă.

(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

Art. 278. (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Dacă abaterea disciplinară s‑a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s‑a săvârşit fapta.

(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.

Art. 279. (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr‑un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s‑a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.

(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.

(4)[28]⁾Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.

(5) În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.

(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 280. (1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.

(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 281. (1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.

(2)[29]⁾ Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B R.

(3) În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.

(4) Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.

(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de procedură civilă.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 773/2013 (sub art. 66 L. nr. 51/1995).

Art. 282. (1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.

(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă a cauzei.

Art. 283. (1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.

(2)[30]⁾ Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.

(3)[31]⁾ În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.

Art. 284. (1) În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

(2)[32]⁾ Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într‑o încheiere.

(3) Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându‑se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.

(4) Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.

Art. 285. (1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.

(2)[33]⁾ Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.

(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condiţiile alin. (2).

(4) Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. iar după expirarea termenelor de declarare a contestatei se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care, îl va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.

Art. 286. Recursul prevăzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de contestaţia prevăzută la art. 88 alin. (4) din Lege.

Art. 287.[34]⁾ (1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.

(2) Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.

(3) Procesele şi acţiunile disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.

(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare.

Capitolul V

Pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor

Secţiunea 1

Stagiul profesional

Subsecţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 288. (1) Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.

(2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.

(3) În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.

Art. 289. (1) În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R.

(2) În decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează şi prin:

a) îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;
b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.

(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 66 lit. f), g) şi h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aprobă:

a) cadrul unitar al programelor de învăţământ pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;
b) programele şi planul de învăţământ propuse de I.N.P.P.A.;
c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.

Art. 290. (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţită de documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia.

(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut şi hotărâte de organele profesiei.

Art. 291. (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.

(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. în urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.

(3) Hotărârile consiliului baroului pronunţate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.

Art. 292. (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.

(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:

a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de practică avocaţială;
b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară al baroului;
d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
e) să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.

(3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.

(4) Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.

Art. 293. (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor.

(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.

(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile stabilite de U.N.B.R.

Art. 294. (1) Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii în profesie a fost definitivată, prin examen, în funcţia juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat‑o timp de 5 ani înainte de data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândeşte calitatea de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20 alin. (1) din Lege.

(2) În baza dispoziţiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la
alin. (1) şi persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care timp de 5 ani neîntrerupţi a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi a Consiliului Legislativ.

(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte, la cerere, calitatea de avocat definitiv.

(4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calităţii de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)‑d) şi f), solicitantul va anexa cererii, după caz:

a) copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă echivalentă, în original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcţia de notar public îndeplinită de solicitant şi durata acesteia, precum şi o adeverinţă, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcţie, eliberată de organul competent al profesiei menţionate la alin. (1);
b) adeverinţă, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaţilor, precum şi copie certificată a carnetului de muncă atestând funcţia de specialitate juridică şi perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituţiile prevăzute la alin. (2);
c) copie a cărţii de identitate a avocatului, precum şi adeverinţă, în original, eliberată de Parlamentul României, consiliul judeţean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menţionat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia.

(5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) îşi va susţine cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea şi, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocaţii definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăşi 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfăşurarea interviului va fi consemnată într‑un proces‑verbal întocmit de secretarul comisiei.

(6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată, pe care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesului‑verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.

Subsecţiunea a 2‑a

Contractul de formare profesională iniţială

Art. 295. Pentru a fi înscris în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 19 din Lege.

Art. 296. (1) Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.

(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:

a) să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printr‑un avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
b) să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) şi art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;
c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.

(3) Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputaţie profesională neştirbită, vechimea prevăzută de art. 19 din Lege şi să declare expres situaţiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) şi la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 295. Avocaţii pot acorda îndrumare profesională numai avocaţilor stagiari înscrişi în baroul din care ei fac parte.

(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială care pot fi încheiate de un avocat care îndeplineşte condiţiile art. 19 din Lege.

(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.

(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, de prezentul statut şi de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a‑şi găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională iniţială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.

(7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională iniţială nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea‑credinţă, nu şi‑a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinară.

(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii străini înscrişi în tabloul special al fiecărui barou.

Subsecţiunea a 3‑a

Suspendarea stagiului

Art. 297. (1) Stagiul se suspendă în condiţiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din profesie, în sensul acestor prevederi legale, se înţelege situaţia în care avocatul stagiar nu îşi poate exercita efectiv stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive, din motive de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legătură cu obligaţiile cetăţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia.

(2) Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi perfecţionare profesională la o instituţie de învăţământ superior (cursuri cu frecvenţă), dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.

(3) Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute pentru suspendarea calităţii de avocat, potrivit art. 28 din Lege.

(4) În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s‑a obligat să asigure formarea profesională iniţială este de acord cu suspendarea stagiului şi cu executarea contractului iniţial după ridicarea incompatibilităţii.

(5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesională iniţială cu un avocat care îndeplineşte condiţiile legale de competenţă profesională apt a asigura prin îndrumare formarea profesională iniţială.

Art. 298. (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

(2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din Lege.

Subsecţiunea a 4‑a

Condiţiile şi efectele organizării pregătirii profesionale

pe durata stagiului

Art. 299. (1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de formare profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.

(2) Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încălcare a statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la pierderea calităţii de avocat stagiar.

(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepţional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.

(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. în teritoriu şi apropierii avocaţilor stagiari de instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.

(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi în centrele teritoriale.

(6) În mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea conferinţelor de stagiu.

(7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora.

Art. 300. (1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.

(2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.

(3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.

(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s‑au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.

(5) Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.

Art. 301. (1) La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându‑se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.

(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.

(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. în vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.

(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.

(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.

Art. 302. (1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.

(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.

(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea îndrumătorului.

Art. 303. (1) Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi prevederilor art. 296 alin. (1).

(2) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară gravă.

(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.

Art. 304. (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.

(2) Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 746/2013 (sub art. 23 L. nr. 51/1995).

Subsecţiunea a 5‑a

Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare

în profesie

Art. 305. (1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi, dacă este cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.

(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.

Art. 306. În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.

Art. 307. (1) Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat, în baza evaluării activităţii sale de pregătire profesională.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:

a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacă este cazul;
b) raportului avocatului îndrumător;
c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţă judiciară a baroului.

Art. 308. (1) La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susţină examenul de definitivare.

(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s‑a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscrişi din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.

(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s‑a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.

Subsecţiunea a 6‑a

Examenul de definitivare în profesia de avocat

Art. 309. (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R. la nivel naţional şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaţilor se va face atât cu privire la pregătirea profesională generală, cât şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfăşurării examenului se aplică prin asemănare.

(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfăşurarea examenului naţional de definitivare.

(3) Prevederile art. 33 alin. (3)‑(5) se aplică prin asemănare şi examenului de definitivare.

(4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (3) privind taxa de participare la examen se aplică în mod corespunzător.

Art. 310. (1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.

(2) După promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. De acelaşi drept se bucură şi avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A.

(3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R. va emite hotărârea de constatare a calităţii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor în vederea efectuării înscrierii în tabloul avocaţilor definitivi şi o va publica pe pagina web a U.N.B.R.

(4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată. Exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3).

(5) În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)‑(7) din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 294. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1), iar exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi va avea loc la data înscrierii în tabloul avocaţilor. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va putea avea loc şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi.

(6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Lege.

Secţiunea a 2‑a

Organizarea şi funcţionarea I.N.P.P.A.

Art. 311. (1) I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.

(2) I.N.P.P.A. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Consiliul U.N.B.R.

(3) Consiliul U.N.B.R. adoptă şi modifică statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.

(4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului.

(5)[35]⁾Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani, conform Statutului I.N.P.P.A.

(6) Preşedintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A.

(7) Conducerea executivă a I.N.P.P.A. este asigurată de un director executiv numit de Consiliul Institutului.

(8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor;
b) donaţii, sponsorizări sau legate;
c) venituri realizate din activităţi economice directe;
d) alte venituri prevăzute de statutul propriu.

Art. 312. (1) În temeiul Legii, al prezentului statut şi al statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are următoarele atribuţii:

a) organizează pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari la standarde de competenţă profesională stabilite de organele profesiei;
b) elaborează programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune ConsiliuluiN.B.R. adoptarea programei anuale de studiu;
c) elaborează în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia;
d) asigură cursanţilor stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată;
e) organizează examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.

(2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfăşoară sub formă de prelegeri şi ateliere încadrate în module de pregătire, în urma cărora cursanţii obţin calificative.

(3) Dispoziţiile referitoare la formarea profesională iniţială sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanţilor.

Art. 313. (1) La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat să susţină examenul de absolvire.

(2) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestă formarea profesională iniţială în profesia de avocat şi are regimul prevăzut de lege în materia formării profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificărilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.

Secţiunea a 3‑a

Pregătirea profesională continuă

Art. 314. (1) Avocaţii sunt obligaţi să îşi actualizeze permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia, şi, în acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.

(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

(3) Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social‑economice contemporane.

Art. 315. (1) Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie.

(2) Obligaţia avocaţilor de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei de perfecţionare a pregătirii profesionale, bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.

Art. 316. Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:

a) activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;
b) asistenţa la cursuri, seminare, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;
c) pregătirea on‑line;
d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;
f) activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.
g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.

Art. 317. (1) Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.

(2) Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv consecinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta într‑un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.

(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor, care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.

A se vedea şi Dec. Consiliului U.N.B.R. nr. 745/2013 (sub art. 66 L. nr. 51/1995).

Capitolul VI

Asigurările sociale

Art. 318. (1) Avocaţii înscrişi în barouri, care figurează în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai C.A.A.

(2) Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi‑au exercitat profesia, în condiţiile prevăzute de legea şi statutul C.A.A.

(3) Perioada în care un avocat a fost suspendat din profesie, în vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică, este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatură, în condiţiile achitării cotelor de contribuţie la C.A.A. Indemnizaţia de demnitar şi celelalte drepturi băneşti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfăşurată în perioada mandatului de demnitar, se consideră venituri din profesie şi se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contribuţie, cât şi la stabilirea pensiei de către C.A.A.

Art. 319. (1) C.A.A. este organizată şi funcţionează în cadrul U.N.B.R. C.A.A. este instituţie autonomă de interes public, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.

(2) C.A.A. va înfiinţa filiale organizate pe lângă barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.

(3) Filialele C.A.A., constituite în condiţiile prevăzute de Lege, au personalitate juridică de interes public, buget şi patrimoniu propriu.

Art. 320. C.A.A. stabileşte şi acordă membrilor săi, în condiţiile legii sale de organizare şi ale statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale.

Art. 321. (1) Fondurile C.A.A. se constituie în condiţiile statutului acesteia.

(2) Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul.

Art. 322. (1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata.

(2) În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

(3) Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat să ateste, în scris şi sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cota de contribuţie în condiţiile prevăzute de statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistrează declaraţia.

(4) Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.

Art. 323. (1) Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 28 lit. c) din Lege.

(2) Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plăţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificării.

(3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alin. (2) nu este necesară dacă avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni şi nici nu a plătit cotele de contribuţie la C.A.A.

(4) Încălcarea repetată a obligaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 324. (1) La cererea filialei, avocatul este obligat să informeze în scris cu privire la îndeplinirea obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocaţii, să indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi să prezinte dovezile de plată a acesteia, în cazurile în care din evidenţele filialei nu rezultă datele prevăzute în prezentul articol.

(2) Consiliul de administraţie al C.A.A. este obligat să sesizeze în scris consiliul baroului în situaţia în care, în mod nejustificat, avocatul refuză să se prezinte la controlul efectuat de C.A.A. la filiala C.A.A. din care face parte ori dacă acesta refuză să prezinte actele şi informaţiile necesare realizării controlului. În acest caz, consiliul baroului va sesiza comisia de disciplină a baroului cu privire la abaterea disciplinară, pentru a se lua măsurile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Art. 325. (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în vederea aplicării unitare a Legii.

(2) Între filială, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin statutul C.A.A. modul de comunicare a informaţiilor şi de coordonare a activităţii filialelor.

(3) Adunarea generală a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi dată cu adunarea generală ordinară a baroului sau ori de câte ori este nevoie.

(4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generală după obţinerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.

(5) Hotărârile consiliului de administraţie al filialei se comunică C.A.A. şi consiliului baroului.

(6) Consiliul baroului poate convoca în şedinţă comună consiliul de administraţie al filialei.

Art. 326. (1) Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru aprobarea statului de funcţii, după obţinerea avizului consiliului baroului.

(2) După obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei.

(3) Consiliul de administraţie al filialei îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Lege, statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale C.A.A. şi pune în aplicare hotărârile Consiliului de administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului.

(4) În caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. În acest caz, Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimară cu avizul consultativ al consiliului baroului, până la organizarea unor noi alegeri, respectiv până la data primei adunări generale ordinare sau extraordinare a filialei.

Art. 327. (1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A., în vederea aplicării Legii şi a statutului C.A.A.

(2) Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilităţile băneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de Consiliul U.N.B.R. în ultima şedinţă a fiecărui an pentru anul următor. La întocmirea programului anual de investiţii înscris în bugetul anului următor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea în vedere evoluţiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor 3 trimestre ale anului în curs.

(3) În intervalul dintre congresele avocaţilor, în caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea unei treimi dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. În acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimară, până la proximul congres.

Art. 328. (1) Toate hotărârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intră în vigoare şi vor fi puse în aplicare în 3 zile de la comunicarea acestora făcută către membrii C.A.A., inclusiv prin internet.

(2) În mod corespunzător, dispoziţiile alin. (1) se aplică cu privire la hotărârile şi deciziile consiliilor de administraţie ale filialelor.

Capitolul VII

Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 329. Dispoziţiile art. 96‑111 din Lege se aplică întotdeauna avându‑se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Secţiunea a 2‑a

Dobândirea calităţii de membru al unui barou din România

de către persoane fizice străine care au calitatea de avocat

Art. 330. (1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România şi pot exercita, în consecinţă, profesia de avocat în România, dacă în statul în care îşi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

(2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al unui barou din România va conţine:

a) cererea de evaluare;
b) curriculum vitae şi copie a paşaportului;
c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;
d) diplomă universitară;
e) certificat de onorabilitate;
f) declaraţia de compatibilitate;
g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susţinere a unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.

(4) Etapele necesare dobândirii calităţii de membru al unui barou din România şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.

(5) Convenţiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenţii, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legătură cu activitatea avocaţilor.

(6) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi‑au obţinut calificarea profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României, în oricare din modalităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.

Secţiunea a 3‑a

Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat

în tablourile avocaţilor barourilor din România

Art. 331. (1) Grupările străine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale secundare în România şi se pot înscrie în tablourile avocaţilor barourilor din România, pentru ca membrii acestora să exercite în numele grupării profesia de avocat în România, dacă în statul în care îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate civilă profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.

(2) Pentru societăţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaţilor barourilor din România va conţine:

a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;
b) copia paşaportului reprezentantului legal al grupării (în cazul în care acesta nu s‑a înscris anterior în nume propriu într‑un barou din România);
c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată, şi traducerea autorizată a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;
d) actul constitutiv sau statutul grupării.

(4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotărî cu privire la înscrierea societăţii în tabloul avocaţilor baroului.

Secţiunea a 4‑a

Exercitarea în România a profesiei de avocat

de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

Art. 332. Avocaţii înscrişi într‑un barou din România în condiţiile prevăzute în prezentul capitol dobândesc de la data înscrierii în barou toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Capitolul VIII

Activităţi economice şi contabilitate

Art. 333. (1) Barourile şi U.N.B.R. organizează contabilitatea în conformitate cu reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, în vigoare.

(2) Barourile pot înfiinţa, prin decizie, un departament economic şi financiar, condus de un director economic.

(3) Calitatea de director economic deţinută în cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este incompatibilă cu o funcţie asemănătoare deţinută în sistemul C.A.A., dacă prin decizia prevăzută la alin. (2) nu se prevede altfel.

(4) Activitatea de contabilitate a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi externalizată, în condiţiile legii.

Art. 334. Evidenţa contabilă a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi ţinută şi în format electronic, printr‑un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.

Art. 335. (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R. îşi constituie şi poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:

a) venituri din activităţile fără scop lucrativ:

– venituri din contribuţiile băneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială, hotărâte de organele profesiei, în condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesională iniţială, fonduri pentru formarea profesionala continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.);

– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;

– venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;

– venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop lucrativ;

– resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;

– venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului statut;

– venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;

– ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru realizarea de venituri;

– venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare;

– venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop lucrativ;

– veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare;

– alte venituri din activităţile fără scop lucrativ desfăşurate potrivit prezentului statut;

b) venituri din activităţi economice, precum:

– venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, părţi sau alte entităţi;

– venituri din imobilizări financiare;

– venituri din investiţii pe termen scurt;

– venituri din creanţe imobilizate;

– venituri din investiţii financiare cedate;

– venituri din diferenţe de curs valutar;

– venituri din dobânzi;

– alte venituri financiare;

– venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamităţilor sau altor evenimente extraordinare.

(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

(3) Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:

a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.

Art. 336. (1) Cheltuielile fiecărui barou şi ale U.N.B.R. reprezintă valorile plătite sau de plătit, aferente activităţilor fără scop patrimonial, activităţilor cu destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor economice, pentru:

a) lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
b) cheltuieli cu personalul;
c) executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.

(2) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

(3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor şi ale U.N.B.R. se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri şi de U.N.B.R. cuprind:

a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate;
b) cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
c) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de angajator);
d) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi cu diverşi debitori; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi împrumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
e) cheltuieli financiare: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
f) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare);
g) cheltuieli cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii.

(4) În cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activităţi, respectiv activităţi fără scop patrimonial şi activităţi economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitice în funcţie de necesităţile impuse de reglementari speciale sau potrivit necesităţilor proprii ale persoanei juridice.

(5) Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărui barou ori ale U.N.B.R.

Capitolul IX

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 337. (1) În aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a încasa şi, respectiv, de a colecta taxe pentru:

a) înscrierea în tabloul avocaţilor a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau fără examen în cazul prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;
b) acordarea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (5)‑(7) din Lege;
c) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului suspendat pentru neplata contribuţiilor profesionale;
d) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;
e) transferul avocatului dintr‑un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;
f) înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;
g) înscrierea în tabloul special a avocatului străin;
h) activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.

(2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.

Art. 338. Comisia permanentă a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi încasa taxe pentru:

a) înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie;
b) înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie;
c) înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română a avocaţilor străini;
d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii;
e) activităţi de secretariat şi de jurisdicţie profesională.

Art. 339. Avocaţii care se află în perioada de stagiu la data intrării în vigoare a prezentului statut şi pentru care s‑au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie, până la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, beneficiază de drepturile acordate. Avocaţii care urmează cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesională încheiate cu I.N.P.P.A., iar după promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv.

Art. 340. (1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptării Legii nr. 255/2004 se păstrează. În caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Lege, precum şi cele corespunzătoare din prezentul statut devin aplicabile.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei, antetului şi a oricăror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.

Art. 341. (1) Dispoziţiile art. 309 privind organizarea examenului de dobândire a titlului de avocat definitiv, precum şi cele ale art. 301 alin. (2), (4) şi (5) se aplică exclusiv, cu caracter tranzitoriu, avocaţilor stagiari înscrişi în barou anterior intrării în vigoare a Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Avocaţii stagiari înscrişi în barou după data intrării în vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligaţia de a urma cursurile I.N.P.P.A., examenul de absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura formă de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv.

(2) Avocaţii stagiari care la data intrării în vigoare a prezentului statut se află în cel de‑al doilea an de stagiu sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A. şi să susţină examenul de absolvire a acestora.

(3) Prevederile art. 308 alin. (2) şi (3) se aplică şi avocaţilor stagiari prevăzuţi la alin. (2).

Art. 342. Anexele nr. I‑XXXII fac parte integrantă din prezentul statut.

Art. 343. Prezentul statut a fost adoptat de Congresul avocaţilor din 10‑11 iunie 2011.

Anexa nr. I

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

CONTRACT DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ

Nr. …, data …

Încheiat între:

Denumirea formei de exercitare a profesiei: …, înfiinţată prin Decizia Baroului … nr. … din …, cu sediul în …, având codul fiscal nr. … şi contul bancar în … (lei/euro/dolari SUA/etc. …)
nr. …, deschis la …, prin avocat …, în calitate de …, pe de o parte, şi
Domnul/Doamna …, domiciliat(ă) în …, în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.) …, pe de altă parte.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale statutului profesiei de avocat, părţile convin:

Art. 1. Obiectul contractului. 1.1. Obiectul contractului îl reprezintă … (după caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea şi semnarea de acte, cereri şi alte căi de atac, forme de executare, mediere, operaţiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum şi orice alte activităţi prevăzute de Lege), pentru clientul cu domiciliul/sediul în …

1.2. Alte menţiuni: …

Art. 2. Onorariul. 2.1. Onorariul convenit este în cuantum de … (lei/euro/dolari SUA/etc. …).

2.2. Alte menţiuni cu privire la onorariu [se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix (forfetar), onorariul de succes, onorariul format prin combinarea unuia sau a mai multor tipuri de onorarii anterior menţionate, moneda de plată, modalităţi de plată etc.]: …

Art. 3. Cheltuieli. 3.1. Cheltuielile sunt în cuantum de … (lei/euro/dolari SUA/etc. …).

3.2. Cheltuielile aferente activităţii sus‑menţionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului.

Art. 4. Clauze speciale. 4.1. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către client cu titlu de onorariu şi cheltuieli aferente.

4.2. Raporturile dintre părţi nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract şi/sau în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

4.3. Faţă de terţi dovada prezentului contract se face prin împuternicire avocaţială. Prezentul contract nu poate fi adus la cunoştinţa terţilor decât cu acordul expres al părţilor.

4.4. Clientul atestă exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizează avocatului şi îşi exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conforme informaţiilor pe care le‑a furnizat.

4.5. Executarea obligaţiilor asumate de forma de exercitare a profesiei se realizează de către avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.

4.6. Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 dau dreptul avocatului să procedeze la rezilierea de plin drept a prezentului contract fără nicio altă formalitate şi fără nicio altă procedură judiciară sau extrajudiciară. Prezentul pact comisoriu de gradul al IV‑lea îşi produce efectele de la data scadenţei obligaţiei neexecutate.

4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat.

Art. 5. Alte clauze. (În cazul în care serviciile profesionale constau în asistenţă la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi se va menţiona expres numele avocatului desemnat/acceptat de client, precum şi dreptul/interdicţia de substituire a acestuia.) …

Art. 6. Locul şi data încheierii. Înregistrarea contractului. Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanţă) …, astăzi …, în două exemplare, ambele părţi atestând că un exemplar a fost înmânat/comunicat clientului sau reprezentantului acestuia, iar un exemplar a fost păstrat de către forma de exercitare a profesiei. Contractul a fost înregistrat sub nr. … din … în registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică.

(Forma de exercitare a profesiei) Client/Reprezentant,

Atest data, conţinutul actului şi identitatea …

semnatarului prezentului contract, Actul de identitate

prin avocat,

… …

Semnătura Semnătura

Anexa nr. II

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

Forma de exercitare a profesiei …

…

ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ

Nr. …

Domnul/Doamna avocat … se împuterniceşte de către clientul …, în baza Contractului de asistenţă juridică nr. … din …, să exercite următoarele activităţi: … şi să asiste/să reprezinte clientul în faţa …

Data …

Client/Reprezentant[36]⁾, Atest identitatea părţilor, conţinutul şi data

… contractului de asistenţă juridică în baza

(semnătura) căruia s‑a eliberat împuternicirea.

Forma de exercitare a profesiei

prin avocat …

(semnătura şi ştampila)[37]⁾

Anexa nr. III

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA

JUDICIARĂ OBLIGATORIE

Nr. …

Domnul/doamna avocat … tel. … este desemnat să acorde asistenţă judiciară din oficiu justiţiabilului …

În temeiul prezentei delegaţii avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele activităţi avocaţiale: să asiste/să reprezinte/ redacteze acte cu caracter juridic/să dea consultaţii justiţiabilului în faţa:

Onorariul … lei

Prezenta delegaţie încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.

Data şi ora eliberării delegaţiei

Decan,

…

Semnătura/ştampila Baroului

Anexa nr. IV

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA JURIDICĂ GRATUITĂ

Nr. …

Domnul/Doamna avocat … este desemnat(ă) să acorde asistenţă juridică gratuită justiţiabilului …

În temeiul prezentei delegaţii, avocatul desemnat are dreptul să efectueze următoarele activităţi avocaţiale: să asiste/să reprezinte/să redacteze acte cu caracter juridic/să dea consultaţii justiţiabilului în faţa: …

Prezenta delegaţie încetează la depunerea împuternicirii avocatului ales.

Data eliberării delegaţiei …

Decan,

…

Semnătura/ştampila baroului

Anexa nr. V

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …………………………………………………………

Forma de exercitare a profesiei …………………..

DELEGAŢIE DE SUBSTITUIRE

Nr. …

Domnul/Doamna avocat … din Baroul … împuterniceşte pe domnul/doamna avocat … din Baroul …, forma de exercitare a profesiei …, să îl (o) substituie în faţa …, pentru clientul …

Alte menţiuni: …………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

Data eliberării …

Avocat substituit, Avocat substituent,

… …

(semnătura) (semnătura)

Anexa nr. VI

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

TABLOUL AVOCAŢILOR

Partea I‑A. Avocaţi definitivi

8	Numele şi prenumele avocatului	Titlul ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice	Data înscrierii în barou/Decizia nr.	Sediul profesional principal (adresă, tel./Fax, email, website)	Sediul profesional secundar (adresă, tel./Fax, email, website)	Birou de lucru (adresă, tel./Fax, email, website)	Forma de exercitare a profesiei: (CI/CA/SCPA/SPARL[38]⁾	Modalitatea de exercitare a profesiei (titular‑T, asociat‑A, colaborator‑C, salarizaţi‑S)	Instanţele la care au dreptul să pună concluzii	Alte menţiuni[39]⁾
1
2
3
4
5
6
7
…

Partea I‑B. Avocaţi stagiari

Nr. crt.	Numele şi prenumele avocatului	Titlul ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice	Data înscrierii în barou/Decizia nr.	Sediul profesional (adresă, tel./Fax, email, website)	Denumirea formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea	Modalitatea de exercitare a profesiei (titular‑T, asociat‑A, colaborator‑C, salarizaţi‑S)
1
2
3
4
5
6
7
8
…

Partea a II‑a. Cabinete asociate, societăţi civile profesionale şi societăţi profesionale
cu răspundere limitată

Nr. crt.	Denumirea cabinetelor asociate, a societăţilor civile profesionale sau societăţilor profesionale cu răspundere limitată	Sediul principal: Adresă, tel./Fax, email, website	Sediul secundar: Adresă, tel./Fax, email, website	Birou de lucru: Adresă, tel./Fax, email, website	Numele, prenumele avocaţilor care o compun/modalitatea în care aceştia îşi exercită profesia (asociat, colaborator, salarizat în interiorul profesiei)
1
2
3
4
5
6
7
8
…

Anexa nr. VII

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul ………………………………………

TABLOUL AVOCAŢILOR INCOMPATIBILI

Nr. crt.	Numele şi prenumele avocatului	Data aprobării cererii de trecere în tablou	Nr. deciziei consiliului baroului	Data radierii înregistrării în prezentul tablou	Nr. deciziei consiliului baroului
1
2
3
4
5
6
7
8
…

Anexa nr. VIII

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul ………………………………………

TABLOUL SPECIAL AL AVOCAŢILOR STRĂINI

Nr. crt.	Numele şi prenumele avocatului	Baroul străin în care este înscris	Data înscrierii în tablou	Numărul şi data deciziei de înscriere în barou	Titlul ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice	Forma de exercitare a profesiei	Sediul profesional: Adresă, tel./Fax, email, website	Modalitatea de exercitare a profesiei	Are/Nu are dreptul de a da consultanţă în dreptul românesc din data…….	Instanţele la care are dreptul să pună concluzii:	Alte menţiuni:
1
2
3
4
5
6
7
…

Anexa nr. IX

la statut

CONTRACT DE COLABORARE

… (forma de exercitare a profesiei de avocat), cu sediul în …, reprezentată prin avocat …, denumită în continuare Beneficiar,

şi

Dl/Dna …, avocat colaborator, domiciliat(ă) în …, str. … nr. …, et. …, ap. …, sectorul …, denumit(ă) în continuare Colaborator,

potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat, încheie prezentul CONTRACT DE COLABORARE:

Capitolul I

Obiectul contractului

Art. 1. (1) Obiectul prezentului contract îl constituie reglementarea condiţiilor şi termenilor colaborării profesionale, fără subordonare, dintre Beneficiar şi Colaborator.

(2) Domiciliul profesional al Colaboratorului este la sediul Beneficiarului.

Capitolul II

Durata contractului

Art. 2. (1) Prezentul contract se încheie pe o durată de … şi intră în vigoare de la data avizării de către barou.

(2) Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul pe perioada prezentului contract şi are/nu are dreptul la clientelă proprie.

Capitolul III

Obligaţiile părţilor

Art. 3. Beneficiarul se obligă: 3.1. să acorde sprijin şi informaţii profesionale pentru a se putea gestiona cu profesionalism clientela/cazurile încredinţate şi pentru a se valorifica/dobândi/ perfecţiona pregătirea profesională şi deontologică a Colaboratorului[40]⁾;

[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorul este avocat stagiar:

Beneficiarul se obligă:

a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Colaboratorului pe dl/dna …, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;
b) să asigure toate condiţiile pentru participarea Colaboratorului la toate formele de pregătire profesională iniţială organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare N.P.P.A., şi la celelalte forme de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat;
c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;
d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;
e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Colaborator pe toată perioada stagiului;
f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Colaboratorului;

Colaboratorul se obligă:

a) să informeze periodic Beneficiarul cu privire la activitatea desfăşurată la I.N.P.P.A., precum şi cu privire la orice alte activităţi la care participă pentru pregătirea şi formarea sa profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei;
b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;
c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Beneficiar a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la cap. VIII.]

3.2. să pună la dispoziţia Colaboratorului spaţiul de lucru, dotările şi logistica, pentru desfăşurarea activităţii, asigurând condiţii pentru păstrarea secretului profesional, primirea clientelei, comunicarea cu aceasta, în spaţiile afectate desfăşurării activităţii Beneficiarului.

3.3. să nu impună Colaboratorului un client sau un dosar/cauză ori să nu impună acordarea unui aviz profesional, acordarea unei consultaţii etc. contrar principiilor deontologice;

3.4. să retrocedeze lunar Colaboratorului o cotă din onorariile pe care le încasează, în cuantum minim de … brut;[41]⁾

3.5. să acorde Colaboratorului referinţele solicitate de acesta la încetarea prezentului contract;

3.6. să asigure Colaboratorului cel puţin …. zile lucrătoare libere pe an, în vederea refacerii capacităţii sale de muncă.

3.7. să permită Colaboratorului accesul la formele de pregătire profesională iniţială şi continuă, potrivit hotărârilor organelor profesiei.

Art. 4. Colaboratorul se obligă: 4.1. să îşi organizeze activitatea şi timpul de muncă în funcţie de obligaţiile profesionale asumate;

4.2. să depună toată diligenţa pentru a servi clientela încredinţată de Beneficiar şi pentru a rezolva întocmai şi la timp lucrările repartizate;

4.3. să nu asiste, să nu reprezinte şi să nu acorde consultaţii juridice unor părţi cu interese contrare sau unor clienţi cu interese contrare Beneficiarului ori ale căror interese vin în conflict cu interesele altor clienţi ai Beneficiarului;

4.4. să respecte secretul profesional şi regulile de confidenţialitate cuprinse în prezentul contract şi regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului;

4.5. să respecte regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului, ale cărui prevederi i‑au fost aduse la cunoştinţă odată cu semnarea prezentului contract;

4.6. să depună toată diligenţa pentru a respecta strategia profesională generală a Beneficiarului şi să se abţină de la orice act de natură a afecta interesele clienţilor Beneficiarului sau ale Beneficiarului;

4.7. să îşi îndeplinească întocmai şi la timp toate obligaţiile profesionale prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat şi să îşi plătească la zi toate taxele şi contribuţiile datorate pentru formarea bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, al baroului şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Art. 5. Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorului i se permite să aibă dreptul la clientelă proprie:

Beneficiarul se obligă:
a) să ia cunoştinţă de clientela personală cu privire la care este informat de colaborator şi, în condiţiile pct. 4.3, să ia măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 217 din Statutul profesiei de avocat, în cazul în care se acceptă clientul personal al Colaboratorului despre care Beneficiarul este informat;
b) să permită Colaboratorului tratarea clientelei personale a acestuia în următoarele condiţii…………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………..

(se completează conform convenţiei părţilor)

c) să permită Colaboratorului utilizarea ştampilei personale pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, al cărei model este conform prevederilor pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat.
Colaboratorul se obligă:
a) să informeze Beneficiarul cu privire la clientela personală, punând la dispoziţia acestuia informaţii privitoare la problematica prestaţiei profesionale, timpul de muncă preliminat afectat tratării clientului personal şi orice altă împrejurare relevantă pentru aplicarea dispoziţiilor
4.3‑4.6;
b) să utilizeze în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală ştampila prevăzută la pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat;
c) să trateze clientela personală în următoarele condiţii ……………………

……………………………………………………………………………………….

(se completează conform convenţiei părţilor)

d) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru eventualele prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei prin tratarea clientelei proprii cu încălcarea Legii, a Statutului profesiei de avocat şi a prevederilor prezentului contract, pentru suma de ………. (se completează conform convenţiei părţilor numai atunci când se convine expres încheierea asigurării).

Capitolul IV

Repararea prejudiciului

Art. 6. (1) Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu sau aduce atingere imaginii Beneficiarului, atrage răspunderea Colaboratorului şi obligaţia la repararea prejudiciului astfel cauzat.

(2) În acest caz, Beneficiarul poate, în funcţie de gravitatea culpei, să rezilieze în mod unilateral prezentul contract, fără preaviz.

Art. 7. Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu clienţilor Beneficiarului pentru care Beneficiarul răspunde, atrage obligaţia Colaboratorului de a repara prejudiciul încercat de Beneficiar.

Capitolul V

Obligaţii privind confidenţialitatea

Art. 8. (1) Colaboratorul va respecta confidenţialitatea absolută cu privire la toate informaţiile şi/sau documentele privind activitatea Beneficiarului sau a clienţilor acestuia, despre care a luat ori putea să ia cunoştinţă pe perioada executării prezentului contract.

(2) Colaboratorul se angajează ca pe durata colaborării şi după încetarea acesteia, din orice motiv, să nu divulge niciunei persoane informaţiile prevăzute la alin. (1), să nu le folosească şi să ia toate precauţiile necesare pentru păstrarea secretului asupra acestora.

Art. 9. Colaboratorul are obligaţia să respecte confidenţialitatea asupra oricăror date de personal privind asociaţii, colaboratorii, avocaţii salarizaţi, conlucrările profesionale ale Beneficiarului şi angajaţii acestuia de care a luat sau putea lua cunoştinţă pe durata colaborării.

Art. 10. La încetarea din orice motiv a prezentului contract, Colaboratorul va preda Beneficiarului toate actele originale, copiile legalizate şi fotocopiile tuturor cererilor, dosarelor, rapoartelor, notelor, proiectelor sau oricăror documente încredinţate ori redactate de acesta în executarea prezentului contract, precum şi ale celor puse la dispoziţia sa sub orice formă de către Beneficiar.

Art. 11. (1) Colaboratorul are obligaţia să respecte drepturile Beneficiarului privind programele software utilizate în activitatea sa pe perioada colaborării, fără a fi îndreptăţit să utilizeze programe sau părţi ale programelor software pentru uz personal.

(2) Colaboratorul nu are dreptul să copieze programele software, bazele de date şi informaţiile conservate de către Beneficiar folosindu‑se de logistica sau dotările ce i‑au fost puse la dispoziţie pe perioada colaborării ori să le transmită altor persoane fără acceptul Beneficiarului.

Art. 12. Drepturile de autor asupra oricărei comunicări sau oricărui studiu pe care Colaboratorul l‑a redactat pe durata colaborării vor fi întotdeauna considerate ca fiind pe deplin protejate în favoarea Beneficiarului, dacă au fost comandate de Beneficiar ori realizate în considerarea prezentei colaborări, dacă părţile nu convin altfel.

Art. 13. Obligaţiile de confidenţialitate prevăzute mai sus revin Colaboratorului pe toată durata prezentului contract şi după încetarea acestuia din orice motiv.

Art. 14. În cazul în care Colaboratorul încalcă obligaţiile de confidenţialitate şi de păstrare a secretului profesional, Beneficiarul este îndreptăţit la repararea integrală a prejudiciului cauzat acestuia sau clienţilor săi.

Capitolul VI

Încetarea colaborării

Art. 15. (1) Colaborarea încetează prin ajungere la termen.

(2) Oricare dintre părţi poate lua iniţiativa încetării colaborării înainte de împlinirea termenului, printr‑un preaviz comunicat celeilalte părţi, cu cel puţin o lună înainte de data la care se doreşte încetarea colaborării.

(3) În caz de abatere gravă a Colaboratorului, prezentul contract încetează fără preaviz.

Art. 16. În caz de încetare a prezentului contract din culpa oricăreia dintre părţi, acoperirea integrală a oricărui prejudiciu suferit se face în condiţiile legii.

Art. 17. După încetarea colaborării, Colaboratorul va dispune de libertate profesională deplină, dar:

a) se va abţine de la orice act sau fapt de concurenţă profesională neloială cu Beneficiarul;
b) nu va participa ca avocat în cauze în care, în calitate de colaborator al Beneficiarului, a acordat asistenţă, a reprezentat sau a dat consultaţii;
c) nu va putea angaja clienţi dintre clienţi avuţi de Beneficiar pe perioada colaborării, timp de 2 ani de la încetarea prezentului contract.

Art. 18. Încetarea colaborării va fi comunicată în scris baroului în termen de 5 zile de la data de la care a intervenit.

Capitolul VII

Litigii

Art. 19. Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea contractului se supun arbitrajului decanului sau avocatului delegat de decan.

Capitolul VIII

Alte clauze

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Capitolul IX

Dispoziţii finale. Litigii

Art. 20. (1) Modificările aduse prezentului contract vor fi consemnate în scris şi vor fi semnate de către ambele părţi.

(2) Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.

Art. 21. Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea Contractului se supun arbitrajului decanului Baroului …………., potrivit procedurii prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

Încheiat astăzi, …, la …, în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la Barou de către Beneficiar.

Semnăturile:

Beneficiar, Colaborator,

… …

Depus astăzi, …, la Baroul …

Vizat.

Decan,

…

L.S.

Anexa nr. X

la statut

CONTRACT

de salarizare în interiorul profesiei

Societatea civilă profesională de avocaţi …/Societatea profesională de avocaţi cu răspundere limitată …, reprezentată prin avocatul coordonator …, denumită în continuare Societatea[42]⁾,

şi

avocat …, denumit în continuare Salarizat, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat, părţile încheie prezentul CONTRACT de salarizare în interiorul profesiei:

Art. 1. Obiectul contractului. 1.1. Obiectul prezentului contract îl constituie exercitarea profesiei de avocat de către Salarizat în cadrul Societăţii.

1.2. În exercitarea activităţii ce i se încredinţează, Salarizatul este independent profesional. Salarizatul este subordonat Societăţii cu privire la condiţiile de muncă.

1.3. Domiciliul profesional al Salarizatului este la sediul Societăţii.

1.4. Prezentul contract nu este un contract de muncă şi nu se supune legislaţiei muncii.

Art. 2. Durata contractului. 2.1. Prezentul contract se încheie pe o durată de … şi intră în vigoare de la data avizării de către barou.

2.2. Salarizatul va lucra exclusiv pentru Societate pe perioada prezentului contract, fără a avea dreptul la clientelă proprie.

Art. 3. Timpul de muncă. 3.1. Salarizatul va presta zilnic ore de muncă.

3.2. În cadrul timpului de muncă convenit, Salarizatul se obligă să îşi ofere toată experienţa şi competenţa profesională pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de Societate.

Art. 4. Onorarii retrocedate. 4.1. Retrocedarea brută de onorarii este convenită la suma de … lei lunar[43]⁾.

Art. 5. Obligaţiile părţilor.

Societatea se obligă:

5.1. să retrocedeze salarizatului suma convenită la data de … a fiecărei luni;

5.2. să pună la dispoziţia Salarizatului condiţiile de muncă necesare îndeplinirii sarcinilor încredinţate[44]⁾;

[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul prezentului contract atunci când Salarizatul este avocat stagiar:

Societatea se obligă:

a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Salarizatului pe dl/dna …, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;
b) să permită Salarizatului să participe la formele de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat pentru care avocatul stagiar a optat;
c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;
d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;
e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Salarizat pe toată perioada stagiului;
f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Salarizatului.

Salarizatul se obligă:

a) să informeze Societatea cu privire la orice activitate la care participă pentru pregătirea şi formarea profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei, în termen rezonabil;
b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;
c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Societate a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la art. 9.]

5.3. să nu impună Salarizatului sarcini profesionale care sunt contrare conştiinţei acestuia sau pot aduce atingere independenţei profesionale.

Salarizatul se obligă:

5.4. să dedice întreg timpul de muncă convenit îndeplinirii sarcinilor încredinţate de Societate, cu întreaga sa capacitate profesională;

5.5. să nu aibă clientelă personală;

5.6. să se abţină de la orice concurenţă profesională neloială după încetarea prezentului contract, sub sancţiunile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;

5.7. să nu participe, ca avocat, în cauzele în care a depus activitate în calitate de salarizat şi să nu angajeze clienţi ai Societăţii pe o perioadă de 2 ani de la data încetării prezentului contract;

5.8. să răspundă civil pentru prejudiciile cauzate prin culpa sa profesională.

Art. 6. Perioada de încercare. 6.1. Prezentul contract este supus unei perioade de încercare de 3 luni de la încheierea sa.

6.2. În perioada de încercare, părţile pot denunţa prezentul contract, cu un preaviz de 15 zile.

Art. 7. Încetarea contractului. 7.1. Prezentul contract încetează la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.

7.2. Prezentul contract poate fi denunţat unilateral de către fiecare parte, cu un preaviz de o lună.

7.3. Prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părţi îşi încalcă grav obligaţiile contractuale, fără preaviz.

Art. 8. Clauze finale. 8.1. Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.

8.2. Orice modificare a contractului se face prin act adiţional subscris de fiecare din părţi.

8.3. Orice litigiu între părţi în legătură cu prevederile prezentului contract este supus Legii şi Statutului profesiei de avocat.

8.4. Prezentul contract şi orice modificare a acestuia se depun de îndată la barou.

Art. 9. Alte clauze. ………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………..

Încheiat astăzi, …, la …, în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la barou.

Semnăturile:

Societate, Salarizat,

…………… ……………

Depus astăzi, ……………………., la Baroul …………………………………..

Vizat.

Decan,

…………………………..

L.S.

Anexa nr. XI

la statut

CONTRACT

de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi

Între subsemnaţii:

domnul/doamna …, avocat titular al cabinetului individual …, cu sediul profesional în …
domnul/doamna …, avocat titular al cabinetului individual …, cu sediul profesional în …;
domnul/doamna …, avocat titular al cabinetului individual …, cu sediul profesional în …;
domnul/doamna …, avocat titular al cabinetului individual …, cu sediul profesional în …

în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile Statutului profesiei de avocat, s‑au convenit următoarele:

Art. 1. Spaţiul comun de funcţionare. Subsemnaţii au decis să îşi grupeze cabinetele în localitatea …,

(adresa completă)

începând cu …

Situaţia juridică precisă a spaţiilor şi a titlului de care dispune grupul, (proprietar, locatar, sublocatar, punere la dispoziţie a locuinţei etc.) …
Descrierea spaţiilor – părţile comune …
Descrierea localurilor (părţi de localuri folosite în exclusivitate) …

Cabinetul individual de avocaţi … va dispune de … încăperi spre folosinţă ca birou (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) …

Cabinetul individual de avocaţi … va dispune de … încăperi spre folosinţă ca birou

(precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) …

Art. 2. Cheltuieli. Cheltuielile comune cuprind: (detaliere a cheltuielilor comune convenţional asumate de grup) …

(Exemplu: chiria şi cheltuielile locative; cheltuielile de întreţinere a localurilor; cheltuielile de încălzire şi iluminat; taxa sau taxele de asigurare; cheltuielile de documentare comună; plata telefonului; salariile personalului de întreţinere – eventual salariul aferent secretariatului comun, onorariile contabilului însărcinat cu evidenţele contabile ale grupului etc.).

Art. 3. Repartizarea cheltuielilor comune. Cheltuielile comune vor fi repartizate între cabinete grupate conform criteriilor următoare, corespunzătoare procentajului indicat: …

(Pentru fiecare tip de cheltuială prevăzută la art. 2, indicaţi criteriul de repartiţie ales şi procentajul căruia îi corespunde, dacă acest lucru este posibil – de exemplu, pentru chirie şi cheltuieli anexe, criteriul: repartizarea suprafeţelor camerelor de lucru folosite în exclusivitate cu procentajul corespunzător; telefon: în funcţie de numărul de posturi; documentare, bibliotecă: o parte de către avocatul titular al cabinetului + 1/2 parte pentru fiecare din colaboratorii sau avocaţii salarizaţi din cabinetul acestuia).

Art. 4. Contabilitate. O evidenţă contabilă specială va fi ţinută pentru cheltuielile comune ale cabinetelor grupate, în partidă simplă. Pentru funcţionarea grupului va fi deschis un cont bancar. Acesta va funcţiona sub semnătura unuia din titulari.

Art. 5. Şedinţele. La începutul fiecărui semestru, titularii cabinetelor grupate se reunesc pentru a aproba cheltuielile comune şi repartizarea lor. Se întocmeşte un proces‑verbal al şedinţei. Un registru de procese‑verbale se va ţine la sediul grupului.

Art. 6. Exercitarea profesiei. Prezentul contract nu are nicio consecinţă cu privire la exercitarea profesiei sub forma cabinetelor individuale de avocaţi, cabinetele individuale păstrându‑şi pe deplin individualitatea, ca formă de exercitare a profesiei.

Art. 7. Durata. Prezentul contract este încheiat pe o durată nedeterminată/determinată (de la … la …). Fiecare din subsemnaţi poate oricând să se retragă din prezentul contract, sub rezerva respectării unui termen de 6 luni, în care trebuie să îşi prevină partenerii de contract. Acesta poate propune celorlalţi membri ai grupului un succesor. Fiecare dintre subsemnaţii va putea face obiectul unei măsuri de excludere pentru nerespectarea obligaţiei sale de a participa la cheltuielile comune. Această decizie se va lua cu unanimitatea celorlalţi membri ai grupului, cel în cauză beneficiind de un termen de … (minimum două luni) pentru a restitui grupului libera dispunere de mijloacele de exercitare a profesiei care i‑au fost puse la dispoziţie. În cazul în care survin dificultăţi, titularul iniţial al spaţiului va beneficia de dreptul preferenţial de atribuire a acestuia, cu obligaţia de a accepta un termen de preaviz de minimum 3 luni pentru ceilalţi membri ai cabinetului grupat.

Art. 8. Condiţie suspensivă. Prezentul contract este încheiat cu condiţia suspensivă a înregistrării la decanatul baroului.

Art. 9. Arbitraj. Orice diferend cu privire la interpretarea sau executarea prezentului contract va fi supus spre arbitrare decanului baroului sau avocatului desemnat de acesta.

Încheiat la (data) … (în tot atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru consiliul baroului).

Anexa nr. XII

la statut

CONTRACT

pentru constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi

Între:

dl/dna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;
dl/dna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;
dl/dna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;
dl/dna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor,

s‑a convenit constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.

Art. 1. Denumirea societăţii. Societatea civilă profesională de avocaţi poartă denumirea de … şi are sediul în …

Art. 2. Societatea se constituie pe o durată …

Art. 3. Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii civile profesionale de avocaţi, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.

Localitatea …

Semnătura

Data …

Anexa nr. XIII

la statut

STATUTUL

Societăţii civile profesionale de avocaţi …

Subsemnaţii:

– …, domiciliat/domiciliată în …, cod numeric personal …, născut/născută în …, la data de …, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de … şi avocat definitiv din data de …;

– …, domiciliat/domiciliată în …, cod numeric personal …, născut/născută în …, la data de …, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de …………… şi avocat definitiv din data de …;

– …, domiciliat/domiciliată în …, cod numeric personal …, născut/născută în …, la data de …, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de … şi avocat definitiv din data de …,

au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii civile profesionale de avocaţi …, înfiinţată conform art. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi art. 196‑198 din Statutul profesiei de avocat.

Titlul I

Forma, obiectul, scopul, denumirea

(forma profesională), sediul şi durata

Art. 1. Forma. Prezenta societate este înfiinţată ca o societate civilă profesională de avocaţi şi este compusă din subsemnaţii avocaţi înscrişi în Tabloul avocaţilor Baroului … ca avocaţi definitivi:

– …………………………………………………………….. – asociat;

– …………………………………………………………….. – asociat.

Art. 2. Obiectul. Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului profesiei de avocat.

Art. 3. Scopul profesional. 3.1. Fiecare asociat, avocat colaborator şi avocat salarizat în interiorul profesiei îşi angajează răspunderea profesională pentru activitatea desfăşurată în cadrul societăţii.

3.2. Societatea este denumită … – Societate civilă de avocaţi (S.C.A.).

Art. 4. Sediul. Sediul principal al Societăţii este situat în … Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului … sau sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.

Art. 5. Durata. Societatea se constituie pentru o durată de … ani din momentul înscrierii sale în Tabloul avocaţilor Baroului …

Titlul II

Capitalul social

Art. 6. Compunerea capitalului social. 6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:

Domnul/Doamna ………………………………………………………:..

– aport în numerar/natură/clientelă: ………….. lei (…………….) lei.

Domnul/Doamna ……………………………………………………..:…

– aport în numerar/natură/clientelă: ………….. lei (…………….) lei.

Domnul/Doamna ………………………………………………………:

– aport în numerar/natură/clientelă: …………. lei (…………….) lei.

6.2. Aporturile în natură/clientelă ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:

– …….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ……….. din data de …………. la valoarea de ………… lei;

– ……….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ………. din data de ………….. la valoarea de ………… lei;

– …………, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ……. din data de ……………… la valoarea de ……….. lei.

Art. 7. Repartizarea. Capitalul social este divizat în …………. părţi sociale a câte …….. lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:

– …………………………. – ………………………….. părţi sociale;

– …………………………. – ………………………….. părţi sociale.

Titlul III

Adunarea generală

Art. 8. Adunările generale. 8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.

8.2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.

8.3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.

8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.

8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.

8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

Art. 9. Atribuţiile adunării generale. Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:

a) aprobarea bilanţului anual;
b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);
c) mărirea sau reducerea capitalului social;
d) fuziunea;
e) schimbarea denumirii societăţii;
f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;
g) crearea sau anularea părţilor de industrie;
h) primirea de noi asociaţi;
i) excluderea asociatului/asociaţilor;
j) alegerea avocatului coordonator al societăţii;
k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;
I) orice modificarea a statutului societăţii.

Art. 10. Procedura adunării generale şi procesele‑verbale. 10.1. Adunările generale sunt prezidate de avocatul coordonator sau asociatul desemnat de către acesta.

10.2. Procesul‑verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul‑verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.

10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într‑un registru numerotat şi parafat de coordonatorul societăţii.

Titlul IV

Coordonarea activităţii

Art. 11. Coordonarea. 11.1. Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul desemnat de acesta. El este numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.

11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.

11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.

Art. 12. Desemnarea avocatului coordonator. Dl (Dna) … este desemnat(ă) începând cu data de … avocatul coordonator al societăţii.

Art. 13. Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator. 13.1. Avocatului coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.

13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.

13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.

Art. 14. Remunerarea. Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

Titlul V

Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele
obţinute de societate

Art. 15. Exerciţiul financiar. Exerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.

Art. 16. Conturile şi informarea asociaţilor. 16.1. Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de avocatul coordonator, singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierderi şi raportul de activitate.

16.2. Asociaţii pot lua cunoştinţă de bilanţ şi de anexele acestuia şi pot consulta orice registru şi document contabil al societăţii.

16.3. Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.

Art. 17. Rezultatele financiare. Adunarea generală ordinară aprobă conturile, exerciţiul financiar, bilanţul şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.

Art. 18. Repartizarea beneficiilor. 18.1. Beneficiul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile, urmând a fi repartizat către asociaţi.

18.2. După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva profitul net al societăţii, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:

– cotă alocată deţinătorilor părţilor sociale …;

– cotă alocată deţinătorilor părţilor de industrie …;

– alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiţii etc.) …

Titlul VI

Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

Art. 19. Cesiunea părţilor sociale. 19.1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai către avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de avocat.

19.2. Cesiunea între asociaţi este liberă.

19.3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.

19.4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune.

În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate, sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.

Art. 20. Notificarea cesiunii. 20.1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii tuturor asociaţilor.

20.2. În cazul de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută unui/unor avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.

20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

Art. 21. Retragerea asociaţilor. 21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte, intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.

21.2. La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.

21.3. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă retragerii se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: …

Art. 22. Încetarea calităţii de asociat. 22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s‑a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.

22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica corespunzător.

Art. 23. Decesul asociatului. 23.1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.

23.2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli:…………. ……………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:

a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;
b) la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;
c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.

Art. 24. Alte dispoziţii. 24.1. Cesionarii sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)

Titlul VII

Exercitarea profesiei

Art. 25. Activitatea şi răspunderea profesională. 25.1. Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de avocat în numele societăţii.

25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.

25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.

Art. 26. Suspendarea asociaţilor …

Art. 27. Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei. …

Titlul VIII

Dizolvarea şi lichidarea

Art. 28. Dizolvarea. Societatea se dizolvă în următoarele situaţii:

a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;
b) prin hotărâre judecătorească;
c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;
d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;
e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;
f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.

Art. 29. Lichidarea. 29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona „în lichidare”.

29.2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz contrar acesta va fi numit de către decan.

29.3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.

29.4. În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.

Titlul IX

Condiţia suspensivă şi publicitate

Art. 30. Condiţia suspensivă. 30.1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în tabloul avocaţilor baroului.

30.2. După înscrierea societăţii, avocatul coordonator va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.

Art. 31. Publicitatea. În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.

Semnături:

Av. …………………………..

Av. ………………………….

Anexa nr. XIV

la statut

CONTRACT

pentru constituirea unei societăţi profesionale

de avocaţi cu răspundere limitată

Între:

domnul/doamna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor …;
domnul/doamna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor …;
domnul/doamna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor …;
domnul/doamna …, avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor …, s‑a convenit constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.

Art. 1. Denumirea societăţii. Societatea profesională cu răspundere limitată poartă denumirea de … şi are sediul în …

Art. 2. Societatea se constituie pe o durată de …

Art. 3. Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.

Localitatea … Data …

Semnătura

Anexa nr. XV

la statut

STATUTUL

Societăţii profesionale
cu răspundere limitată …

Subsemnaţii:

– …, domiciliat/domiciliată în …, cod numeric personal …, născut/născută în …, la data de …, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de … şi avocat definitiv din data de …, au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii profesionale cu răspundere limitată …, înfiinţată conform art. 6 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi prevederilor corespunzătoare din Statutul profesiei de avocat.

Titlul I

Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională),
sediul şi durata

Art. 1. Forma. Prezenta societate este înfiinţată ca o societate profesională cu răspundere limitată şi este compusă din subsemnaţii avocaţi înscrişi în tabloul Baroului … ca avocaţi definitivi:

– …………………………………………………………….. – asociat;

– …………………………………………………………….. – asociat.

Art. 2. Obiectul. Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului profesiei de avocat.

Art. 3. Scopul profesional. 3.1. Fiecare asociat răspunde personal în limita aportului său social.

3.2. Societatea este denumită . … – Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată (S.P.A.R.L.).

Art. 4. Sediul. Sediul principal al societăţii este situat în …

Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului … sau sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.

Art. 5. Durata. Societatea se constituie pentru o durată de … ani din momentul înscrierii sale în tabloul Baroului …

Titlul II

Capitalul social

Art. 6. Compunerea capitalului social. 6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:

Domnul/Doamna …………………………..:

– aport în numerar/natură/clientelă: ………………… lei (…………….) lei.

Domnul/Doamna ……………………..……:

– aport în numerar/natură/clientelă: ………………….. lei (…………….) lei.

Domnul/Doamna …………………………..:

– aport în numerar/natură/clientelă: .…………………. lei (…………….) lei.

6.2. Aporturile în natură ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:

– ………….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. …………………….. din data de ………….. la valoarea de ……………… lei;

– ……………, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. …………………. din data de …………….. la valoarea de ………………….. lei;

– ………….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. …………………….. din data de ……….. la valoarea de ……………………. lei.

6.3. Aporturile în industrie/clientelă ale asociaţilor constau în:

– ………….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ……. din data de …….. la valoarea de ………….. lei;

– ………….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ……. din data de …….. la valoarea de ………….. lei:

– ………….., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ……. din data de . …….. la valoarea de ………….. lei.

Art. 7. Repartizarea. Capitalul social este divizat în …………………… părţi sociale a câte ………… lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:

– …………………………. – ………………………….. părţi sociale;

– …………………………. – ………………………….. părţi sociale.

Titlul III

Adunarea generală

Art. 8. Adunările generale. 8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor. Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.

8.2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.

8.3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.

8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.

8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.

8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia situaţiilor în care Statutul profesiei de avocat prevede alt cvorum.

8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

Art. 9. Atribuţiile adunării generale. Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:

a) aprobarea rezultatelor economice anuale;
b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);
c) mărirea sau reducerea capitalului social;
d) fuziunea;
e) schimbarea denumirii societăţii;
f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;
g) aprobarea creării sau anulării părţilor de industrie;
h) primirea de noi asociaţi;
i) excluderea asociatului/asociaţilor;
j) alegerea avocatului coordonator sau, după caz, a avocaţilor coordonatori ai societăţii;
k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;
l) orice modificare a statutului societăţii.

Art. 10. Procedura adunării generale şi procesele‑verbale. 10.1. Adunările generale sunt prezidate de unul dintre avocaţii coordonatori sau de asociatul desemnat de către aceştia.

10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într‑un registru numerotat şi parafat de coordonatorul/coordonatorii societăţii.

Titlul IV

Coordonarea activităţii

Art. 11. Coordonarea. 11.1. Societatea este coordonată de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori. Ei sunt numiţi prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.

11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.

11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.

Art. 12. Desemnarea avocatului coordonator. Dl (Dna) … este desemnat(ă) începând cu data de … avocat coordonator al societăţii.

Art. 13. Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator. 13.1. Avocatul coordonator sau, după caz, avocaţii coordonatori reprezintă societatea în raporturile cu terţii.

13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.

Art. 14. Remunerarea. Avocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

Titlul V

Exerciţiul financiar, conturile bancare şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societate

Art. 15. Exerciţiul financiar. Exerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.

Art. 16. Conturile bancare şi informarea asociaţilor. 16.1. Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de către avocatul coordonator sau, după caz, avocaţii coordonatori, precum şi de către alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte raportul de activitate şi proiectul declaraţiei de venit pentru societate.

16.2. Asociaţii pot lua cunoştinţă de raport şi de anexele acestuia, de proiectul declaraţiei de venit şi pot consulta orice registru şi document contabil ale societăţii.

16.3. Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.

Art. 17. Rezultatele financiare. Adunarea generală ordinară aprobă conturile bancare, exerciţiul financiar şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.

Art. 18. Repartizarea beneficiilor. 18.1. Toate cheltuielile necesare societăţii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul societăţii, costul materialelor, consumabile, investiţii, utilităţi şi dotări, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către societate din veniturile realizate de către aceasta.

18.2. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 18.1, venitul rămas se distribuie între asociaţi conform părţilor sociale deţinute de aceştia.

18.3. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 18.2 constituirea unui fond de rezervă al societăţii.

18.4. Deţinerea părţilor sociale în societate conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Titlul VI

Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

Art. 19. Cesiunea părţilor sociale. 19.1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai unor avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile Legii şi Statutului profesiei de avocat.

19.2. Cesiunea între asociaţi este liberă.

19.3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.

19.4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.

Art. 20. Notificarea cesiunii. 20.1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor asociaţilor.

20.2. În caz de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută către avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.

20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

Art. 21. Retragerea asociaţilor. 21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.

21.2. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: ……………………………………….

Art. 22. Încetarea calităţii de asociat. 22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s‑a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.

22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica în mod corespunzător.

Art. 23. Decesul asociatului. 23.1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.

23.2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli: …

23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:

a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;
b) la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;
c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.

Art. 24. Alte dispoziţii. Cesionarii sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune.

(Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)

Titlul VII

Exercitarea profesiei

25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.

25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.

Art. 26. Suspendarea asociaţilor …

Art. 27. Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei …

Titlul VIII

Dizolvarea şi lichidarea

Art. 28. Dizolvarea. Societatea se dizolvă în următoarele situaţii:

a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;
b) prin hotărâre judecătorească;
c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;
d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;
e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;
f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.

Art. 29. Lichidarea. 29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona „în lichidare”.

29.2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz contrar, acesta va fi numit de către decan.

29.3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.

Titlul IX

Condiţia suspensivă şi publicitate

Art. 30. Condiţia suspensivă. 30.1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în tabloul baroului.

30.2. După înscrierea societăţii, avocatul coordonator sau, după caz, unul dintre avocaţii coordonatori va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.

Art. 31. Publicitatea. În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.

Art. 32. Dobândirea personalităţii juridice. Societatea dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.

Semnături:

Av. ……………………………….

Anexa nr. XVI

la statut

Uniunea Naţională a Barourilor din România

Baroul …

CERTIFICAT nr. …

de înregistrare a Societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată …

Denumirea: … S.P.A.R.L.
Sediul: …
Durata de funcţionare: …
Data dobândirii personalităţii juridice (data de înregistrare la barou a deciziei consiliului baroului): …
Semnătura şi ştampila …

Semnătura decanului

L.S.

Anexa nr. XVII

la statut

REGISTRU DE EVIDENŢĂ

a contractelor de asistenţă juridică

Nr. crt.	Data efectuării înregistrării	Nr. şi data încheierii contractului (inclusiv în cazul contractelor încheiate verbal)	Numele şi prenumele persoanelor semnatare	Onorariul stabilit (în cazul în care onorariul se încasează prin tarifarea orară a serviciilor, menţiunea se operează la data încasării)	Onorariul încasat	Alte observaţii
1
2
3
4
5
…

Anexa nr. XVIII

la statut

REGISTRU DE ÎNREGISTRARE

a actelor juridice atestate de avocat conform

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Nr. crt.	Denumirea actului	Persoana/persoanele semnatare ale actului (nume, prenume, domiciliu, act de identitate)	Data	Obiectul actului	Observaţii
1
2
3
4
5
6
…

Anexa nr. XIX

la statut

REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE

a activităţilor fiduciare în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Nr. crt.

Client

Contract¹⁾

Bunuri

Fonduri

Operaţiuni⁶⁾

Alte menţiuni

Denumire

Sediu

Cont bancar

Denumirea bunului

‑Valoare (mii lei)

‑Provenienţă

Data²⁾ preluării

Data³⁾ predării

Nr. cont

Intrări⁴⁾

Ieşiri⁵⁾

¹⁾ Se vor înregistra numărul şi data contractului încheiat între avocat şi client în baza căruia avocatul desfăşoară operaţiunile fiduciare. Actele adiţionale se vor înregistra corespunzător.

²⁾ Se va înregistra documentul ce justifică predarea către avocat.

³⁾ Se va înregistra documentul ce justifică predarea de către avocat.

⁴⁾ Se va indica data evidenţierii fiecărei sume în contul deschis pentru client şi provenienţa acesteia (exemplu; executare silită).

⁵⁾ Se va indica fiecare sumă plătită din contul deschis pentru client, operaţiunea ce justifică plata şi destinaţia plăţii.

⁶⁾ Se va descrie – rezumativ – fiecare operaţiune efectuată şi obiectul acesteia.

Anexa nr. XX

la statut

REGISTRUL DE ÎNREGISTRARE

a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3
alin. (1) lit. h) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Nr. crt.

Client

Contract¹⁾

Informaţii titulari

Identitatea acţionari/lor Nr. titluri deţinute

Operaţiuni

Alte menţiuni⁴⁾

Denumirea

Sediul

Contul bancar

Data emisiunii

Numărul

Valoarea totală (mii lei)

Valoarea nominală

Cesiuni (părţi, dată, nr., titluri, valoare)²⁾

Garanţii (părţi, dată, nr., titluri, valoare)³⁾

¹⁾ Se vor înregistra numărul şi data contractului încheiat între avocat şi client; actele adiţionale se vor înregistra corespunzător.

²⁾ Se vor menţiona: identitatea părţilor (cedent/cesionar) data cesiunii, numărul şi valoarea totală a titlurilor cedate;

³⁾ Se vor menţiona: identitatea părţilor (creditor/debitor garant), data constituirii garanţiei, tipul garanţiei, numărul de titluri grevate şi valoarea totală garantată.

⁴⁾ Exemplu: date privind înregistrarea în Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare etc.

Anexa nr. XXI

la statut

MODELUL ŞTAMPILEI FORMELOR DE EXERCITARE A PROFESIEI

Ştampila are forma rotundă;
Diametrul ştampilei este de 3 cm;
Conţinutul ştampilei:

– Uniunea Naţională a Barourilor din România;

– baroul;

– denumirea formei de exercitare a profesiei.

Menţiunile privind Uniunea Naţională a Barourilor din România şi denumirea baroului se inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei urmărind linia circumferinţei.
Menţiunea privind denumirea formei de exercitare a profesiei se inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei.
Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripţionează denumirea formei de exercitare a profesiei şi menţiunea „avocat colaborator”.

Exemple:

Anexa nr. XXII

la statut

MODELUL FIRMEI FOLOSITE DE FORMELE DE EXERCITARE
A PROFESIEI DE AVOCAT

Conţinutul firmei:

– Uniunea Naţională a Barourilor din România;

– baroul;

– denumirea formei de exercitare a profesiei;

– menţiuni privind identificarea sediului (etaj, apartament);

– menţiuni privind: sediul principal, sediul secundar, birou de lucru.

Exemplu:

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

………………………………………………………………………(baroul)

………………………….. (denumirea formei de exercitare a profesiei)

……………………… (sediul principal/sediul secundar/birou de lucru)

………………………………… (elemente de identificare ale sediului; exemplu: etaj, apartament)

Dimensiunile maxime ale firmei sunt de 40 x 60 cm. Firma va fi confecţionată din metal cu menţiunile gravate.

Anexa nr. XXIII

la statut

MODELUL Şl CONŢINUTUL PARAFEI PROFESIONALE

Dimensiunile parafei sunt de 2 x 5 cm.

…………………………………………………………………………………

(Forma de exercitare a profesiei)

…………………………………………………………………………………

(numele şi prenumele avocatului)

avocat …………………………………………….. (stagiar/definitiv)

Exemplu:

„Popescu şi Asociaţii” S.C.A.

Ion Popescu

avocat definitiv

Anexa nr. XXIV

la statut

MODELUL Şl CONŢINUTUL PARAFEI

folosite de avocat pentru actele întocmite conform

art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Dimensiunile parafei sunt de 5 x 8 cm.

Avocat ………………………………………………………………….

În conformitate cu dispoziţiile articolului 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, atest data, identitatea părţilor şi conţinutul prezentului act.

Nr.*⁾ …………………………….

Data …………………………………………..

Semnătura

………………..

L.S.

Anexa nr. XXV

la statut

MODELUL Şl CARACTERISTICILE ROBEI
ŞI ALE ACCESORIILOR ACESTEIA

Roba purtată de avocaţi este confecţionată din stofă/material textil neşifonabil de culoare neagră; croiala este largă – model închis la gât – cu guler gen tunică, îngust; spatele este încreţit pe mijlocul bazei posterioare a gulerului (8 cm); mânecile sunt largi la bază şi încreţite la umăr (10 cm), iar manşetele sunt confecţionate din material de aceeaşi culoare, lucios (cu lăţimea de 25 cm). Roba se încheie cu nasturi aplicaţi în interiorul acesteia. În părţile laterale sunt prevăzute două deschideri, de dimensiunea 18 cm, gen buzunar.
Avocaţii poartă bavetă plisată, de culoare albă, de formă trapezoidală, având baza mare de 12 cm, baza mică de 4 cm şi lungimea de 25 cm. Baveta se prinde la baza gulerului.
Pe umărul stâng al robei se aplică o eşarfă de o parte şi de alta a umărului, fixată de robă printr‑un sistem de prindere (bazele mici ale celor două eşarfe, legate între ele printr‑o aplicaţie din acelaşi material, de formă trapezoidală cu următoarele dimensiuni: baza mare 5 cm, baza mică 3,5 şi înălţimea de 4 cm). Pe aplicaţie sunt confecţionate butonierele pentru cei doi nasturi prin care eşarfa se fixează de robă. Eşarfa este confecţionată din acelaşi material ca şi roba, are formă trapezoidală, în ambele părţi. Partea din faţă este pliată printr‑o cută dublă. Partea din faţă a eşarfei se termină prin aplicarea unui material gen „blăniţă”, de culoare albă, aplicat la exterior, cu lăţimea de 7 cm. Partea din spate a eşarfei are aceiaşi terminaţie aplicată pe ambele părţi ale eşarfei cu lăţimea de 6 cm. Eşarfa se fixează de robă prin doi nasturi neaparenţi. Cele două părţi ale eşarfei sunt cusute între ele, iar cusătura este mascată cu un nasture îmbrăcat în acelaşi material din care este confecţionată roba, de dimensiunea bazei mici a celor două eşarfe. Partea din faţă a eşarfei are baza mare de 17 cm, baza mică de 5 cm şi lungimea de 29 cm. Partea din spate a eşarfei are baza mare de 11 cm, baza mică de 5 cm şi lungimea de 59 cm.
Modelul de robă descris mai sus este redat în schiţa‑tipar ce se păstrează spre conservare la secretariatul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi se va transmite la fiecare barou pentru a fi pusă la dispoziţia avocaţilor.

Anexa nr. XXVI

la statut[45]⁾

MODELUL LEGITIMAŢIEI DE AVOCAT

Formele legitimaţiei de avocat. Legitimaţia de avocat prevăzută la art. 237 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se prezintă sub două forme distincte, în funcţie de calitatea de avocat definitiv sau stagiar a deţinătorului, după cum urmează:
a) în cazul avocaţilor definitivi, legitimaţia are forma de legitimaţie tip card prevăzut cu cip de proximitate, conform modelului prevăzut în prezenta anexă;
b) în cazul avocaţilor stagiari, legitimaţia are forma de legitimaţie pe suport hârtie (care poate fi înlocuită cu legitimaţie tip card fără cip de proximitate, pentru barourile care au optat pentru această modalitate de legitimare).

Legitimaţia tip card prevăzut cu cip de proximitate. Avocaţii definitivi se legitimează, în toate cazurile, cu un card prevăzut cu cip de proximitate, conform modelului prevăzut în contractul de licenţă încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) şi Consiliul Barourilor Europene (denumit în continuare C.C.S.E.) ‑ în calitatea acestuia de titular al drepturilor privitoare la deţinerea şi utilizarea cardului european de identitate pentru avocaţi ‑ şi care va cuprinde în mod obligatoriu, potrivit formatului corespunzător al acestuia, cel puţin următoarele menţiuni:
a) Uniunea Naţională a Barourilor din România ‑ U.N.B.R.;
b) sigla U.N.B.R.;
c) baroul;
d) numele, prenumele, fotografia şi titlul profesional al avocatului;
e) numărul cardului corespunzător codului unic at avocatului din sistemul de evidenţă oficială al avocaţilor denumit „Tabloul naţional al avocaţilor”;
f) data înscrierii în barou;
g) data definitivării în profesie;
h) durata de valabilitate, care nu poate depăşi 5 ani de la data emiterii.

În spaţiul de deasupra fotografiei de pe faţa 2 se aplică de către baroul în tabloul căruia este înscris avocatul viza anuală, sub formă de timbru holografic, cu inscripţia „Vizat….” (se indică anul), şi care atestă că avocatul este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din barou, în anul pentru care s‑a aplicat viza.

Aplicarea vizei anuale se face după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, de statutul profesiei şi de hotărârile consiliului baroului.

La eliberarea cardului se va achita de către avocat suma necesară confecţionării şi implementării sistemului informatic de gestionare a acestuia, care a fost avansată de către U.N.B.R.

Modelele de legitimaţie vechi aflate în circulaţie şi care sunt în vigoare potrivit vizelor aplicate de către barou sunt valabile până la data înlocuirii lor cu formele de legitimaţie prevăzute de prezenta anexă. În cazul barourilor Bucureşti, Dolj şi Ilfov, data ‑ limită prevăzută pentru înlocuirea modelelor de legitimaţie vechi aflate în circulaţie va fi stabilită prin hotărârea consiliului baroului.

Model exemplificativ:

Faţa 1:

Faţa 2:

III. Legitimaţia pe suport hârtie sau tip card fără cip de proximitate

Avocaţii stagiari se legitimează, în regulă generală, cu o legitimaţie pe suport hârtie, conform modelului stabilit în prezenta anexă. Barourile pot opta pentru înlocuirea acesteia cu o legitimaţie tip card fără cip de proximitate.

Legitimaţia pe suport hârtie. Legitimaţia este constituită în interior din file tipografiate pe care se fac menţiuni şi se aplică vize semestriale şi are coperţi din piele sintetică de culoare identică cu fondul insignei de avocat.

Coperta 1 ‑ exterior culoare GRENA dimensiune: 9 x 6 cm	Coperta 1 ‑ interior

Pagina l	Pagina 2, 3…n ‑ l

Pagina n

Coperta 2 interior	Coperta 2 ‑ exterior Culoare GRENA dimensiune: 9×6 cm

Pagina n

Legitimaţia tip card fără cip de proximitate. Legitimaţia tip card fără cip de proximitate va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin următoarele menţiuni: U.N.B.R., baroul, numele şi prenumele, numărul cârdului, codul unic al avocatului, fotografia, data înscrierii în barou, sigla U.N.B.R. şi sigla baroului.

Acest tip de legitimaţii se confecţionează pe cheltuiala fiecărui barou care iniţiază şi implementează acest tip de legitimaţie.

Model exemplificativ:

Faţa 1:

Faţa 2:

Poziţionarea hologramei:

Anexa nr. XXVII

la statut

MODELUL INSIGNEI DE AVOCAT

Dimensiunile (diametrul):

– pentru costum – 1 cm;

– pentru robă – 4 cm;

Anexa nr. XXVIII

la statut

ACT DE ÎNFIINŢARE
a Cabinetului individual de avocat …

Subsemnatul/Subsemnata …, avocat definitiv, înscris în Baroul …, în baza Deciziei nr. … din data de …, în calitate de avocat titular,

ÎNFIINŢEZ

Cabinetul individual de avocat cu:

denumirea … [conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare];
sediul profesional: _____________;
aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constând în (se descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire) ____________;
avocaţi/colaboratori:

– … (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere

prin număr şi dată, menţiunea „definitiv/stagiar”, menţiuni privind contractul de colaborare – data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.);

– … (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere prin număr şi dată, menţiunea „definitiv/stagiar”, menţiuni privind contractul de colaborare — data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.).

Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele şi contribuţiile profesionale care îmi revin (se fac menţiuni suplimentare privind eventuala contribuţie la fondul de formare profesională iniţială în cazul în care printre colaboratori sunt avocaţi stagiari, iar baroul a hotărât plata şi modalitatea de plată a unei astfel de contribuţii).

Data … Semnătura …

Depus astăzi, …, la barou împreună cu contractele de colaborare menţionate în actul de înfiinţare şi copiile certificate ale deciziei/deciziilor de înscriere în barou/deciziilor de dobândire a calităţii de avocat definitiv.

Secretar,

Avizat în şedinţa consiliului baroului din …

Decan,

…

L.S.

Anexa nr. XXIX

la statut

CONVENŢIE
de asociere a cabinetelor individuale de avocaţi

(cabinete asociate)

Între:

Cabinetul individual …, reprezentat prin …, avocat titular;
Cabinetul individual …, reprezentat prin . .., avocat titular;
…,

în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat s‑a convenit asocierea în scopul exercitării în comun a profesiei în forma cabinetelor asociate de avocaţi.

Pe durata existenţei prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită profesia în numele prezentei asocieri.

Art. 1. Denumirea asocierii. Asocierea este denumită … (numele tuturor titularilor, urmate de sintagma „Cabinete de avocat asociate”).

Art. 2. Sediul şi durata asocierii. 2.1. Sediul asocierii este stabilit în …

2.2. Cabinetele asociate de avocaţi vor funcţiona şi în următoarele localuri:

a) …;
b) …;
c) … .

2.3. Asocierea se încheie pe o durată de … (nedeterminată).

Art. 3. Aporturi în bunuri pentru asociere. Pentru funcţionarea asocierii, cabinetele individuale aduc aporturi după cum urmează:

Cabinetul individual (denumirea) … contribuie cu titlu de aport:
a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): …., în valoare de … lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar‑contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);
b) în numerar, cu … lei, depuşi în contul profesional … deschis la …
Cabinetul individual (denumirea) …contribuie cu titlu de aport:
a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): …, în valoare de … lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar‑contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);
b) în numerar, cu … lei, depuşi în contul profesional … deschis la …
…

Titlurile ce atestă apartenenţa aporturilor se vor indica în anexa …

Art. 4. Cota de participare la asociere. 4.1. Cota de participare la asociere convenită de părţi este:

Cabinetul individual … %

Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă şi activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute mai sus.

4.2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, cu chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabilelor, investiţiilor, utilităţilor şi dotărilor, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din veniturile realizate de către aceasta.

4.3. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 4.2 venitul rămas se distribuie între asociaţi conform cotelor convenite la pct. 4.1.

4.4. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 4.3 constituirea unui fond de rezervă al asocierii.

4.5. Cota de participare la asociere conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea.

Art. 5. Conducerea şi coordonarea asocierii. 5.1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii cabinetelor individuale asociate.

5.2. (se vor menţiona clauze convenite privind conducerea şi coordonarea asocierii, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)

5.3. Asociaţii desemnează cu unanimitate de voturi un coordonator care va reprezenta asocierea în raporturile cu terţii.

Art. 6. Exercitarea profesiei. 6.1. Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii.

În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii.

6.2. Asociaţii vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională şi se vor informa reciproc în legătură cu aceasta.

6.3. (Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacităţii temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)

Art. 7. Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii. (Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)

Art. 8. Alte clauze. …

Art. 9. Dispoziţii finale. Prezenta convenţie va fi depusă la barou de coordonatorul asocierii, avocatul …, şi va intra în vigoare în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat.

Încheiat astăzi, …, la …, în … exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la decanatul baroului.

Semnăturile avocaţilor titulari şi ştampila fiecărui cabinet individual:

Depus astăzi, …, la Baroul …

Examinat şi avizat în şedinţa consiliului baroului din …

Anexa nr. XXX

la statut

UNIUNEA NAŢIONALA A BAROURILOR DIN ROMÂNIA

Baroul ………………………………..

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ al societăţilor profesionale cu răspundere limitată

Nr. crt.	Denumirea societăţilor profesionale cu răspundere limitată	Sediul principal: Adresă, tel./Fax, email, website	Sediul secundar: Adresă, tel./Fax, email, website	Birou de lucru: Adresă, tel./Fax, email, website	Numele şi prenumele asociaţilor	Baroul în care asociatul este înscris	Numele, prenumele avocaţilor care compun societatea/modalitatea în care aceştia îşi exercită profesia (asociat, colaborator, salarizat în interiorul profesiei)	Data înregistrării în registru	Numărul şi data eliberării certificatului de înregistrare	Modificări ale actului constitutiv	Alte menţiuni*⁾
1
2
3
4
5
6
7
…

*⁾ Se vor înregistra menţiuni privind notificările cesiunilor, transformarea sau reorganizarea societăţii, decesul asociaţilor, situaţia înscrierii în tablou etc.

Anexa nr. XXXI

la statut

METODOLOGIE

de atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în tabloul unui barou din România în situaţiile prevăzute în cap. VIII din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat[46]⁾

Aprobarea cererii privind exercitarea în România a profesiei de avocat şi dobândirea dreptului de înscriere în tabloul unui barou din România se realizează potrivit următoarelor 3 etape, în temeiul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

Etapa de informare

Scrisoarea adresată Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., de către solicitant se transmite secretariatului general al U.N.B.R., care va furniza datele cu privire la mijloacele de pregătire (cerere‑tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista documentelor care trebuie să însoţească cererea, tematica şi bibliografia orientativă pentru proba de aptitudini).

Etapa de evaluare
cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat (formular‑tip), în care sunt menţionate documentele necesare ce se anexează;
două fotografii tip legitimaţie;
curriculum vitae – original, semnat;
paşaport – copie xerox (fără legalizare);
certificatul (atestatul) organismului profesional ori al autorităţii publice din statul al cărui cetăţean este solicitantul sau, după caz, unde acesta îşi are domiciliul ori sediul profesional, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;
diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în copie legalizată, cu legalizarea în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;
certificatul de onorabilitate eliberat de autorităţile profesionale competente sau declaraţie dată în faţa unei autorităţi competente din statul de origine ori de provenienţă al solicitantului, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul membru al Uniunii Europene şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;
declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
declaraţie pe propria răspundere dată la un notariat din România, reprezentând angajamentul de a nu desfăşura alte activităţi în afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat în România;
indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
precizarea opţiunii solicitantului în legătură cu:
a) efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani;
b) susţinerea unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.

În cazul prevăzut la lit. a), cererea va fi însoţită de acordul scris al unui avocat român cu capacitate profesională deplină sau al unei forme de exercitare a profesiei în grup, care acceptă atribuţiile de îndrumător al stagiului de 3 ani al solicitantului.

Îndrumătorii de stagiu vor fi atestaţi anual de către barouri, pe baza opţiunii acestora şi a activităţii lor profesionale.

Lista îndrumătorilor de stagiu atestaţi va fi publicată pe pagina web a U.N.B.R.: www.unbr.ro.

Condiţiile colaborării dintre solicitant şi îndrumător vor face obiectul unui contract între aceştia, care va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX la Statutul profesiei de avocat. Actul este necesar a fi prezentat U.N.B.R.

În timpul stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni şi o evaluare finală la încheierea acestuia, care condiţionează păstrarea de către solicitant a calităţii de membru al baroului în care s‑a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare şi evaluarea finală vor fi depuse la secretariatul general al U.N.B.R. prin grija solicitantului.

Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenţionarea în scris atât a solicitantului, cât şi a îndrumătorului de stagiu.

În cazul prevăzut la lit. b), cererea va fi urmată de programarea probei de cunoştinţe profesionale, care va avea loc numai după achitarea taxei de examinare, comunicată solicitantului prin grija secretariatului general al U.N.B.R.

Proba de cunoştinţe profesionale va consta dintr‑o evaluare orală, precum şi dintr‑o evaluare scrisă sub forma unui test‑grilă cu câte 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prevăzute în Regulamentul privind examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

Domeniul exceptat va fi cel pentru care solicitantul deţine şi prezintă diploma de studii superioare potrivit pct. 6.

Comisia de evaluare va cuprinde avocaţii desemnaţi de Comisia permanentă a U.N.B.R. şi poate cuprinde şi cadre didactice universitare din domeniile prevăzute în Programa de evaluare a cunoştinţelor profesionale.

Comisia de evaluare, ţinând seama de tematica şi de bibliografia orientativă, va elabora subiectele de evaluare orală, din care fiecare solicitant va extrage un singur subiect, şi grila de evaluare scrisă.

Subiectele vor fi redactate atât în limba română, cât şi în traducere, în limba engleză sau franceză (la alegerea solicitantului).

Taxa de examinare va trebui să acopere cheltuielile de organizare a probei de aptitudini, taxa individuală fiind determinată de numărul solicitanţilor aferenţi unei sesiuni de evaluare organizate în limita termenului stabilit potrivit art. 34 alin. (3) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 (şapte), cu o apreciere de la 1 (unu) la 10 (zece). Comisia de evaluare întocmeşte un proces‑verbal care se va ataşa, împreună cu testul‑grilă şi referatul încheiat de comisie în urma examinării orale, documentelor anexate cererii de solicitare a accesului la profesie. În baza acestui document se încheie procedura de examinare a cererii.

Etapa înscrierii în tabloul avocaţilor unui barou
cererea de înscriere în tabloul baroului;
depunerea jurământului profesional scris, cu textul prevăzut de Lege;
atestatul de asigurare profesională, conform Legii (copie, cu legalizarea în original);
achitarea taxei de înscriere în tabloul baroului.

Anexa nr. XXXII

la statut

– model –

CERERE

de acordare a asistenţei extrajudiciare

Obiectul şi natura solicitării:
Date despre solicitant:

Numele:

Prenumele:

Data naşterii:

Naţionalitatea:

Codul numeric personal:

Adresa şi codul poştal:

Domiciliul/Reşedinţa:

Numărul de telefon:

Adresa de e‑mail:

După caz, reprezentantul legal:

Dovezile prevăzute de lege privind starea materială a solicitantului şi a familiei sale:
Se anexează declaraţie pe propria răspundere a solicitantului cu privire la faptul că în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, cu specificarea formei, a cauzei, precum şi a cuantumului acestui ajutor.

Data: …

Semnătura

[1]⁾ Adoptat prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 64/2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat (M. Of. nr. 898 din 19 decembrie 2011).

Istoric:

– Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 7/2012 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011 (M. Of. nr. 594 din 20 august 2012);

– Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat (M. Of. nr. 497 din 7 august 2013);

– Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013 (M. Of. nr. 33 din 16 ianuarie 2014);

– Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 966/2014 (www.unbr.ro);

– Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 1069/2015 (M. Of. nr. 173 din 12 martie 2015).

[2]⁾Art. 4¹ a fost introdus prin art. I pct. 1 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 7/2012.

[3]⁾Alin. (3) al art. 24 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[4]⁾ Alin. (5) al art. 26 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 2 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[5]⁾ Alin. (2) al art. 66 a fost abrogat prin art. I pct. 3 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R.
nr. 852/2013.

[6]⁾Alin. (3) al art. 69 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[7]⁾ Alin. (1¹) al art. 71 a fost introdus prin art. I din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 966 din 24 mai 2014.

[8]⁾Art. 74¹ a fost introdus prin art. I pct. 2 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 7/2012.

[9]⁾Art. 88¹ a fost introdus prin art. I pct. 5 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[10]⁾ Subsecţiunea a 2¹‑a a fost introdusă prin art. I pct. 6 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[11]⁾ Alin. (2) al art. 92 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 7 din Hotărârea U.N.B.R. nr. 852/2013.

[12]⁾ Alin. (6) al art. 132 a fost abrogat prin art. I pct. 3 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 7/2012.

[13]⁾ Lit. d) a alin. (3) al art. 162 a fost introdusă prin art. I pct. 8 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[14]⁾ Alin. (3) al art. 180 a fost introdus prin art. I pct. 9 din Hot. Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[15]⁾ Alin. (4)‑(5) ale art. 180 au fost introduse prin art. I Hot. Consiliului U.N.B.R. nr. 1069/2015.

[16]⁾ Alin. (3) al art. 185 a fost abrogat prin art. I pct. 10 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R.
nr. 852/2013.

[17]⁾Alin. (6) al art. 223 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 11 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[18]⁾ Alin. (4) al art. 231 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[19]⁾ Art. 242¹ a fost introdus prin art. I pct. 13 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[20]⁾ Art. 243 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 14 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[21]⁾ Art. 244 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 15 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[22]⁾ Art. 247 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 16 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[23]⁾ Art. 248 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 17 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[24]⁾ Art. 249 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 18 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[25]⁾ Art. 249¹ a fost introdus prin art. I pct. 19 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[26]⁾ Art. 250 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 20 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[27]⁾Alin. (2) al art. 265 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 21 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[28]⁾Alin. (4) al art. 279 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[29]⁾ Alin. (2) şi (5) ale art. 281 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[30]⁾ Alin. (2) al art. 283 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[31]⁾Alin. (3) al art. 283 a fost introdus prin art. I pct. 4 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R.
nr. 769/2013.

[32]⁾ Alin. (2) al art. 284 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 5 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[33]⁾ Alin. (2) şi (4) ale art. 285 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[34]⁾ Art. 287 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 7 din Hotărârea Consiliul U.N.B.R. nr. 769/2013.

[35]⁾Alin. (5) al art. 311 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Hotărârea Congresului Avocaţilor nr. 7/2012.

[36]⁾Semnătura nu este necesară în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestă identitatea părţilor, a conţinutului şi data contractului de asistenţă juridică în baza căruia s‑a eliberat împuternicirea.

[37]⁾ Semnătura avocatului şi aplicarea ştampilei nu sunt necesare în situaţia în care prezenta împuternicire avocaţială este semnată de către client sau reprezentantul acestuia.

[38]⁾ În situaţia în care avocatul exercită profesia ca asociat într‑o societate profesională cu răspundere limitată urmare întreruperii activităţii unei alte forme de exercitare a profesiei pe durata existenţei celei dintâi, se menţionează şi forma iniţială de exercitare a profesiei însoţită de menţiunea „activitate întreruptă, activitatea se desfăşoară la … S.P.A.R.L.”

[39]⁾ Se menţionează: trecerea pe tabloul avocaţilor incompatibili, situaţii survenite în cursul anului privind suspendarea din exerciţiul dreptului de a exercita profesia, interdicţia de a exercita profesia, retragerea din profesie, decesul etc.

[40]⁾În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.

[41]⁾ În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

[42]⁾ În situaţia în care Salarizatul încheie contractul cu un cabinet individual de avocat, se vor face menţiunile corespunzătoare.

[43]⁾ În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

[44]⁾În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.

*⁾ Numărul este corespunzător numărului curent din Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, întocmit conform Statutului profesiei de avocat.

[45]⁾ Anexa XXVI este reprodusă astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 22 din Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 852/2013.

[46]⁾ Pentru avocaţii din statele care nu aparţin Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, se va menţiona convenţia bilaterală încheiată de U.N.B.R. cu organismul profesional similar din ţara în care solicitantul are domiciliul, iar, în lipsa acesteia, se vor depune documente oficiale care să ateste existenţa şi limitele reciprocităţii.

5 iulie 2014,de Alex Pusa

Statutul profesiei de avocat

Statutul profesiei de avocat

Articole asemanatoare

COVID-19. SOMAJ TEHNIC. FACILITATI NOI OFERITE DE GUVERNUL ROMANIEI PENTRU COMPANII !

COVID-19. Procedura de obtinere a Certificatelor de Urgenta

COVID-19. Procedura privind acordarea zilelor libere platite pentru supravegherea copiilor si decontarea partiala a indemnizatiei de catre stat

COVID–19. PROCEDURA PRIVIND RECUPERAREA PARTIALA DE LA AJOFM A INDEMNIZATIEI PLATITA SALARIATILOR PE PERIOADA „SOMAJULUI TEHNIC”

Obligativitatea desemnării unui Responsabil cu protecția datelor – Regulamentul General privind Protecția Datelor

COVID–19. NOI MASURI PRIVIND CIRCULATIA PERSOANELOR CU IMPACT IN MEDIUL ECONOMIC (Ordonanta Militara nr.7/04.04.2020)

COVID-19. SOMAJ TEHNIC. CONDITII PENTRU A PUTEA BENEFICIA DE FACILITATE