Servicii

EMITENT:PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL din 10 mai 1887

Codul Comercial a fost promulgat prin decret la 10 mai 1887 ?i a intrat în vigoare la 1 septembrie 1887.

În cursul anilor, Codul comercial a suferit modific?ri substan?iale. O parte din articolele abrogate au fost p?strate în text, iar pentru a eviden?ia faptul ca sunt abrogate ele sunt marcate în text, dup? num?rul articolului, cu „***”. Actul abrogator este men?ionat la sfâr?itul articolului sau seriei de articole abrogate.

CARTEA I

DESPRE COMER? ÎN GENERE

Titlul I

DISPOZI?IUNI GENERALE

ART. 1

În comer? se aplic? legea de fata.

Unde ea nu dispune se aplic? Codul civil.

ART. 2

Bursele, balciurile (iarmarocurile), târgurile, docurile ?i antrepozitele, precum ?i celelalte institu?iuni care servesc comer?ului, se reguleaz? prin legile ?i regulamentele lor speciale.

Titlul II

DESPRE FAPTELE DE COMER?

ART. 3

Legea consider? ca fapte de comer?:

1. Cump?r?turile de producte sau m?rfuri spre a se revinde, fie în natura, fie dup? ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea ?i cump?rarea spre a se revinde, de obliga?iuni ale Statului sau alte titluri de credit circulând în comer?;

2. Vânz?rile de produse, vânz?rile ?i închirierile de m?rfuri, în natura sau lucrate, ?i vânz?rile de obliga?iuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulând în comer?, când vor fi fost cump?rate cu scop de revânzare sau închiriere;

3. Contractele de report asupra obliga?iunilor de Stat sau a altor titluri de credit circulând în comer?;

4. Cump?r?rile ?i vânz?rile de p?r?i sau de ac?iuni ale societ??ilor comerciale;

5. Orice întreprinderi de furnituri;

6. Întreprinderile de spectacole publice;

7. Întreprinderile de comisioane, agen?ii ?i oficiuri de afaceri;

8. Întreprinderile de construc?ii;

9. Întreprinderile de fabrici, de manufactura ?i imprimerie;

10. Întreprinderile de editura, librarie ?i obiecte de arta, când altul decât autorul sau artistul vinde;

11. Opera?iunile de banca ?i schimb;

12. Opera?iunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale;

13. Întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat;

14. Cambiile ?i ordinele în producte sau m?rfuri;

15. Constructiunea, cump?rarea, vânzarea ?i revinzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioar? ?i exterioar? ?i tot ce prive?te la echiparea, armarea ?i aprovizionarea unui vas.

16. Expeditiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile maritime ?i toate contractele privitoare la comer?ul de mare ?i la naviga?iune;

17. Asigur?rile terestre, chiar mutuale, în contra daunelor ?i asupra vie?ii;

18. Asigur?rile, chiar mutuale, contra riscurilor navigatiunei;

19. Depozitele pentru cauza de comer?;

20. Depozitele în docuri ?i antrepozite, precum ?i toate opera?iunile asupra recipiselor de depozit (warante) ?i asupra scrisurilor de gaj, liberate de ele.

ART. 4

Se socotesc, afara, de acestea, ca fapte de comer? celelalte contracte ?i obliga?iuni ale unui comerciant, dac? nu sunt de natura civil? sau dac? contrariul nu rezult? din însu?i actul.

ART. 5

Nu se poate considera ca fapt de comer? cump?rarea de producte sau de m?rfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumatia cump?r?torului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri ?i nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dup? p?mântul sau cel cultivat de dânsul.

ART. 6

Asigur?rile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comer?ului ?i asigur?rile asupra vie?ii sunt fapte de comer? numai în ce prive?te pe asigurator.

Contul curent ?i cecul nu sunt considerate ca fapte de comer?, în ce prive?te pe necomercian?i, afara numai dac? ele n-au o cauz? comercial?.

TITLUL III

DESPRE COMERCIAN?I

ART. 7

Sunt comercian?i aceia care fac fapte de comer?, având comer?ul ca o profesiune obi?nuit?, ?i societ??ile comerciale.

ART. 8

Statul, jude?ul ?i comuna nu pot avea calitatea de comercian?i.

ART. 9

Orice persoana care într-un chip accidental face o opera?iune de comer?, nu poate fi considerat? ca comerciant, ea este îns? supus? legilor ?i jurisdic?iunii comerciale pentru toate contesta?iunile ce se pot ridica din aceasta opera?iune.

ART. 10 ***

Minorul de orice sex, pentru a putea face comer? ?i prin urmare a fi considerat ca major, întrucât prive?te obliga?iunile contractate de dânsul ca comerciant va trebui sa aib? etatea de 18 ani împlini?i, sa fie emancipat, sa aib? autoriza?iunea în scris a tat?lui sau, sau în caz de moarte, interdictiune ori absenta a tat?lui, aceea a mamei sale; iar în lipsa de tata ?i mama, autoriza?ia tutorelui cu avizul consiliului de familie omologat de tribunalul civil.

Actele de emancipare ?i de autorizare vor fi prezentate la tribunalul în jurisdic?iunea c?ruia minorul voe?te a-?i stabili domiciliul sau comercial, spre a fi transcrise în registrul destinat pentru aceasta ?i afi?ate în sala tribunalului, în sala comunei, în localurile bursei celei mai apropiate, dac? vor fi, ?i publicate în foaia anun?urilor judiciare a locului; toate acestea prin îngrijirea grefei.

Grefierului tribunalului va p?stra la dosar proba ca afi??rile ?i publica?iunile s-au f?cut.

Înainte de transcriere, afi?are ?i publica?iune, minorul nu va putea începe comer?ul sau.

ART. 11 ***

Dispozi?iunea articolului precedent este aplicabil? minorului emancipat, chiar necomerciant, pentru actele pe care legea le consider? ca fapte de comer?.

ART. 12 ***

Minorul comerciant în condi?iunile art. 10, pentru tot ce prive?te comer?ul sau, poate ipoteca ?i înstr?ina imobilele sale, f?r? a avea necesitate de vreo autoriza?iune.

———————–

***) Articolele 10-12 a fost abrogate prin art. V din Decretul nr. 185/1949 (B. Of. nr. 25 din 30 aprilie 1949).

ART. 13

Tat?l sau mama care exercit? puterea p?rinteasc? sau, în lipsa lor, tutorul, nu pot continua comer?ul în interesul unui minor dac? nu vor fi autoriza?i, cel dintâi de tribunalul civil ?i cel de al doilea prin încheierea consiliului de familie omologata de tribunal. *)

Actul de autorizare va fi afi?at ?i publicat conform art. 10.

————————

*) În baza dispozi?iilor legii din 20 aprilie 1932, privitoare la ridicarea incapacit??ii Civile a femeii maritate, aceasta nu mai are nevoie la autorizarea Consiliului de familie, ambii p?rin?i fiind supu?i aceluia?i regim juristic.

ART. 14

Interzisul ?i cel pus sub un consiliu judiciar nu pot fi comercian?i ?i nici a continua un comer?.

ART. 15-16

Abrogate prin legea privitoare la ridicarea incapacit??ii civile a femeii maritate (B. Of. nr. 94 din 20 aprilie 1932).

ART. 17

Când prin contractul de c?s?torie b?rbatul va avea vreun drept asupra bunurilor câ?tigate de femeie, aceste bunuri ?i veniturile lor r?mân exclusiv afectate la plata datoriilor comerciale. *)

—————————

*) Urmare Legii din 20 aprilie 1932 b?rbatul nu poate avea vreun drept asupra bunurilor femeii.

ART. 18 ***

Autoriza?iunea de a face comer?, data minorului de c?tre p?rintele sau, sau de c?tre un tutor în condi?iunile prev?zute mai sus, precum ?i aceea data de c?tre b?rbat femeii, pot fi revocate în orice timp. Actul de revocare îns? trebuie sa fie f?cut cu observarea formelor prev?zute la art. 10.

Cu toate acestea, dac? minorul sau femeia incepuse a exercita comer?ul, revocarea nu va putea produce nici un efect de nu va fi aprobat? ?i de tribunalul civil dup? ce acesta, în camera de consiliu, va fi ascultat pe minor sau pe femeie ?i pe aceia care le-au retras autoriza?iunea.

În nici un caz revocarea nu poate v?t?ma drepturile celui de al treilea nici chiar prin afacerile în curs de executare.

—————————

***) Abrogat prin art. V din Decr. nr. 185/1949 (B. of. nr. 25 din 30 aprilie 1949).

ART. 19

Contractul de c?s?torie între persoane dintre care una este comercianta, va trebui sa fie trimis în copie certificat?, în termen de o lun? de la data lui, de c?tre ofi?erul st?rii civile care a celebrat c?s?toria, la tribunalul în jurisdic?iunea c?ruia se g?se?te stabilimentul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. 10 (Art. 10 fiind abrogat, publicitatea se va face prin Monitorul oficial).

Ofi?erul starei civile care va omite a îndeplini îndatorirea impus? prin acest articol va fi supus la o amend? de 25 pân? la 100 de lei; iar dac? omisiunea a fost f?cut? cu rea credin?a, la destituire; în amândou? cazurile f?r? prejudiciul drepturilor p?r?ilor interesate. *).

————————-

*) Minimul ?i maximul amenzii s-a majorat de 5 ori prin D.L. pentru majorarea amenzilor judec?tore?ti (M. of. 139 din 18 iunie 1943)

ART. 20

Dac? so?ul devine comerciant în urma c?s?toriei sale, dânsul este dator sa depun? copie dup? contractul sau de c?s?torie, în termen de o lun? socotit din ziua când ?i-a început comer?ul, sub pedeapsa, în caz de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. *).

—————————

*) Textul se aplic? ambilor so?i, nu numai b?rbatului.

ART. 21

Cererea de separatiune de patrimonii între so?i dintre care unul este comerciant, trebuie sa fie publicata în modul prev?zut la art. 10. *)

Hot?rârea asupra cererei de separatiune nu va putea fi pronun?at? decât dup? o lun? de zile de la sus zisa publica?iune.

Dac? se admite separa?ia, hot?rârea definitiva va trebui sa fie publicata tot în acela?i mod, în termen de o lun? de la data ei.

În lipsa acestei publica?iuni, creditorii comer?ului so?ului pot opune, oricând interesul lor o cere, nulitatea separatiunei pronun?ate ?i sa atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, dac? a avut loc.

Deosebit de aceasta, ei pot sa exercite ac?iunea ce le acord? art. 975 din Codul civil, când separatiunea ar fi fost f?cut? în frauda drepturilor lor.

————————–

*) Dispozi?iile acestui text se vor corobora cu art. 3-6 alin. 2 din Codul familiei.

Titlul IV

DESPRE REGISTRELE COMERCIAN?ILOR

ART. 22

Registrele obligatorii pentru comercian?i sunt: registrul jurnal, registrul inventar ?i registrul copier.

ART. 23

Orice comerciant este dator ca în registrul jurnal sa înscrie pe fiecare zi ce are sa ia ?i ce are sa dea, opera?iunile comer?ului sau, conven?iunile, acceptatiunile sau girurile efectelor comerciale, ?i în general tot ce prime?te ?i pl?te?te sub orice titlu trecând la fiecare finit de luna ?i sumele întrebuin?ate pentru cheltuielile casei sale. Acest registru jurnal este deosebit de alte registre ce se obisnuiesc în contabilitatea comercial?, dar care nu sunt obligatorii.

ART. 24

Comerciantul este dator a forma la începutul comer?ului sau ?i în fiecare an, sub a sa semn?tura, un inventar de averea sa mobila ?i imobil? ?i de datoriile sale active ?i pasive, încheind bilan?ul cuvenit. Acest inventar ?i bilan? le va copia în registrul special pentru aceasta ?i le va semna.

Toate efectele ?i datoriile active trebuiesc evaluate în inventar ?i bilan? dup? pre?ul curent la epoca facerii inventariului.

Datoriile active greu de încasat sau indoioase se vor pre?ui dup? probabilitate; crean?ele ce nu se pot încasa se vor înscrie numai pentru memorie.

Dac? sunt mai multi tovarasi solidari, trebuie sa subsemneze fiecare.

ART. 25

El este ?inut a copia în registrul special ?i dup? ordinea zilei toate scrisorile ce trimite.

ART. 26

Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagina ?i, afara de registrul copier, parafate de un judec?tor al tribunalului locului de re?edin?a al comerciantului, sau de c?tre judec?torul ocolului respectiv în localit??ile unde nu exist? tribunal.

Pe ultima pagina a acestor registre, judec?torul va constata num?rul filelor ce compun fiecare registru ?i va semna aceasta certificare punind sigiliul tribunalului sau al judec?toriei. *)

—————————-

*) Decretul 662 (Legea 165) pentru ad?ugarea unor dispozi?iuni la art. 26 ?i 27 la Codul Comercial publicat în M. Of. 74 din 28 martie 1944.

ART. 27

Registrele pe care comerciantul este obligat a le avea, afara de copier, vor fi prezentate tribunalului sau judec?torului de ocol la finele fiec?rui an comercial spre încheiere ?i viza.

Tribunalul sau judec?torul de ocol va pune imediat, sub ultima opera?iune înscris?, urm?toarea viza: „Ast?zi la … anul … s-a prezentat registrul (jurnal, inventariu) al comerciantului …. ?i s-a vizat cu a noastr? semn?tura” punindu-se ?i sigiliul tribunalului sau judec?toriei.

Nici un fel de taxa, timbre sau altele nu se vor percepe pentru îndeplinirea formalit??ilor prev?zute la aceste dou? articole. *)

—————————-

*) Decretul 662 (Legea 165) pentru ad?ugarea unor dispozi?iuni la art. 26 ?i 27 la Codul Comercial publicat în M. Of. 74 din 28 martie 1944.

ART. I

Art. 26 din Codul Comercial va avea urm?torul cuprins:

Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagina ?i afara de registrul copier, parafate de un judec?tor al tribunalului locului de re?edin?a al comerciantului, sau de c?tre judec?torul de pace respectiv, în localit??ile unde nu exist? tribunal.

Pe ultima pagina a acestor registre judec?torul va constata num?rul filelor ce compun fiecare registru ?i va semna aceasta certificare punind sigiliul tribunalului sau al judec?toriei.

Formalit??ile prev?zute de articolul de fata se vor putea efectua la începutul noului an, chiar dac? registrele folosite în anul expirat nu au fost inchiate ?i vizate, în condi?iile articolului urm?tor.

ART. II

Art. 27 din Codul Comercial va avea urm?torul cuprins:

Registrele pe care comerciantul este obligat a le avea, afara de copier, vor fi prezentate tribunalului sau judec?torului de pace, la finele fiec?rui an comercial ?i cel mult pân? la încheierea bilan?ului ,spre încheiere ?i viza.

Tribunalul sau judec?torul de pace va pune imediat, sub ultima opera?iune înscris?, urm?toarea viza: „Ast?zi la … anul … s-a prezentat registrul (jurnal, inventar) al comerciantului …. ?i s-a vizat cu a noastr? semn?tura” punindu-se ?i sigiliul tribunalului sau judec?toriei.

ART. III

Dispozi?iunile ad?ugate la art. 26 ?i 27 din Codul Comercial, au caracter interpretativ.

ART. 28

La fiecare tribunal comercial ?i, în localit??ile unde acestea nu exist?, la fiecare tribunal de jude?, se va ?ine un registru, în care se va înscrie numele comercian?ilor care ?i-au prezentat registrele lor, ce anume registre, precum ?i num?rul filelor fiec?ruia. Tot astfel se va urma ?i cu registrele pe care comerciantul le prezint? anual pentru încheiere ?i viza.

Dac? numerotarea sau viza unui registru a fost f?cut? de judec?torul de ocol, atunci acesta, la finele fiec?rui an, este dator sa trimit? un tablou tribunalului jude?ului sau tribunalului comercial respectiv.

ART. 29

Registrele comercian?ilor vor fi ?inute în limba româna sau în una din limbile moderne, dup? ordinea datei fiec?rei opera?iuni, f?r? a se l?sa vreun loc în alb, f?r? ?tergere sau adaogire; se pot face îndrept?ri ?i ?ters?turi, dac? aceasta este necesar, se vor face îns? numai astfel ca cuvintele îndreptate sau ?terse sa fie citibile.

ART. 30

Comercian?ii sunt datori a p?stra, în timp de 10 ani de la cea din urma viza, registrele pe care legea le impune a ?ine, precum ?i scrisorile ?i telegramele primite.

Asemenea sunt datori a p?stra cel pu?in pân? la doi ani facturile m?rfurilor cump?rate ?i introduse în stabilimentele lor.

ART. 31

Comunicatiunea registrelor nu poate fi ordonat? de judecata dup? cererea unei p?r?i decât în afaceri de succesiuni, comunit??i de bunuri, societ??i ?i în caz de faliment.

ART. 32

În cursul unei contestatiuni ?i oricare ar fi natura ei, judecata, dup? cererea unei p?r?i sau chiar din oficiu, va putea ordona înf??i?area registrelor spre a se extrage dintr-insele numai ceea ce este privitor la litigiu.

ART. 33

Când registrele oferite, cerute sau ordonate a se înf??i?a se afl? în circumscriptiunea unui alt tribunal, judec?toria va adresa o comisiune rogatorie tribunalului sau judec?torului de ocol respectiv pentru a lua cuno?tin?a de con?inutul acelor registre, a-l consemna într-un proces-verbal ?i a-l trimite tribunalului unde cauza este pendinte.

ART. 34

Dispozi?iunile cuprinse în prezentul titlu nu se aplic? colportorilor, comercian?ilor care fac micul trafic ambulant, c?r?u?ilor sau acelor al c?ror comer? nu iese din cercul unei profesiuni manuale.

TITLUL V

DESPRE OBLIGA?IUNILE COMERCIALE ÎN GENERAL

ART. 35

Contractul sinalagmatic între persoane dep?rtate nu este perfect dac? acceptarea n-a ajuns la cuno?tin?a propuitorului în termenul hot?rât de dânsul sau în termenul necesar schimbului propunerii ?i accept?rii dup? natura contractului.

Propuitorul îns? poate primi ca buna ?i o acceptare ajuns? peste termenul hot?rât de dânsul cu conditiunea ca sa încuno?tiin?eze îndat? pe acceptant despre aceasta.

ART. 36

Când propuitorul cere executarea imediata a contractului ?i un r?spuns prealabil de acceptare nu este cerut ?i nici chiar necesar dup? natura contractului, atunci contractul este perfect îndat? ce partea cealalt? a întreprins executarea lui.

ART. 37

Pân? ce contractul nu este perfect, propunerea ?i acceptarea sunt revocabile. Cu toate acestea, de?i revocarea împiedic? ca contractul sa devie perfect, dac? ea ajunge la cuno?tin?a celeilalte p?r?i, dup? ce aceasta intreprinsese executarea lui, atunci cel ce revoac? contractul r?spunde de daune-interese.

ART. 38

În contractele unilaterale propunerea este obligatorie îndat? ce ajunge la cuno?tin?a p?r?ii c?reia este f?cut?.

ART. 39

Acceptarea condi?ionat? sau limitat? se consider? ca un refuz al primei propuneri ?i formeaz? o nou? propunere.

ART. 40

Când urmeaz? a se hot?rî adev?ratul pre? sau pre?ul curent al productelor, m?rfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efectelor publice ?i al titlurilor industriei, el se ia dup? listele bursei sau dup? mercurialele locului unde contractul a fost încheiat, sau, în lipsa, dup? acelea ale locului celui mai apropiat, sau dup? orice fel de proba.

ART. 41

Când moneda ar?tat? într-un contract nu are curs legal sau comercial în tara ?i când cursul ei n-a fost determinat de îns??i p?r?ile, plata va putea fi f?cut? în moneda ??rii, dup? cursul ce va avea schimbul la vedere în ziua scaden?ei ?i la locul pl??ii; iar când în acea localitate n-ar fi un curs de schimb, dup? cursul pie?ei celei mai apropiate, afara numai dac? contractul poarta clauza „efectiv” sau o alt? asemenea.

ART. 42

În obliga?iunile comerciale codebitorii sunt ?inu?i solidariceste, afara de stipula?iune contrarie.

Aceea?i presumptiune exist? ?i contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garanteaz? o obliga?iune comercial?.

Ea nu se aplic? ?i la necomercian?i pentru opera?iuni care, încât ii prive?te, nu sunt fapte de comer?.

ART. 43

Datoriile comerciale lichide ?i pl?tibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.

ART. 44

În obliga?iunile comerciale judec?torul nu poate acorda termenul de gra?ie permis de art. 1021 din Codul civil.

ART. 45

Contractul litigios prev?zut de art. 1402, 1403 ?i 1404 din codul civil nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial.

ART. 46

Obliga?iunile comerciale ?i liberatiunile se probeaz?:

Cu acte autentice;

Cu acte sub semn?tura privat?;

Cu facturi acceptate;

Prin corespondenta;

Prin telegrame;

Cu registrele p?r?ilor;

Cu martori, de câte ori autoritatea judec?toreasc? ar crede ca trebuie sa admit? proba testimoniala ?i aceasta chiar în cazurile prev?zute de art. 1191 din codul civil;

În fine, prin orice alte mijloace de proba admise de legea civil?.

ART. 47

Telegrama face proba, ca act sub semn?tura privat?, când originalul este subscris de îns??i persoana ar?tat? intr-insa ca trimitatorul ei. Ea face aceea?i prob?, chiar dac? aceasta persoana este subscris? de o alt? mâna, când ar fi probat ca originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se pred?, de îns??i acea persoana.

Dac? subscrierea originalului este autentificat? de autoritatea competenta, atunci se aplic? principiile generale. În caz când identitatea persoanei care a subscris sau predat originalul telegramei s-a stabilit prin alte moduri prev?zute de regulamentele telegrafo-postale, proba contrarie este admis?.

Data telegramelor stabile?te, pân? la proba contrarie, ziua ?i ora în care ele au fost în adev?r expediate de oficiurile telegrafice.

ART. 48

În caz de eroare, schimbare sau întârziere în transmiterea unei telegrame, se aplic? principiile generale asupra culpei. Cu toate acestea trimitatorul unei telegrame se prezum? afara de orice culpa dac? a îngrijit a o colation? sau recomand? conform dispozi?iunilor regulamentelor telegrafo-postale.

ART. 49

În comer?, mandatul ?i orice declara?iune de consim??mânt, chiar judiciar, transmise prin telegraf cu subscrierea declarat? autentic? de autoritatea competenta, sunt valabile ?i fac proba în justi?ie.

ART. 50

Registrele comercian?ilor, ?inute în regula, pot face proba în justi?ie între comercian?i pentru fapte ?i chestiuni de comer?.

Înscrierea în registre, f?cut? de prepusul care ?ine scriptele sau este îns?rcinat cu contabilitatea, are acela?i efect ca ?i când ar fi f?cut? de însu?i stapanul.

ART. 51

Registrele pe care comercian?ii sunt obliga?i a le avea ?i care nu vor fi ?inute în regula ?i nici investite cu formele prev?zute de lege, nu sunt primite a face proba în justi?ie, spre folosul celui ce le-a ?inut.

Neîndeplinirea prescrip?iilor legii în aceasta privin?a, poate atrage înc? dup? sine aplica?iunea pedepselor prev?zute în caz de faliment.

ART. 52

Registrele comercian?ilor, chiar netinute în regula fac proba, contra lor. Partea îns? care voie?te a se referi la dansele nu poate scinda con?inutul lor.

ART. 53 ***

Dac? partea la registrele c?reia cealalt? parte ofer? sa dea crezamant, refuz? a le prezenta, judecata poate deferi acestei din urma jur?mântul asupra obiectelor contestatiunei.

—————————

***) Abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950).

ART. 54

Judecata este în drept a aprecia dac? se poate atribui con?inutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai pu?in mare, dac? trebuie a se renun?a la aceasta proba în caz când registrele comerciale ale p?r?ilor nu concord?, sau a atribui o credin?? mai mare registrelor uneia din p?r?i.

ART. 55

Când codul comercial cere proba prin scris, proba testimoniala nu poate fi admis? decât în cazurile în care este permis? ?i de codul civil.

ART. 56

Dac? un act este comercial numai pentru una din p?r?i, to?i contractan?ii sunt supu?i, încât prive?te acest act, legii comerciale, afara de dispozi?iile privitoare la persoana chiar a comercian?ilor ?i de cazurile în care legea ar dispune altfel.

ART. 57

Data actelor ?i a contractelor comerciale trebuie sa arate locul, ziua, luna ?i anul.

Ea poate fi stabilit?, fata cu cei de al treilea, prin toate mijloacele de proba ar?tate în art. 46.

Data ar?tat? în cambie ?i în orice alte titluri la ordin, precum ?i în girurile lor, se consider? drept adev?rata pân? la proba contrarie.

ART. 58

Posesorul unui titlu la purt?tor, uzat, stricat sau distrus, are dreptul ca contradictoriu cu emitentul sa ceara un duplicat al acestui titlu echivalent.

Cheltuielile privesc pe reclamant.

În privin?a titlurilor datoriei publice, a biletelor de banca ?i a altor titluri de asemenea natura, se observ? legile speciale.

Revendicarea titlurilor la purt?tor pierdute sau furate nu se admite decât contra aceluia care le-a g?sit sau furat ?i contra acelora care le-au primit cu orice titlu, cunoscând viciul cauzei posesiunei.

ART. 59

Orice obliga?iune comercial? trebuie sa fie executat? în locul ar?tat prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operatiunei, ori din inten?iunea p?r?ilor contractante.

În lipsa de o clauz? expres?, contractul trebuie sa fie executat în locul unde cel ce s-a obligat î?i avea stabilimentul sau comercial, sau cel pu?in domiciliul ori re?edin?a, la formarea contractului.

Dac? îns? urmeaz? a se preda un lucru determinat, care dup? cuno?tin?a p?r?ilor se g?sea într-alta parte în momentul form?rii contractului, atunci predarea se va face în acel loc.

TITLUL VI

DESPRE VÂNZARE

ART. 60

Vânzarea f?cut? pe un pre? nedeterminat în contract este valabil? dac? p?r?ile au convenit asupra unui mod de a-l determin? în urma.

ART. 61

Vânzarea f?cut? pe adev?ratul pre? sau pe pre?ul curent este asemenea valabil?. În acest caz pre?ul se determin? conform dispozi?iunilor art. 40.

Determinarea pre?ului poate fi încredin?at? arbitrajului unei a treia persoane desemnate în contract sau r?mase a se alege în urma.

Când persoana desemnat? sau aleas? nu voie?te sau nu poate primi, p?r?ile trebuie sa proceada la o nou? numire.

Dac? p?r?ile nu se invoiesc, numirea se face de justi?ie.

ART. 62

Când m?rfurile vândute sunt ar?tate în contract numai prin catime, fel ?i calitate, f?r? nici o alt? indicatiune de natura a desemna un corp cert ?i determinat, vânz?torul este obligat a preda, în locul ?i timpul stipulat, câtimea, felul ?i calitatea convenite, chiar dac? m?rfurile care ar fi fost la dispozi?iunea sa în momentul form?rii contractului sau pe care el ?i le-ar fi procurat în urma în executarea lui, ar fi pierit, sau dac? expedierea sau sosirea acelor m?rfuri ar fi fost împiedicat? din vreo cauza oarecare.

ART. 63

Vânzarea m?rfurilor care se afl? în c?l?torie cu ar?tarea vasului care le transport? sau care urmeaz? a le transporta, este supus? conditiunei sosirii în buna stare a acelui vas.

Dac? vânz?torul î?i rezerva drepturile ca, în timpul fixat prin conven?iune, sa arate vasul care transport? sau urmeaz? a transporta m?rfurile vândute ?i dac? acest termen a trecut, cump?r?torul are dreptul sa ceara sau executarea contractului sau daune-interese.

Pentru aprecierea pagubei cauzate, judecata va ?ine seama de timpul fixat pentru predarea m?rfurilor vândute sau de acela determinat pentru desemnarea vasului.

Dac? prin conven?iune nu se fixeaz? vreun termen pentru ar?tarea vasului, cump?r?torul e în drept a cere ca termenul sa fie fixat de justi?ie.

ART. 64

Dac? prin contract, sau mai în urma s-a fixat un termen pentru sosirea vasului în care se afl? m?rfurile ce c?l?toresc ?i termenul expir? f?r? ca vasul sa fie sosit, cump?r?torul are dreptul a renun?a la contract sau a-i prelungi termenul odat? sau de mai multe ori.

Când îns? nu s-a fixat nici un termen pentru sosirea vasului se în?elege ca p?r?ile au luat drept termen timpul necesar pentru împlinirea c?l?toriei.

În caz de întârziere, justi?ia ?inând seama de împrejur?ri, poate fixa un termen, ?i dac? ?i acest termen expir? f?r? ca vasul sa soseasc?, contractul se consider? ca reziliat.

În nici un caz justi?ia nu poate fixa un termen mai lung decât un an, socotit din ziua plec?rii vasului de la locul unde m?rfurile au fost înc?rcate.

ART. 65

Dac? în cursul c?l?toriei, din cauza de for?a majora sau caz fortuit, marfa vândut? este transportat? din vasul desemnat pe un alt vas, contractul nu se desfiin?eaz?, ?i vasul pe care s-a f?cut transportul se consider?, pentru toate efectele contractului, ca substituit primului vas.

ART. 66

Avariile intimplate în timpul c?l?toriei reziliaz? contractul, dac? m?rfurile sunt pân? într-atât deteriorate încât nu mai pot servi la întrebuin?area pentru care fusese destinate.

În orice alt caz, cump?r?torul este dator sa primeasc? m?rfurile în starea în care se vor afla la sosire, îns? cu o potrivit? sc?dere de pre?.

ART. 67

Când, mai înainte de expirarea termenului fixat pentru executarea conventiunei, una din p?r?i a oferit celeilalte predarea lucrului vândut sau plata pre?ului, ?i aceasta nu-?i îndepline?te la termenul fixat obliga?iunea sa, atunci conditiunea rezolutorie se împline?te de drept în favoarea p?r?ii care î?i executase obliga?iunea sa.

În lipsa de asemenea oferte sau stipula?iuni exprese, rezilierea contractului se reguleaz? dup? dispozi?iunile codului civil, privitoare la conditiunea rezolutorie tacit?.

În amândou? cazurile cel în culpa r?spunde de daunele interese cauzate.

ART. 68

Când cump?r?torul unui lucru miscator nu-?i îndepline?te obliga?iunea sa, vânz?torul are facultatea sau a depune lucrul vândut la o cas? acreditat? de comer? pe socoteala ?i cheltuiala cump?r?torului, sau de a-l vinde.

Vânzarea se va face prin licita?ie publica, sau chiar pe pre?ul curent, dac? lucrul are un pre? la bursa sau în târg, de c?tre un ofi?er public îns?rcinat cu asemenea acte ?i cu dreptul pentru vânz?tor la plata diferen?ei dintre pre?ul ob?inut ?i acela convenit la prima vânzare, precum ?i la daune interese.

Dac? neexecutarea contractului provine din partea vânz?torului, cump?r?torul are dreptul de a face sa se cumpere lucrul de c?tre un ofi?er public îns?rcinat cu asemenea acte.

Cump?r?torul are dreptul de a pretinde diferen?a în mai mult dintre pre?ul pl?tit a doua oar? ?i acela convenit cu primul vânz?tor, precum ?i a cere daune interese, dac? ele se cuvin.

Partea care va uza de dreptul ce i se acord? prin acest articol este datoare sa încuno?tiin?eze prealabil despre aceasta pe cealalt? parte contractant?.

ART. 69

Dac? termenul stipulat într-un contract de vânzarea unui lucru mobil este esen?ial naturii opera?iunii, partea care voie?te executarea conven?iei, f?r? sa ?in? seama de expirarea termenului stipulat în favoarea sa, trebuie sa încuno?tiin?eze pe cealalt? parte, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului.

Chiar în acest caz vânzarea lucrului nu se poate face decât a doua zi dup? incunostiintare.

ART. 70

Cump?r?torul unor m?rfuri sau producte provenind din o alt? pia?a, este dator sa denun?e vânz?torului viciile aparente în timp de dou? zile de la primire, ori de câte ori un timp mai lung n-ar fi necesar din cauza condi?iunilor excep?ionale în care se afl? lucrul vândut sau persoana cump?r?torului.

El este dator sa denun?e viciile ascunse ale lucrului în cele dintâi dou? zile de la descoperirea lor.

O dat? acest termen expirat, cump?r?torul nu mai poate fi primit a reclama ceva pentru viciile lucrului vândut.

ART. 71

Prezidentul tribunalului, ?i acolo unde nu exist? tribunal, judec?torul de ocol poate ordona, dup? cererea cump?r?torului sau a vânz?torului, cu atât calitatea cat ?i starea în care se afl? lucrul vândut sa fie constatate de unul sau mai multi exper?i, pe care ii va numi din oficiu.

Prin aceea?i ordonan?? de numire a exper?ilor, sau prin o alt?, prezidentul tribunalului sau judec?torul de ocol poate ordona sau sechestrarea lucrului vândut, sau depunerea lui într-un depozit public sau intr-alt loc pe care-l va desemna; ?i dac? p?strarea lucrului poate aduce mari pagube sau ocaziona cheltuieli însemnate, chiar vânzarea acelui lucru, pe socoteala celui ce se cuvine ?i în condi?iunile ce se vor determina prin îns??i ordonan?a.

ART. 72

Ordonan?a prezidentului tribunalului sau judec?torului de ocol va trebui sa fie comunicat?, înainte de punerea ei în lucrare, celeilalte p?r?i sau reprezentantului sau, dac? vreunul dintre ei se afl? în localitate.

În caz contrariu, ordonan?a va fi comunicat? în termenul prev?zut de art. 137 din procedura civil?, de la executarea ei.

Cump?r?torul care nu va voi a beneficia de dispozi?iunile cuprinse în articolul precedent, va trebui, în caz de contestatiune, sa probeze atât identitatea cât ?i viciile m?rfii cump?rate de dânsul.

ART. 73

Dispozi?iunile cuprinse în articolele 67, 68 ?i 69 se aplic? ?i la contractele de bursa încheiate dup? formele prev?zute de legea ei special?.

Titlul VII

DESPRE REPORT

ART. 74

Contractul de report const? în cump?rarea pe bani gata a unor titluri de credit circulând în comer?, ?i în revinzarea simultanee cu termen ?i pe un pre? determinat c?tre aceea?i persoan? a unor titluri de aceea?i specie.

Pentru validitatea contractului este necesar? predarea real? a titlurilor date în report.

Proprietatea lor se transfera la cump?r?tor.

P?r?ile pot stipula ca primele, rambursurile ?i dobânzile ce se vor cuveni titlurilor în termenul reportului, sa r?mân? în profitul vânz?torului.

ART. 75

Revinzarea titlurilor date în raport poate fi prelungit? prin voin?a p?r?ilor, pentru unul sau mai multe termene succesive.

ART. 76

Dac? la expirarea termenului reportului, p?r?ile lichideaz? diferen?ele înspre a face separat pl??ile lor ?i reînoiesc reportul asupra unor titluri ce difer? prin cantitatea sau specia lor, sau pe un alt pre?, atunci se consider? ca p?r?ile au încheiat un nou contract de report.

Titlul VIII

DESPRE SOCIET??I ?I DESPRE ASOCIA?IUNI COMERCIALE

CAP. 1

DESPRE SOCIET??I

SEC?IUNEA I – VI

ART. 77 – 220

Abrogate prin Legea nr. 31/1990 privind societ??ile comerciale.

SEC?IUNEA VII

Dispozi?iuni relative la societ??ile cooperative.

ART. 221- 235

Abrogate prin Legea privind organizarea coopera?iei din 28 martie 1929, cu modific?rile ulterioare. (vezi ?i art. 226 din Codul Coopera?iei din 1935,)

SEC?IUNEA VIII

Dispozi?iuni relative la societ??ile civile ?i la societ??ile constituite în tari str?ine

ART. 236

Abrogat prin art. 225 din Legea nr. 31/1990.

ART. 237

Societ??ile pe ac?iuni ?i celelalte societ??i ?i asocia?iuni comerciale, industriale sau financiare, constituite ?i având sediul în tara str?in?, vor putea s?-?i stabileasc? un sediu secundar sau o reprezentant? în România.

a) Dac? vor dovedi printr-o declara?ie a guvernului lor, ca în tara unde sunt înfiin?ate se observ? deplina reciprocitate pentru societ??ile române de acela?i fel;

b) Dac? vor îndeplini prescrip?iile din prezenta sec?iune, fiecare fel de societate în ceea ce o prive?te.

ART. 238

(Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900)

Societ??ile legal constituite în tara str?in?, care î?i stabilesc în România un sediu secundar sau o reprezentant?, sunt supuse la dispozi?iunile prezentului cod în ce prive?te depunerea ?i transcriptiunea, afi?area ?i publica?iunea actului constitutiv, a statutelor, a actelor care aduc schimb?ri la unul sau altul din zisele acte, ?i a bilan?urilor; ele sunt datoare înc? sa publice, în formele prev?zute de lege, numele persoanelor care dirig sau administreaz? aceste sedii, sau care reprezint? în orice mod societatea în tara.

Aceste persoane r?spunz?toare fata cu cei de al treilea, ca administratorii societ??ilor na?ionale.

Dac? societ??ile sunt altfel decât cele prev?zute în art. 77, ele vor fi supuse la îndeplinirea formalit??ilor prescrise pentru depunerea ?i publicarea actului constitutiv ?i a statutelor societ??ilor prin ac?iuni, ?i le sunt aplicabile toate dispozi?iunile prezentei sec?iuni, relative la acelea?i societ??i.

Publica?iunile vor trebui sa cuprind? ?i ar?tarea capitalului constituit pentru opera?iunile din România.

ART. 239

Societ??ile care, de?i constituite în tara str?in? au îns? în România sediul ?i obiectivul principal al întreprinderilor, vor fi supuse chiar pentru forma ?i validitatea actului constitutiv, de?i încheiat în str?in?tate, la toate dispozi?iunile prezentului cod, r?mânând supuse ?i la îndeplinirea prescrip?iunilor sec?iunii de fata, pentru a putea func?iona în tara.

ART. 240

Nici o societatea str?in? nu va putea face în România opera?iuni la care nu este îndrept??it? în tara unde î?i are sediul principal.

ART. 241

Guvernul va putea, ori de câte ori va g?si cu cale, a revizui opera?iunile societ??ilor str?ine.

ART. 242

Societ??ile str?ine sunt supuse acelora?i impozite la care sunt supuse societ??ile române de aceea?i natur?.

ART. 243

Abrogat (suprimat) prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.

ART. 244

Societ??ile pe ac?iuni, legal constituite în tara str?in?, nu vor putea s?-?i înfiin?eze un sediu secundar sau o reprezentant? în România, f?r? a avea prealabil? autoriza?ie a guvernului român.

Aceasta autoriza?ie nu se va putea decât dup? ce se va lua avizul Camerii de Comer? din Bucure?ti; ?i dac? societatea î?i stabile?te sediul într-un alt loc, ?i pe acel al Camerii de Comer? din acea localitate, sau a celei mai apropiate, când n-ar fi Camera de Comer? în acel loc.

ART. 245

(Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.)

Cererea de autoriza?ie va fi înso?it? de urm?toarele acte:

1) Statutele societ??ii autentificate în regula, precum ?i orice alte acte dovedind existenta legal? a societ??ii în tara unde s-a înfiin?at; ?i o declara?iune formal? ca societatea se supune legilor române.

2) Recipisa Cassei de depuneri, constatând depunerea cautiunei fixat? de guvern, pentru a asigura îndeplinirea obliga?iunilor ce societatea va contracta în tara. Aceasta cau?iune nu va putea, în nici un caz, sa fie mai mica de 100.000 lei, ?i guvernul va putea cere chiar sporirea ei pân? la o p?trime din capitalul de ac?iuni al societ??ii. Societ??ile de asigurare vor da o cau?iune de cel pu?in 250.000 lei, pentru fiecare ramura în parte.

Aceste cau?iuni vor servi pentru desdaunarea cu preferin?a a ac?ionarilor ?i creditorilor din tara.

Cau?iunea va consista exclusiv în efecte publice ale Statutului Roman, dup? cursul zilei când se face consemnarea, ?i va fi depus? pe numele societ??ii, care singura va fi recunoscut? de proprietara.

Societ??ile care vor înfiin?a fabrici sau alte stabilimente industriale, cele care s-ar ocup? cu creari sau exploat?ri de c?i de comunicatiuni ?i de mine, precum ?i b?ncile, având de obiect opera?iuni financiare ?i de credit, vor fi scutite de depunerea sus-zisei cau?iuni.

3) O declara?ie a societ??ii, omologata de autoritatea competenta a ??rii respective, ca cau?iunea va servi spre a garanta numai afacerile f?cute de societate în România.

ART. 246

(Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.)

Deosebit de condi?iunile stabilite prin articolele precedente ?i de acelea pe care guvernul le va lua dup? împrejur?ri, societ??ile pe ac?iuni str?ine, vor avea sa observe ?i dispozi?iunile speciale urm?toare:

1) Societ??ile pe ac?iuni str?ine î?i vor alege unul din ora?ele ??rii ca domiciliu, unde vor avea un reprezentant general pentru toate opera?iunile lor din tara.

Acest reprezentant va depune o copie autentic? dup? procura sa generala.

2) Societ??ile pe ac?iuni str?ine vor publica, pentru fiecare an, cel mai târziu în luna mai a anului urm?tor, un bilan? asupra opera?iunilor lor din tara, conform prescrip?iilor legii.

Asemenea ele vor înainta guvernului, imediat dup? publicarea lor, d?rile de seama ?i bilan?urile ce vor publica la sediul lor principal;

3) Guvernul va putea, prin ministerul public, cere tribunalului de comer? sa pronun?e retragerea autoriza?iunii în cazurile urm?toare:

a) Când capitalul de ac?iuni al societ??ii autorizate va fi redus, prin orice împrejurare, la jum?tatea sumei ar?tat? când s-a f?cut cererea de autoriza?iune;

b) Când, prin orice împrejurare, s-ar diminua cau?iunea depus? conform art. 245, f?r? ca societatea, în termen de 30 de zile, sa o fi complectat;

c) Când se va constata ca societatea face opera?iuni str?ine celor prev?zute în actul de constituire;

d) Când aceste societ??i nu vor observa dispozi?iunile prezentei sec?iuni;

e) Când ar înceta reciprocitatea prev?zut? de alin. 1 de sub art. 237;

f) Când societatea a încetat de a func?iona în tara sa de origine.

Tribunalul de comer? va statua în camera de consiliu, ascultind ?i societatea incriminat? ?i motivat. Încheierea sa nu e susceptibil? decât de apel, în termenul de o lun? de la pronun?are. Curtea de apel, ascultind societatea, va statua definitiv.

4) Cau?iunea depus? se va restitui numai atunci, când se va dovedi ca nu mai exist? în tara nici o obliga?iune a societ??ii autorizate, sau când o societate româna, recunoscut? ca buna de guvern, va garanta necondi?ionat pentru societatea str?in? care va cere liberarea cautiunei;

5) Ac?iunile societ??ilor str?ine func?ionând în tara nu vor putea fi admise la cota bursei române, decât dup? ce societ??ile vor fi func?ionat cel pu?in un an în România, având publicat bilan?ul lor pentru exerci?iul respectiv.

ART. 247

Îndeplinirea formalit??ilor ?i condi?iunilor prescrise prin articolele precedente supune societ??ile str?ine la consecin?ele legale stabilite pentru societ??ile na?ionale, f?r? ca aceste societ??i str?ine sa poat? dobândi în România alte drepturi decât cele recunoscute str?inilor prin legi ?i regulamente, ?i fac pe societate r?spunz?toare de toate obliga?iunile contractate de administratorii sau reprezentan?ii s?i, chiar când ace?tia prin contractarea lor ar fi dep??it puterile ce li se conferise.

ART. 248

Abrogat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.

ART. 249

Societ??ile str?ine de felul celor prev?zute de art. 239, care func?ioneaz?, precum ?i celor care vor avea un sediu secundar sau reprezentante la punerea în aplicatiune a prezentei legi, li se acord? un termen de trei luni spre a-?i regula pozitiunea în conformitate cu dispozi?iunile legii de fata.

ART. 250

Persoanele care vor face orice fel de opera?iuni sub orice titlu, în favoarea ?i pe seama societ??ilor str?ine, care nu vor îndeplini condi?iunile ?i formele prescrise prin prezenta sec?iune, ?i vor p?gubi printr-aceasta ?i pe Stat de taxele la care are drept, vor fi r?spunz?toare de daunele cauzate Statului Roman prin opera?iunile lor ?i supuse la pedepsele prev?zute de art. 323 din codul penal.

CAP. 2

DESPRE ASOCIA?IUNI

SEC?IUNEA I

Despre asociatiunea în participa?iune

ART. 251

Asociatiunea în participa?iune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercial? acord? uneia sau mai multor persoane ori societ??i o participa?iune în beneficiile ?i pierderile uneia sau mai multor opera?iuni, sau chiar asupra întregului comer?.

ART. 252

Asociatiunea în participa?iune poate sa aib? loc asemenea ?i pentru opera?iunile comerciale f?cute de c?tre necomercian?i.

ART. 253

Asociatiunea în participa?iune nu constituie, în privin?a celor de al treilea, o fiin?? juridic? distinct? de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept ?i nu se oblig? decât c?tre acela cu care au contractat.

ART. 254

Participan?ii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asocia?iune, chiar dac? au fost procurate de dân?ii.

Cu toate acestea, întru cât prive?te raporturile lor între dân?ii, asocia?ii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie în natura, având dreptul, în caz când restitutiunea nu s-ar putea face, la repara?iunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asocia?ilor se marginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asocia?iune ?i de beneficii ?i pierderi.

ART. 255

Afara de dispozi?iunile articolelor precedente, conven?iunile p?r?ilor determin? forma, întinderea ?i condi?iunile asocia?iunei.

ART. 256

Asocia?iunile în participa?iune sunt scutite de formalit??ile stabilite pentru societ??i, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris.

SEC?IUNEA II

Despre asociatiunea de asigurare mutual?

ART. 257

Asociatiunea de asigurare mutual? are ca scop de a împ?r?i între asocia?i daunele cauzate prin riscurile care sunt obiectul asocia?iunii.

Ea constituie, fata cu cei de al treilea, o persoan? juridic? distinct? de persoana asocia?ilor.

ART. 258

Asociatiunea de asigurare mutual? trebuie sa fie probat? prin act scris.

Ea se reguleaz? prin conven?iunile p?r?ilor.

ART. 259

Asociatiunea se administreaz? prin asocia?i, care sunt mandatarii s?i temporali ?i revocabili.

ART. 260

Regulile privitoare la responsabilitatea administratorilor, la publica?iunea actului constitutiv, a statutelor, a actelor care aduc schimb?ri unuia sau altuia dintr-insele, a bilan?urilor societ??ilor anonime ?i la penalit??ile relative la aceste societ??i, sunt aplicabile ?i asocia?iunilor de asigurare mutual?.

Din bilan?urile acestor asocia?iuni va trebui sa rezulte îndeplinirea dispozi?iunilor art. 147

ART. 261

Asocia?ii nu sunt obliga?i sa contribuie decât cu partea determinat? prin contract; ?i în nici un caz nu sunt ?inu?i c?tre cei de al treilea, decât fiecare în proportiune cu valoarea lucrului pentru care a fost admis în asocia?iune.

ART. 262

Acela care a pierdut lucrul pentru care s-a asociat înceteaz? de a face parte din asocia?iune, raminindu-i îns? dreptul la indemnitatea ce i se cuvine.

ART. 263

Asociatiunea nu se dizolv? prin interdic?ia sau moartea unuia din asocia?i.

Falimentul unui asociat poate da loc la excluderea sa.

CAP. 3

DISPOZI?IUNI PENALE ?I TRANZITORII

ART. 264

Se vor pedepsi cu pedepsele stabilite de codul penal pentru escrocherie, acei care simulind sau afirmând fals existenta subscriptiunilor sau v?rs?mintelor într-o societate pe ac?iuni, sau anuntind publicului, cu rea credin?a, ca interesate în societate, persoane care nu sunt, sau care prin alte simulatiuni au ob?inut sau au încercat sa ob?in? subscriptiuni sau v?rs?minte.

ART. 265

(Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.)

Se vor pedepsi cu o amend? pân? la cinci mii lei, afara de pedepsele mai grele prescrise de codul penal:

1. Fundatorii, administratorii, directorii, censorii ?i lichidatorii societ??ilor, care în rela?iunile sau comunic?rile de tot felul f?cute c?tre adunarea generala, în bilan?uri sau în situa?iunea ac?iunilor societ??ii, sau care cu ?tiin?a au ?inut ascunse, în totul sau în parte, fapte relative la acelea?i condi?iuni;

2. Administratorii ?i directorii care, cu ?tiin?a, în lipsa de bilan?uri sau contrariu cu ceea ce rezult? dintr-insele, sau prin mijlocire de bilan?uri fraudulos stabilite, au distribuit asocia?ilor, ac?ionarilor sau comanditarilor, interese sau dividende neluate din beneficiile reale;

3. Administratorii ?i directorii care au emis ac?iuni mai jos decât valoarea lor nominal?, au cump?rat ac?iuni ale societ??ii, contrariu dispozi?iunilor art. 146, sau au înaintat bani pe ac?iuni ale societ??ii, sau emis obliga?iuni prin înc?lcarea dispozi?iunilor alin. I ?i II ale art. 174;

4. Administratorii ?i directorii care au efectuat reduc?iunea capitalului sau fuziunea societ??ii, contravenind dispozi?iunilor art. 101 ?i 197;

5. Administratorii ?i directorii societ??ilor de asigurare asupra vie?ii ?i al societ??ilor administrative de tontine, care vor fi contravenind dispozi?iunilor art. 147;

6. Lichidatorii care au reimpartit activul social între asocia?i, contravenind dispozi?iunilor art. 203.

Aceia?i pedeapsa se aplic? censorilor care, în cazurile ar?tate în numerele 2, 3, 4, 5 ?i 6 de sub acest articol, nu au îndeplinit îndatoririle lor.

ART. 266

Dac? depunerea actului constitutiv ?i a statutelor societ??ilor în comandit? pe ac?iuni sau anonime, a actelor care aduc schimb?ri ziselor acte, a situa?iunilor lunare ?i a bilan?urilor, la Tribunalul civil sau la Tribunalul de comer?, dup? împrejur?ri, nu s-a f?cut în termenele fixate, sau s-a f?cut în mod incomplect, fiecare din persoanele care sunt datoare a o face sau de a ordona sa se fac?, se va pedepsi cu o amend? care va putea sa se ridice pân? la cincizeci lei pentru fiecare zi de întârziere.

ART. 267 ***

Administratorii societ??ilor cooperative, având asocia?i cu responsabilitate nem?rginit?, care nu depun la tribunalul de comer?, la finele fiec?rui trimestru lista prescris? de art. 229, ?i grefierul care nu va denun?a aceasta omisiune procurorului în cele 10 zile urm?toare vot fi pedepsi?i cu o amend? pân? la 300 lei.

————————-

***) Abrogat prin Legea coopera?iei din 1929.

ART. 268

Orice abatere de la dispozi?iunile art. 104, 157, 167 ?i 200 ?i de la cele dintâi dou? aliniate ale art. 174, se va pedepsi cu o amend? care nu va trece peste una suta lei.

ART. 269

Societ??ile constituite înainte de punere în lucrare a prezentului cod, vor fi supuse dispozi?iunilor art. 104, 169, 180, 181 ?i 182, precum ?i dispozi?iunilor care carmuiesc lichidarea ?i fuziunea societ??ilor sau reducerea capitalului lor.

Societ??ilor existente, care ar voi s?-?i modifice statutele lor, sau care ar voi sa prelungeasc? termenul pentru care fuseser? constituite, vor fi datoare s?-?i pun? statutele în conformitate cu prezentul cod.

Titlul IX

DESPRE CAMBIE ?I DESPRE CEC

ART. 270 – 369

Dispozi?iile acestui titlu au fost abrogate prin art. 112 din Legea promulgat? prin decretul nr. 1249/1934, publicat în M. Of. nr. 100 din 1 mai 1934, lege care a dat o alt? reglementare cambiei ?i biletului de la ordin.

Titlul X

DESPRE CONTUL CURENT

ART. 370

Contractul de cont curent produce:

1) Str?mutarea propriet??ii valorilor înscrise în contul curent asupra primitorului lor, prin aceea ca el le trece în debitul sau, ?i novatiunea obliga?iunii de mai înainte între acela care a trimis valorile ?i primitorul lor. Înscrierea îns? în contul curent a unui efect de comer? sau a unui alt titlu de credit e presupusa f?cut? sub „rezerva încas?rii”;

2) Compensatiunea reciproc? între p?r?i, pân? în concurenta debitului ?i a creditului respectiv la încheierea socotelei, cu rezerva platei diferen?ei;

3) Curgerea de dobânzi pentru sumele trecute în contul curent în debitul primitorului, de la data inscrierei.

Dobânzile sunt cele comerciale ?i se socotesc pe zi, dac? p?r?ile nu s-au învoit altfel.

ART. 371

Existenta contului curent nu exclude drepturile de comision ?i plata cheltuielilor pentru afacerile însemnate în contul curent.

ART. 372

Încheierea contului curent ?i lichidarea diferen?ei vor avea loc la scadenta termenelor stabilite prin conven?iuni, ?i în lipsa la 31 Decembrie a fiec?rui an.

Dobânda diferen?ei curge de la data lichid?rii.

Numai diferen?a (saldo) lichidat? la încheierea contului curent poate fi supus? executiunei sau opririi în mâna unui al treilea, sau asigurat? prin ipoteca. Dac? s-a consim?it o ipotec? prin credit deschis, posesorii efectelor create sau negociate în termenul acestei deschideri de credit nu se vor putea folosi de dânsul, decât pân? la concurenta soldului final al contului.

ART. 373

Contractul de cont curent e de drept desfiin?at:

1) Prin scadenta termenului convenit;

2) În lipsa de conven?iune, prin retragerea uneia din p?r?i;

3) Prin falimentul uneia din p?r?i.

Desfiin?area contractului de cont curent se poate cere în caz de moarte, de interdictiune sau incapacitate legal? a uneia din p?r?i.

Titlul XI

DESPRE MANDATUL COMERCIAL ?I DESPRE COMISION

CAP. 1

DESPRE MANDATUL COMERCIAL

SEC?IUNEA I

Despre mandatul comercial în general

ART. 374

Mandatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama ?i socoteala mandatului.

Mandatul comercial nu se presupune a fi gratuit.

ART. 375

De?i conceput în termeni generali, mandatul comercial nu se întinde ?i la afacerile care nu sunt comerciale, afara numai dac? aceasta se declar? cu preciziune prin mandat.

Dac? mandatarul nu are instruc?iuni decât asupra unor p?r?i ale afacerii, mandatul se socote?te liber pentru celelalte.

Mandatul pentru o anume afacere cuprinde împuternicire ?i pentru toate actele necesare execut?rii lui, chiar când nu ar fi anume ar?tate.

ART. 376

Comerciantul care nu vrea sa primeasc? o îns?rcinare este dator, în cel mai scurt termen posibil, sa fac? cunoscut mandantului neprimirea; în acest caz este înc? dator a face sa se p?streze în loc sigur lucrurile ce i s-au expediat ?i sa îngrijeasc? de dansele în socoteala mandantului, pân? ce acesta va putea lua m?surile necesare.

În caz de întârziere, el va putea înc? cere sechestru judiciar ?i chiar vânzarea lucrurilor, dup? formele prev?zute de art. 71.

ART. 377

Dac? lucrurile primite în socoteala mandantului, prezint? semne de stric?ciuni suferite în timpul transportului, mandatarul va trebui sa ia toate m?surile necesare pentru p?strarea drepturilor mandantului, fata cu cel ce a f?cut transportul; altfel este responsabil de lucrurile primite dup? descriptiunile cuprinse în scrisorile de carat sau în poli?ele de înc?rcare. Dac? stric?ciunea reclama îngrijiri urgente, mandatarul poate cere vânzarea lucrurilor, dup? formele prev?zute de art. 71.

ART. 378

Mandatarul este indatorat a face cunoscut mandantului toate faptele ce ar putea s?-l hot?rasc? a revoca sau a modifica mandatul.

ART. 379

Mandatarul este r?spunz?tor de stric?ciunile lucrurilor ce-i sunt încredin?ate spre p?strare, afara de cele provenite din caz fortuit, for?a majora, din viciul sau chiar natura lor.

ART. 380

Mandatarul e ?inut a plati dobânda la sumele de bani cuvenite mandantului din ziua în care era dator a le trimite sau a le consemna.

ART. 381

Mandatarul, care nu se conforma instruc?iunilor primite de la mandant, r?spunde de daune interese.

ART. 382

Mandatarul este dator a încuno?tiin?a f?r? întârziere pe mandant despre executarea mandatului.

Dac? în urma primirii acestei incunostiintari, mandantul întârzie r?spunsul un timp mai lung decât cel cerut de natura afacerii, el este considerat ca a acceptat executarea mandatului, chiar dac? mandatarul a trecut peste limitele mandatului.

ART. 383

Mandatarul care schimb? destina?iunea sumelor primite în socoteala mandantului, e dator dobânda la aceste sume din ziua în care le-a primit, deosebit de daune interese provenind din neîndeplinirea mandatului ?i de orice alta ac?iune, chiar penal?, în caz de dol sau frauda.

ART. 384

Mandatarul este dator s?-?i arate mandatul persoanelor cu care trateaz?, când i se cere.

El nu poate opune celor de al treilea instruc?iunile deosebite ce i s-ar fi dat de c?tre mandant, afara numai dac? nu probeaz? ca ace?tia aveau cuno?tin?a de ele în momentul când obliga?iunea a fost contractat?.

ART. 385

Mandantul e ?inut a procura mandatarului mijloacele necesare pentru îndeplinirea mandatului, afara numai dac? nu exist? conven?iune contrarie.

ART. 386

Suma ce se datore?te mandatarului pentru executarea mandatului se determin?, în lipsa de conven?iune, de c?tre judecata, dup? împrejur?ri.

ART. 387

Mandatarul, pentru tot ce i se datore?te din executarea mandatului sau ?i, chiar pentru retribu?iunea sa, are un privilegiu special. Acest privilegiu se exercit? asupra lucrurilor mandantului pe care mandatarul le de?ine pentru executarea mandatului, sau care se g?sesc la dispozi?iunea sa, în magazinele sale, sau în depozite publice, sau pentru care el poate proba prin posesiunea legitima a poli?ei de înc?rcare, sau a scrisorii de carat, ca i s-au expediat.

Crean?ele sus-zise au prec?dere asupra oric?ror alte crean?e contra mandantului ?i chiar contra vânz?torului ce revendic?, cu toate ca pl??ile ?i cheltuielile vor fi fost f?cute înainte sau dup? ce lucrurile au intrat în posesiunea mandatarului.

În caz de faliment al mandantului, privilegiul mandatarului asupra lucrurilor cump?rate în socoteala lui, se exercit? conform dispozi?iunilor de la cap. III, titlul IV, cartea III, din acest cod.

Dac? lucrurile mandantului au fost vândute de c?tre mandatar, privilegiul subsista asupra pre?ului.

ART. 388

Pentru a exercita dreptul ar?tat în articolul precedent, mandatarul trebuie sa notifice formal mandantului sumele ce-i sunt datorate, cu invita?ia de a i se face plata în termen de cinci zile ?i cu prevestirea ca, la caz de neplata, se va procede la vânzarea lucrurilor supuse privilegiului.

Mandantul va putea face opozi?ie, citind pe mandatar înaintea judec??ii. Opozi?iunea va trebui sa fie notificat? mandatarului în termen de trei zile de la primirea notificatiei de c?tre mandant.

Dac? mandantul nu are re?edin?a sau domiciliul ales în locul de re?edin?a al mandatarului, termenul pentru opozi?iune va fi de 10 zile, dac? mandantul domiciliaz? în circumscriptiunea unui tribunal limitrof; de 20 zile, dac? domiciliaz? în orice alta parte a ??rii; de dou? luni dac? domiciliaz? afara din România.

Dac? termenul a trecut sau opozi?iunea s-a respins, mandatarul poate, f?r? alta formalitate, sa fac? a se vinde lucrurile sus zise, conform dispozi?iunilor art. 68.

ART. 389

Dac? mai multi mandatari sunt numi?i prin acela?i act, f?r? a se ar?ta ca ei trebuie sa lucreze împreun?, fiecare din ei poate lucra în lipsa celuilalt.

Dac? prin act se declar? ca mandatarii trebuiesc sa lucreze împreun? ?i mandatul nu este primit de to?i acei ce accept? se socotesc autoriza?i a-l îndeplini, când ar forma majoritatea celor numi?i.

Comanditarii sunt responsabili solidar.

ART. 390

Afara de cazurile prev?zute de codul civil, mandatul înceteaz?:

1. Prin c?s?toria femeii comercianta ce a dat sau a primit mandatul, dac? nu este autorizat? a continua comer?ul conform dispozi?iunilor art. 15;

2. Prin revocarea autoriza?iei de a exercita comer?ul, ce fusese acordat? femeii maritate sau minorului care au dat sau primit mandatul.

ART. 391

Mandantul sau mandatarul care, f?r? cauza justa, prin revocarea sau renun?area sa, întrerupe executarea mandatului, r?spunde de daune interese.

Dac? executarea mandatului este întrerupt? prin moartea mandantului sau a mandatarului, retribu?iunea acestui din urma se va determina dup? ceea ce s-a executat, în proportiune cu ceea ce s-ar fi datorat pentru completa executare a mandatului.

SEC?IUNEA II

Despre prepu?i ?i reprezentan?i

ART. 392

Prepus este acela care este îns?rcinat cu comer?ul patronului sau, fie în locul unde acesta îl exercit?, fie în alt loc.

ART. 393

Patronul r?spunde de faptele prepusului ?i de obliga?iunile contractate de el, în limitele îns?rcin?rii ce i-a dat.

Dac? sunt mai multi patroni, fiecare din ei este solidar responsabil.

Dac? patronul este o societate comercial?, responsabilitatea societarilor se reguleaz? dup? natura societ??ii.

ART. 394

Mandatul dat prepusului poate fi expres sau tacit.

Mandatul expres trebuie sa fie depus la tribunalul a c?rui jurisdic?iune prepusul are a îndeplini îns?rcinarea, spre a fi transcris în registrul destinat pentru aceasta ?i afipt conform dispozi?iunilor art. 10.

Un extract al mandatului va fi publicat, prin îngrijirea grefierului, în foaia anun?urilor judiciare a localit??ii. Pân? la îndeplinirea formalit??ilor de mai sus, se aplic? dispozi?iunile articolului urm?tor.

ART. 395

Fata cu cei de al treilea, mandatul tacit al prepusului se socote?te general, ?i cuprinde toate actele necesare exerci?iului comer?ului pentru care este dat.

Patronul nu poate opune celor de al treilea vreo restric?iune a mandatului tacit, dac? nu probeaz? ca ei o cuno?teau în momentul contract?rii obliga?iunii.

ART. 396

Prepusul este totdeauna dator a trata în numele patronului ?i sa arate în subsemnatura sa, pe lâng? numele ?i prenumele sau propriu, numele ?i prenumele sau firma patronului, cu men?iunea „prin procura”, sau alta asemenea.

În lipsa unei asemenea declara?iuni, prepusul se oblig? personal; cei de al treilea îns? pot exercita ?i contra patronului ac?iunile ce deriva din actele prepusului, privitoare la exerci?iul comer?ului cu care acesta a fost îns?rcinat.

ART. 397

Prepusul nu poate, f?r? învoirea expres? a patronului, a face opera?iuni, nici a lua parte, în socoteala sa proprie sau a altuia, la alte negoturi de natura aceluia cu care este îns?rcinat.

În caz contrariu, prepusul este responsabil de daune interese, ?i patronul are înc? dreptul de a re?ine pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste opera?iuni.

ART. 398

Prepusul e responsabil solidar cu patronul de observarea dispozi?iunilor cuprinse în titlurile III ?i IV ale acestei c?r?i, în ce prive?te comer?ul cu care este îns?rcinat.

ART. 399

Revocarea mandatului expres trebuie sa fie f?cut? în acelea?i forme cu care el a fost dat.

ART. 400

Prepusul poate intenta orice ac?iune ?i a fi chemat în judecata în locul patronului pentru obliga?iunile contractate de dânsul, în exerci?iul comer?ului cu care a fost îns?rcinat.

ART. 401

Dispozi?iunile acestei sec?iuni se aplic? reprezentan?ilor caselor comerciale sau ai societ??ilor str?ine, care de obicei trateaz? sau încheie în tara, în numele ?i pe socoteala acestora, afacerile comerciale cu care au fost îns?rcina?i.

SEC?IUNEA III

Despre comisi c?l?tori pentru comer?

ART. 402

Oricine trimite în alta localitate o persoan? din serviciul sau, autorizand-o cu scrisori, avizuri, circulari sau alte asemenea documente, ca sa trateze sau sa fac? opera?iuni de ale comer?ului sau, r?mâne obligat prin faptele contractate de aceasta persoana în marginile îns?rcin?rii ce i-a dat.

ART. 403

Dispozi?iunile art. 396 se aplic? comisilor c?l?tori; ace?tia îns? nu pot subscrie „prin procura”, ci trebuie numai sa arate numele patronului lor.

SEC?IUNEA IV

Despre comisii pentru negot

ART. 404

Comisii pentru negot sunt prepu?i pentru vânzarea în detaliu a m?rfurilor; ei au dreptul ca, în locul unde exerciteaza comer?ul ?i în momentul predarei, sa ceara ?i sa încaseze pre?ul m?rfurilor vândute, putând da pentru aceasta, chitan?a valabil? în numele patronului lor.

Afara din magazin, ei nu pot cere plata crean?elor patronului, f?r? autoriza?ie special?.

CAP. 2

Despre comision

ART. 405

Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de c?tre comisionar în socoteala comitentului.

Între comitent ?i comisionar exist? acelea?i drepturi ?i obliga?iuni ca între mandant ?i mandatar, cu deosebirile stabilite prin articolele urm?toare.

ART. 406

Comisionarul este direct obligat c?tre persoana cu care a contractat, ca ?i cum afacerea ar fi fost a sa proprie.

Comitentul nu are ac?iune în contra persoanelor cu care a contractat comisionarul ?i nici acestea nu au vreo ac?iune în contra comitentului.

ART. 407

Comisionarul trebuie sa ?in? deosebite între dansele ?i chiar de ale sale proprii, lucr?rile diferi?ilor comiten?i, ?i sa aib? în registrele sale partida deosebit? pentru fiecare opera?iune.

Dac? comisionarul are în contra aceleia?i persoane crean?e provenind din diferite opera?iuni f?cute în contul comitentilor s?i, sau din o opera?iune a sa proprie ?i a altuia, el este dator a cere de la acel debitor un înscris deosebit pentru fiecare afacere, ?i în caz de plata sa arate în registrele sale persoana pentru care plata s-a f?cut.

În lipsa de asemenea aratare, plata se va împ?r?i propor?ional între fiecare crean?a.

ART. 408

Opera?iunile f?cute de comisionar cu violarea mandatului sau peste limitele sale r?mân în sarcina sa, ?i prin urmare:

1) Dac? a vândut cu pre? mai mic decât cel hot?rât sau, în lipsa, mai mic decât cel curent, el este dator sa pl?teasc? comitentului diferen?a, afara numai dac? nu ar proba ca vânzarea cu pre?ul hot?rât nu se putea face ?i ca vinzind astfel comitentul a fost scutit de paguba;

2) Dac? a cump?rat cu un pre? mai mare decât cel hot?rât, comitentul poate refuza opera?iunea ?i a o considera ca f?cut? în socoteala comisionarului, dac? acesta nu ar oferi sa pl?teasc? diferen?a pre?ului;

3) Dac? lucrul cump?rat nu corespunde cu calitatea convenit?, comitentul îl poate refuza.

ART. 409

Comisionarul care, f?r? autoriza?iunea comitentului, face înaint?ri de bani, vânz?ri sau alte opera?iuni pe credit, î?i ia asupr?-?i orice r?spundere ?i comitentul ii poate cere plata neîntârziat? a creditelor f?cute, cedandu-i interesele ?i foloasele ce ar rezulta din aceasta.

ART. 410

Comisionarul care vinde pe datorie este dator sa arate comitentului în scrisoarea de aviz, persoana cump?r?torului ?i termenul acordat; altminteri opera?iunea se presupune ca s-a f?cut pe bani gata; proba contrarie nu este admis?.

ART. 411

Când comisionarul este îns?rcinat sa vinda sau sa cumpere cambii, obliga?iuni sau efecte ale Statului ori alte titluri de credit, circulând în comer? sau m?rfuri, având pre? la bursa ori în pia?a, dac? comitentul nu a dispus intr-altfel, el însu?i poate s?-i procure pe pre?ul cerut, ca vânz?tor, lucrurile ce trebuia sa cumpere sau sa re?in? pentru sine, dup? pre?ul curent, ca cump?r?tor, lucrurile ce trebuia sa vând? în socoteala comitentului, deosebit de dreptul sau la proviziune.

Dac?, în cazurile mai sus ar?tate, comisionarul, dup? îndeplinirea îns?rcin?rii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitentul are dreptul sa considere ca cump?rarea sau vânzarea s-a f?cut pe contul sau ?i sa ceara de la comisionar executarea contractului.

ART. 412

Comisionarul nu este r?spunz?tor pentru îndeplinirea obliga?iunilor luate de c?tre persoanele cu care a contractat, afara de conven?iune contrarie.

Când comisionarul ia o asemenea r?spundere, el este obligat personal, fata de comitentul, pentru îndeplinirea obliga?iunilor rezultând din contract.

În acest caz, el are dreptul la proviziunea special? numita „pentru garan?ie, „pentru credit”. Aceasta proviziune se stabile?te de p?r?i prin conven?iunea lor, iar în lipsa este l?sat? la aprecierea judec??ii.

Titlul XII

DESPRE CONTRACTUL DE TRANSPORT

ART. 413

Contractul de transport are loc între expeditor sau acela care da îns?rcinarea pentru transportul unui lucru ?i întreprinz?torul care se oblig? a-l face în numele sau propriu ?i în socoteala altuia, ori între unul dintre ace?tia ?i c?r?u?ul ce se îns?rcineaz? a-l face.

Se nume?te „c?r?u?” persoana care î?i ia îns?rcinarea ca într-un mod oarecare sa transporte, sau sa fac? a se transporta, un obiect oarecare.

Obliga?iunile între expeditor ?i întreprinz?torul de transporturi pe apa ?i c?pitan sau patron, sunt regulate prin dispozi?iunile prev?zute în cartea II-a a acestui cod.

ART. 414

Expeditorul trebuie sa dea c?r?u?ului care i-ar face cerere o scrisoare de carat.

Scrisoarea de carat poate fi la ordin sau la purt?tor.

Forma ?i efectele girului scrisorii de carat sunt reglementate prin dispozi?iunile titlului IX din aceasta carte.

ART. 415

Scrisoarea de carat trebuie sa fie data, subscris? de expeditor ?i sa cuprind?:

1. Natura, greutatea, m?sura sau num?rul lucrurilor de transportat ?i dac? lucrurile sunt în l?zi sau pachete ?i calitatea acestora, num?rul ?i sigiliile sau m?rcile puse pe dansele;

2. Numele expeditorului ?i locuin?a sa;

3. Numele ?i locuin?a c?r?u?ului;

4. Locul de destinatiune ?i persoana destinatarului, cu aratare dac? scrisoarea de carat este la ordin sau la purt?tor;

5. Portul sau pre?ul transportului ?i sumele datorate c?r?u?ului pentru expeditiune, adaogandu-se cheltuielile anticipate sau de provizion;

6. Timpul în care trebuie sa fie f?cut transportul sau, când transportul are loc pe calea ferat?, dac? trebuie f?cut? cu mare sau mica iuteala;

7. Celelalte stipula?iuni asupra c?rora p?r?ile s-au în?eles.

Expeditorul se poate desemna el însu?i ca destinatar.

ART. 416

Expeditorul este dator a încredin?a c?r?u?ului actele de vama sau altele ce ar fi de trebuin??; el este r?spunz?tor de cuprinsul ?i regularitatea lor.

ART. 417

C?r?u?ul va da expeditorului, când acesta i-ar cere, un exemplar al scrisorii de carat, subscris de dânsul.

Dac? scrisoarea de carat e la ordin sau la purt?tor, girul sau remiterea exemplarului semnat de c?r?u?, transfera posesiunea lucrurilor transportate.

Conven?iunile necuprinse în scrisoarea de carat nu au nici o t?rie, fata cu destinatarul sau posesorul exemplarului scrisoarei de carat la ordin sau la purt?tor, ce a fost subscris de c?r?u?.

ART. 418

Dac? c?r?u?ul prime?te lucrurile de transportat f?r? nici o rezerv?, se presupune ca ele nu prezint? vicii aparente de imbalotare.

ART. 419

C?r?u?ul este dator sa fac? expedi?ia lucrurilor de transportat dup? ordinea în care le-a primit, afara dac? prin natura lor, din cauza destina?iei ce acele lucruri au, sau pentru alte cuvinte, nu ar trebui sa se urmeze intr-altfel, sau dac? nu ar fi împiedicat de vreun caz fortuit sau for?a majora.

ART. 420

Dac?, din caz fortuit sau for?a majora, transportul este împiedicat sau peste m?sura întârziat, c?r?u?ul trebuie sa încuno?tiin?eze îndat? pe expeditor, care are facultatea de a rezilia contractul, pl?tind numai cheltuielile f?cute de c?r?u?, ?i dac? împiedicarea are loc în timpul efectu?rii transportului, c?r?u?ul are înc? dreptul la plata portului în proportiune cu drumul f?cut. În amândou? cazurile se va înapoia c?r?u?ului exemplarul scrisorii de carat la ordin sau la purt?tor, pe care l-a subscris.

ART. 421

Expeditorul are dreptul de a suspenda transportul ?i de a cere restituirea lucrurilor transportate, sau predarea lor unei alte persoane decât aceea ar?tat? în scrisoarea de carat, ori va dispune cum va crede de cuviin??; dar este dator a plati c?r?u?ului cheltuielile f?cute ?i pagubele directe ?i imediate rezultând din executarea acestui contra ordin.

Obliga?iunile c?r?u?ului de a executa ordinul expeditorului înceteaz? din momentul în care, lucrurile fiind ajunse la locul de destinatiune, persoana c?reia ii sunt destinate ?i care posed? actele necesare a f?cut cererea de predare c?r?u?ului, sau din momentul în care acesta i-a remis scrisoarea de carat. În aceste cazuri, numai destinatarul lucrurilor transportate are facultatea de a dispune de dansele.

Dac? scrisoarea de carat este la ordin sau la purt?tor, dreptul ar?tat în prima parte a acestui articol este al celui ce posed? exemplarul scrisorii de carat, subscris de c?r?u?. C?r?u?ul primind contra-ordin, are dreptul sa ceara restituirea exemplarului sus zis, sau, dac? destina?iunea lucrurilor de transportat s-a schimbat, el poate pretinde o nou? scrisoare de carat.

ART. 422

Termenul pred?rii lucrurilor transportate se hot?r??te prin învoirea p?r?ilor. În lipsa, el este l?sat la aprecierea judec??ii.

ART. 423

C?r?u?ul este r?spunz?tor de faptele subordona?ilor s?i, de ale tuturor c?r?u?ilor succesivi ?i de ale oric?rei alte persoane c?reia dânsul i-a încredin?at facerea transportului.

ART. 424

Diferi?ii c?r?u?i au dreptul de a face sa se declare, pe scrisoarea de carat sau intr-altfel, starea în care se afl? lucrurile ce se transport? în momentul când ele le sunt încredin?ate.

În lipsa unei asemenea declara?iuni, se presupune ca ei au primit lucrurile în buna stare ?i conform cu aratarile cuprinse în scrisoarea de carat.

ART. 425

C?r?u?ul este r?spunz?tor de pierderea sau stric?ciunea lucrurilor ce i-au fost încredin?ate spre transport, din momentul în care le prime?te pân? la acela al pred?rii lor destinatarului, afara dac? nu probeaz? ca pierderea sau stric?ciunea au provenit din caz fortuit sau din for?a majora, din chiar viciul propriu al lucrurilor sau din natura lor, din faptul expeditorului sau din acel al destinatarului.

ART. 426

Dac? sunt de transportat lucruri fragile, sau care se strica u?or, animale sau lucruri pentru care transportul urmeaz? sa fie f?cut în anume condi?iuni, administra?iunile c?ilor ferate pot stipula ca pierderea sau stric?ciunea sa se presupun? ca provenit? din viciul lucrurilor transportate, din cauza naturei lor, sau din faptul expeditorului ori al destinatarului, afara numai dac? ele sunt în culpa v?dita.

ART. 427

Stric?ciunile se vor proba conform dispozi?iunilor art. 71, ?i expeditorul, posesorul scrisorii de carat sau destinatarului, dup? distinc?iunile prev?zute în art. 421, poate fi autorizat de c?tre justi?ie sa ceara predarea lucrurilor transportate, cu sau f?r? cau?iune.

ART. 428

În caz de întârziere în efectuarea transportului peste termenul stabilit prin art. 422, c?r?u?ul pierde o parte din pre?ul transportului, în proportiune cu durata întârzierii ?i pierde întreg pre?ul transportului, dac? întârzierea a durat indoit de timpul hot?rât pentru facerea transportului, afara de pagubele mai mari de care este r?spunz?tor, dac? s-ar proba ca ele au provenit din aceasta cauza.

C?r?u?ul nu este responsabil de întârziere, dac? probeaz? ca ea a provenit din caz fortuit sau for?a majora, sau din faptul expeditorului ori al destinatarului.

Lipsa mijloacelor îndestul?toare de transport nu ajunge pentru a justifica întârzierea.

ART. 429

C?r?u?ul î?i poate margini r?spunderea pân? la concurenta unei sume de atât la suta pentru lucrurile care, prin natura lor, sunt supuse în timpul transportului la o mic?orare în greutate sau în m?sura. Aceasta suma trebuie sa fie hot?rât? mai dinainte ?i specificat? pentru fiecare lad? sau colet, dac? lucrurile sunt împ?r?ite în l?zi sau colete.

C?r?u?ul nu poate beneficia de conven?iunea prin care dânsul ?i-a m?rginit r?spunderea, dac? expeditorul sau destinatarul probeaz? ca mic?orarea nu a provenit din natura lucrurilor, sau dac? probeaz? ca, dup? împrejur?rile ce au avut loc, mic?orarea nu putea ajunge la aceea hot?rât? de p?r?i.

ART. 430

Paguba provenit? prin pierdere sau stricaciune se calculeaz? dup? pre?ul curent al lucrurilor transportate la locul ?i în timpul pred?rii. Pre?ul curent se stabile?te dup? dispozi?iunile art. 40, sc?zându-se cheltuielile ce întotdeauna se fac în caz de pierdere sau stricaciune.

Dac? paguba este cauzat? prin dol sau neglijen?a v?dita, cuantumul desp?gubirii se determin? dup? dispozi?iunile art. 1084 ?i 1806 din codul civil.

În caz de pierdere a obiectelor unui c?l?tor predate c?r?u?ului f?r? ar?tarea con?inutului, cuantumul desp?gubirii se determin? dup? împrejur?rile particulare ale faptului.

ART. 431

C?r?u?ul nu r?spunde de lucrurile pre?ioase, bani ?i titluri ce nu i-au fost declarate, ?i în caz de pierdere sau stricaciune nu este r?spunz?tor decât de valoarea ar?tat?.

ART. 432

Dup? ajungerea lucrurilor transportate, sau dup? trecerea zilei în care ele trebuiau sa ajung? la locul de destina?ie, destinatarul poate exercita toate drepturile derivând din contractul de transport, precum ?i ac?iunile de desp?gubire; din acel moment el poate pretinde predarea chiar a lucrurilor ?i a scrisorii de carat.

ART. 433

C?r?u?ul nu este obligat sa predea lucrurile transportate, pân? când persoana ce se prezint? a le primi nu-?i îndepline?te obliga?iunile.

În caz de neîn?elegere, dac? destinatarul pl?te?te suma ce crede ca datore?te, ?i depune în acela?i timp ?i diferen?a pân? la suma pretinsa de c?r?u?, acesta este dator a-i pred? lucrurile transportate.

Dac? scrisoarea de carat e la ordin sau la purt?tor, c?r?u?ul se poate opune ca sa fac? predarea, pân? la restituirea exemplarului subscris de dânsul.

ART. 434

Destinatarul are dreptul sa verifice cu cheltuiala sa, în momentul predarei, starea în care se afl? lucrurile transportate, de?i ele n-ar prezenta îns? semne exterioare de stricaciune.

Destinatarul care prime?te lucrurile e obligat sa pl?teasc? ceea ce se datore?te pentru transport dup? scrisoarea de carat, precum ?i toate celelalte cheltuieli.

ART. 435

Dac? c?r?u?ul pred? lucrurile transportate, f?r? a ar?ta sumele ce i se datoresc lui, c?r?u?ilor anteriori sau expeditorului, sau f?r? a pretinde depunerea sumei asupra c?reia exist? neîn?elegere, pierde dreptul de regres ?i r?mâne r?spunz?tor c?tre expeditori ?i c?r?u?ii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are îns? ac?iune contra destinatarului.

ART. 436

Orice cerere de desp?gubire trebuie îndreptat? contra primului sau ultimului c?r?u?. Se poate îndrepta ?i contra c?r?u?ului intermediar, când s-ar proba ca paguba s-a cauzat în timpul când acesta a f?cut transportul.

Orice c?r?u?i chemat a r?spunde de fapte care nu sunt ale sale, are facultatea a chema în garan?ie sau pe c?r?u?ul care l-a precedat imediat, sau pe c?r?u?ul intermediar r?spunz?tor de paguba, dup? dispozi?iunile stabilite mai sus.

ART. 437

Pentru toate crean?ele rezultând din contractul de transport, c?r?u?ul are privilegiu asupra lucrurilor transportate pân? la predarea lor destinatarului.

Dac? sunt mai multi c?r?u?i, cel din urma dintre ei exercit? drepturile celor anteriori.

ART. 438

Dac? nu se g?se?te destinatarul, sau se ive?te neîn?elegere în privin?a primirii lucrurilor transportate, prezidentul tribunalului respectiv, sau judec?torul de ocol poate ordona depunerea sau sechestrul acelor lucruri. Poate asemenea face a se verifica starea în care se afl? lucrurile, ?i sa ordone vânzarea lor pân? la concurenta sumelor datorite c?r?u?ului, observandu-se formele prev?zute de art. 71.

Dac? nu e nici o contesta?ie, c?r?u?ul, pentru a ob?ine plata ce i se datore?te, se va conforma dispozi?iunilor art. 388.

ART. 439

Dac? în contractul de transport a fost prev?zut? vreo clauza penal? pentru neîndeplinire sau întârziere a pred?rii, se poate cere ?i executarea transportului ?i clauza penal?.

Pentru plata clauzei penale nu se cere ca paguba sa se probeze.

Când s-ar dovedi ca paguba suferit? este mai mare decât clauza penal?, se poate cere diferen?a.

Clauza penal? nu poate sa aib? loc când, în cazurile prev?zute de art. 425 ?i 428, c?r?u?ul nu este supus la r?spundere.

ART. 440

Plata portului ?i primirea f?r? rezerva a lucrurilor transportate, chiar când plata portului ar fi fost f?cut? înainte, sting orice ac?iune contra c?r?u?ului.

Cu toate acestea, ac?iunea contra c?r?u?ului, pentru pierderea par?ial? sau stric?ciunea ce nu se putea cunoa?te în momentul pred?rii, subsista ?i dup? plata portului ?i primirea lucrurilor transportate dac? se dovede?te ca pierderea sau stric?ciunea a avut loc între darea lucrului în primire c?r?u?ului ?i predarea f?cut? de acesta, cu condi?ia îns? ca cererea pentru verificare sa fie f?cut? îndat? dup? ce se va fi descoperit paguba, ?i nu mai târziu decât cinci zile dup? primirea lucrurilor de c?tre destinatar.

ART. 441

Orice stipula?iune care ar exclude sau ar margini în transporturile pe cale ferat?, obliga?iunile ?i r?spunderile stabilite prin art. 417, 418, 419, 425, 427, 428, 429, 430, 432, 433, 436, ?i 440, sunt nule ?i de nul efect, chiar dac? ar fi fost permise prin regulamente generale sau particulare, afara numai de cazul când prin tarife speciale s-ar stabili ca pre?ul transportului sa fie mai mic decât acela cuprins în tarifele ordinare.

Titlul XIII

DESPRE CONTRACTUL DE ASIGURARE

ART. 442- 477

Dispozi?iunile acestui titlu au fost înlocuite prin legea pentru construirea ?i func?ionarea întreprinderilor private de asigur?ri ?i reglementarea contractului de asigurare din 7 iulie 1930, modificat? la 9 aprilie 1931, la 1 mai 1932 ?i la 10 aprilie 1936.

Activitatea de asigurare, în prezent, este reglementat? de dispozi?iunile Legii nr 47 din 16 iulie 1991, privind constituirea, organizarea ?i func?ionarea societ??ilor comerciale din domeniul asigur?rilor.

Titlul XIV

DESPRE GAJ

ART. 478

Gajul constituit de c?tre un comerciant sau de un necomerciant pentru fapte de comer?, se constat?, între p?r?ile contractante, prin toate probele admise de legea comercial? ?i prev?zute în art. 46 din acest cod, f?r? a se distinge dac? p?r?ile au sau nu acela?i domiciliu.

Fata îns? cu cei de al treilea, gajul nu poate fi dovedit decât prin înscris, dac? suma pentru care s-a constituit gajul trece peste 500 lei (Textul modificat prin Decr. nr. 154/1948, B. of. nr. 166/21 iunie 1948).

ART. 479

Gajul cambiilor ?i titlurilor la ordin poate fi constituit prin gir cu clauza „valoarea în garan?ie” sau o alt? de asemenea, din care sa rezulte voin?a p?r?ilor ca aceste titluri au fost date în gaj, iar nu ca s-a transmis proprietatea lor.

Gajul asupra crean?elor ?i drepturilor încorporate netransmisibile prin gir pot fi constituite prin acte f?cute în forma cesiunilor. În aceste cazuri îns? actul trebuie sa con?in? men?iunea ca cesiunea se face cu titlul de gaj. (Adaos L. 15 iunie 1906.)

Gajul asupra ac?iunilor, p?r?ilor de interes ?i obliga?iunilor nominale ale societ??ilor financiare, industriale, comerciale sau civile, poate fi constituit prin un transfer înscris în registrele societ??ii, cu ar?tarea „pentru cauza de garan?ie”.

Dac? s-a dat în gaj o crean?? mobila, creditorul gajist pentru, a-?i avea privilegiul sau fata cu cel de al treilea, urmeaz? sa notifice debitorului crean?ei date în gaj, constituirea gajului.

ART. 480

Creditorul are dreptul de a fi pl?tit cu privilegiu asupra lucrului ce i s-a constituit în gaj.

Acest privilegiu nu exist? decât dac? lucrul s-a pus ?i se afl? în posesiunea creditorului sau a unei alte persoane aleas? de p?r?i. *)

Creditorul este presupus ca are în posesiunea sa lucrurile date în gaj când ele se afl? în magazinele sale sau ale comisionarului sau, în vasele sale, la vama sau într-un depozit public, sau dac? înainte de sosirea lor e în posesiunea poli?ei de înc?rcare sau a scrisorii de carat, girata cu clauza „valoarea în garan?ie” sau o alt? asemenea.

(Adaos L. 15 iunie 1906). Prin derogare la dispozi?ia de mai sus, gajul constituit asupra produselor solului pendinte înc? prin r?d?cini sau deja culese precum ?i asupra materiilor industriale prime, în stare de fabricatiune sau deja fabricate ?i aflate în fabrici sau depozite, se consider? constituit prin singurul efect al conventiunei, de la data actului, care va indica num?rul, natura, calitatea ?i locul unde se afl? gajul, f?r? ca sa se ia din posesiunea debitorului sau constituentului, lucrurile constituite în gaj.

Data actului face deplina credin?a.

În timp de 5 zile aceste acte de gaj se vor transcrie în registrul prev?zut de art. 728 bis din procedura civil?.

În cazul în care gajul se va afla în o comun? alta decât aceea unde este re?edin?a jude?ului, grefierul tribunalului va comunica de urgenta primarului respectiv un extract de orice intabulare efectuat? pentru a se face men?iune de ea în registrul care se va înfiin?a în acest scop.

În privin?a celor de al treilea, drepturile creditorului gajist nu vor începe decât de la data intabul?rii; iar atunci când este locul a se face men?iunea în registrul prim?riei, de la data acelei men?iuni.

Se vor respecta dispozi?iunile art. 1729 ?i 1730 din codul civil.

—————————

*) Legea 590 (decret 2335) pentru modificarea unor texte din legea pentru organizarea ?i reglementarea comer?ului de banca din 8 mai 1934, cu modific?rile ulterioare publicata în M. Of. 167 din 26 iulie 1945.

ART. I

Prin derogare de la art. 1685 ?i 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial ?i de la dispozi?iunile oric?ror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, b?ncile vor putea încheia conven?ii de gaj, f?r? a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului.

În acest caz, gajul se consider? valabil constituit prin singurul efect al semn?rii conven?iei. Debitorul sau constituantul îl va de?ine pentru banca creditoare, r?spunzând de conservarea sa.

Gajul devine opozabil fata de ter?i, prin transcrierea f?cut? în conformitate cu dispozi?iunile art. 480, alin. 6 ?i 7 din Codul Comercial (a se vedea ?i alte preciz?ri din lege).

Legea 63 (Decretul 611) pentru modificarea art. 132 din Codul Comercial din 1887 ?i a art. 217 din Codul Comercial din 1938, publicata în M. Of. nr. 75 bis din 31 martie 1947.

ART. I

Art. 132, alin. III din Codul Comercial din 10 mai 1887, va avea urm?torul cuprins:

„Nu se vor putea emite noi ac?iuni decât dup? plata integral? a celor dintâi. Aceasta „dispozi?iune se aplic? societ??ilor comerciale în caz de fuzionare”.

ART. II

Art. 217, alin. II ?i III din Codul comercial din 10 noiembrie 1937, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7 octombrie 1939, va avea urm?torul cuprins:

„Fiecare ac?iune da dreptul la un vot”.

ART. III

Orice prevedere din actele constitutive sau statutele societ??ilor anonime, contrarii dispozi?iunilor legii de fapt se consider? nescrise. (prevederi abrogate prin Legea nr. 31 privind societ??ile comerciale din 16 noiembrie 1990, publicata în M. Of. 126 – 127 din 17 noiembrie 1990).

ART. 481

Creditorul e dator a face actele necesare pentru conservarea lucrului primit în gaj. Dac? efectele date în gaj au sosit la scadenta, creditorul gajist este dator a urm?ri ?i încasa valoarea lor.

Cheltuielile f?cute ii sunt înapoiate ?i, dup? ce-?i va încasa crean?a cu toate accesoriile ei, va da socoteala de ceea ce r?mâne.

ART. 482 *)

În caz de neplata la termen a întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate procede la vânzarea obiectelor date în gaj.

Pentru acest sfâr?it, el se va adresa la pre?edintele tribunalului, cu cerere de a fi autorizat sa vinda gajul.

Pre?edintele va statua asupra cererii de vânzare a gajului ?i, prin ordonan?a ce va da, va încuviin?a vânzarea, fie în modul convenit de p?r?i, dac? ele au stipulat în ce mod sa vinda gajul, fie în mod public ?i prin organul unui agent judec?toresc desemnat de pre?edinte, dac? p?r?ile n-au prev?zut alt mod de vânzare.

În caz de faliment, cererea de vânzare a gajului se va notifica sindicului, pentru ca, în termen de trei zile, sa poat? uza de facultatea ce-i este l?sat? de art. 782.

Dac? în acest termen sindicul nu va retrage gajul, executarea cerut? ?i încuviin?at? de pre?edinte î?i va urma cursul ei, f?r? a putea fi împiedicat? sau suspendat? prin lucr?rile falimentului.

Suma prins? din vânzarea gajului va fi în acest caz depus? la Casa de consemna?iuni ?i creditorii falimentului vor putea exercita asupra acestei sume drepturile eventuale ce le-ar cistiga prin contestatiuni f?cute cu ocaziunea verific?rii crean?elor.

—————–

*) Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.

ART. 483

Ordonan?a aceasta nu va deveni executorie, decât dup? ce va fi fost notificat? debitorului ?i aceluia care a procurat gajul, cu indicarea zilei, locului ?i orei la care se va procede la vânzare ?i, dup? ce vor fi expirat cele trei zile ale opozitiunei, ordonan?a va r?mâne definitiva ?i în ultim resort, dac? în trei zile de la primirea ei debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu vor fi f?cut opozi?iune ?i nu vor fi chemat pe creditor înaintea tribunalului.

În caz de opozi?iune, citarea p?r?ilor ?i judecarea opozitiunei se vor face de urgenta ?i cel mult în termen de opt zile de la primirea opozitiunii.

ART. 484

Termenul pentru a face apel contra hot?rârii intervenite asupra acestei opozi?iuni va fi de opt zile de la comunicarea hot?rârii Tribunalului.

ART. 485

Termenele mai sus fixate nu sunt susceptibile de a fi m?rite în raport cu distan?a.

Dac? debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu sunt domicilia?i în cuprinsul acestui Tribunal ?i n-au f?cut electiune de domiciliu în acel cuprins, notific?rile men?ionate la articolele precedente vor fi valabil f?cute prin afi?area lor în sala de audien?a a tribunalului ?i prin publicarea în „Monitor” sau în foile anun?urilor judec?tore?ti din acea localitate.

Procesul-verbal al portarelului, constatând îndeplinirea acestor formalit??i, va ?ine loc în acest caz de dovada a notific?rii.

Notificarea primei ordonan?e a pre?edintelui se va face, chiar în aceasta ultima ipoteza, conform art. 74 din procedura civil?.

ART. 486

Ordonan?a care autoriz? vânzarea, dac? nu s-a f?cut opozi?ie în termenul prescris, ?i hot?rârea data de tribunal asupra opozi?iei, în caz când s-a f?cut asemenea opozi?ie, sunt executorii de drept ?i f?r? cau?iune, chiar când s-ar fi f?cut apel contra acelor acte ?i înainte de expirarea termenului de apel.

ART. 487

Drepturile acordate creditorului gajist prin articolele precedente nu sunt suspendate prin falimentul sau moartea debitorului, ori celui care a procurat lucrul dat în gaj.

ART. 488

Este nul? orice clauza care ar autoriza pe creditor a-?i apropia gajul, ori a dispune de dânsul f?r? îndeplinirea formelor de mai sus.

ART. 489

Dispozi?iunile precedente nu modific? legile speciale ?i regulamentele ce privesc b?ncile ?i alte institute autorizate a face înaint?ri ?i bani ?i împrumuturi pe depozite ?i lucruri date în gaj.

Gajul asupra m?rfurilor depuse în magazinele generale e regulat prin dispozi?iunile legei speciale din 28 Iunie 1881; ?i gajul asupra vaselor de comer? prin dispozi?iunile cartei a II-a a acestui cod.

CARTEA II

DESPRE COMER?UL MARITIM ?I DESPRE NAVIGA?IE

Titlul I

DESPRE VASE ?I PROPRIETARII LOR

ART. 490

Vasele sunt bunuri mobile.

Fac parte din vas: imbarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiunile, proviziunile ?i în general toate lucrurile destinate uzului sau permanent, chiar când ar fi oarecare timp separate de vas.

ART. 491

Contractele pentru construc?ia vaselor, modific?rile ?i rezilierile lor, precum ?i declara?iunile ?i cesiunile de participare la proprietatea unui vas în construc?ie, f?cute de c?tre comitent sau de c?tre constructorul care a luat asupra sa construc?ia, trebuiesc a fi f?cute în scris, ?i nu se pot opune celor de al treilea, dac? nu sunt transcrise în registrele c?pit?niei portului sau a autorit??ii maritime unde e întreprins? constructiunea.

ART. 492

Pe lâng? drepturile decurgând din dispozi?iunile codului civil relative la loca?iune, comitetul mai poate cere rezilierea contractului pentru incapacitatea manifest? sau pentru frauda constructorului.

Constructorul poate desfiin?a contractul pentru caz de for?a majora.

În caz de moarte a constructorului, contractul se desfiin?eaz? dup? dispozi?iunile art. 1485 din codul civil.

ART. 493

Orice înstr?inare sau cesiune total? sau par?ial? a propriet??ii sau folosin?ei unui vas trebuie f?cut? prin act scris, afara de dispozi?iunile cuprinse în titlul IV din aceasta carte.

Dac? înstr?inarea sau cesiunea are loc în tara, ea poate fi f?cut? prin act public sau prin act privat, dar nu se poate opune celor de al treilea dac? nu e transcris? în registrele c?pit?niei portului unde vasul se g?se?te înscris. Afara din tara, înstr?inarea trebuie f?cut? prin act încheiat dinaintea consulului ?i nu are t?rie fata cu cei de al treilea, dac? nu este transcris? în registrele consulatului. Consulul este dator sa trimit? copie legalizat? dup? actul de înstr?inare la c?pit?nia portului unde se afl? vasul înscris.

În toate cazurile, înstr?inarea trebuie sa fie notat? ?i pe actul de na?ionalitate cu aratare dac? vânz?torul r?mâne creditor al pre?ului total sau în parte.

Capitanii de porturi ?i autorit??ile consulare nu pot primi ?i transcrie actul de înstr?inare, dac? nu li se prezint? actul de na?ionalitate al vasului, afara de cazul prev?zut la art. 499, din acest cod.

Când se va fi înstr?inat vasul la mai multe persoane, data adnotatiunei pe actul de na?ionalitate determin? preferin?a.

ART. 494

Autorit??ile consulare în tara str?in? nu pot primi actele de înstr?inare ale vaselor, dac? nu se va fi asigurat plata sau garan?ia datoriilor privilegiate notate pe actul de na?ionalitate.

ART. 495

Contractul de gaj asupra vasului sau asupra unei por?iuni din el, trebuie f?cut? prin înscris.

Înscrisul f?cut în tara, prin care se constituie gajul, nu are putere fata cu cei de al treilea, dac? nu este transcris în registrele c?pit?niei portului unde se g?se?te vasul este înscris sau în acele ale autorit??ii consulare ale locului unde se g?se?te vasul, când înscrisul de gaj este f?cut în tara str?in?. Consulul este obligat sa trimit? îndat? o copie legalizat? dup? contractul de gaj la oficiul maritim unde vasul se afl? înscris.

În amândou? cazurile, gajul trebuie sa fie notat pe actul de na?ionalitate al vasului.

Capitanii de porturi ?i autorit??ile consulare în tara str?in? nu pot transcrie actul de gaj, dac? nu li se prezint? actul de na?ionalitate, afara de cazurile prev?zute în art. 496 ?i 499.

În actul de transcriptiune se va face men?iune despre adnotarea gajului pe actul de na?ionalitate.

ART. 496

Înscrisul constitutiv al gajului asupra unui vas în constructiune nu are putere fata cu cei de al treilea, dac? nu e transcris în registrele oficiului maritim în a c?rui circumscrip?ie se face constructiunea.

Când dup? terminarea construc?iei se da vasului actul de na?ionalitate, se va adnota în acest act înscrisurile constitutive de gaj ce au fost transcrise în registrele c?pit?niei portului.

ART. 497

Nu este necesitate de numirea vreunui custode, pentru ca gajul asupra unui vas s?-?i aib? t?rie.

ART. 498

Dac? înscrisul care constituie gajul e la ordin, girul transmite crean?a ?i orice alt drept accesoriu.

ART. 499

Dac? înstr?inarea, cesiunea sau constituirea în gaj a unui vas se face în tara, pe când vasul se afl? în c?l?torie c?tre o tar? str?in?, p?r?ile pot conveni ca adnotarea pe actul de na?ionalitate sa se fac? în cancelaria consulatului locului unde se afl? vasul sau unde se duce, cu conditiune ca acest loc sa fie declarat în scris deodat? cu cererea de transcriptiune a titlului. În acest caz capitanul portului va trimite îndat? o copie legalizat? dup? acel titlu, oficiului consular sus-zis cu spesele reclamantului.

Contractul nu are t?rie fata cu cei de al treilea decât de la data adnotarei pe actul de na?ionalitate.

ART. 500

Contractele de construc?ie, de înstr?inare sau de gaj ale vaselor mici care nu sunt destinate a ie?i din porturi, din râuri, din canaluri sau lacuri, ?i a altora ce n-au acte de na?ionalitate, nu au putere fata cu cei de al treilea, dac? nu sunt transcrise într-un registru ce se va ?ine de autorit??ile ?i în formele ce se vor determina printr-un regulament de administra?iune publica.

ART. 5O1

Proprietarul unui vas este r?spunz?tor de faptele c?pitanului ?i ale celorlalte persoane ale echipajului ?i ?inut de obliga?iunile contractate de c?pitan, pentru tot ce prive?te vasul ?i expeditiunea. Cu toate acestea, proprietarul sau coproprietarul care nu s-a obligat personal poate, în toate cazurile prin abandonul vasului sau a navlului ce i se datoreaz? sau este a i se datori, sa se elibereze de r?spundere sau de obliga?iunile sus-zise, exceptindu-se îns? acelea relative la salariile ?i emolumentele persoanelor echipajului.

Când capitanul este proprietar sau coproprietar al vasului, el nu are dreptul de abandon; iar dac? el nu este decât coproprietar, în lipsa de speciale conven?iuni, nu este r?spunz?tor personal pentru îndeplinirea obliga?iunilor ce a contractat relativ la vas ?i expeditiune, decât în proportiune cu interesul ce are.

ART. 502

Abandonul vasului se poate face c?tre to?i creditorii sau numai c?tre unii dintr-în?ii.

Declara?iunea de abandon va fi transcris? în registrele oficiului maritim unde vasul este înscris, ?i dup? ce transcriptiunea s-a f?cut, ea va fi notificat? creditorilor a c?ror titluri sunt transcrise în acela?i registru sau adnotate pe actul de na?ionalitate.

În privin?a creditorilor care au introdus o ac?iune sau f?cut o soma?iune, abandonul se va face prin portarei, notificindu-se la domiciliul ales de creditor, sau în lipsa, la grefa tribunalului de comer?, în termen de opt zile de la primirea citatiunei sau a somatiunei primit? de la creditori, sub pedeapsa de a nu se mai ?ine în seama.

ART. 503

În caz de abandon, orice creditor poate lua pentru sine vasul, cu obliga?iunea de a plati pe ceilal?i creditori privilegia?i. Dac? sunt mai multi creditori care voiesc a lua vasul, se va referi cel ce a f?cut întâi declara?iunea; ?i dac? declara?iunea este f?cut? în acela?i timp, se va preferi creditorul mai mare în suma.

Dac? nici un creditor nu voie?te a lua pe seama sa vasul, el va fi vândut dup? st?ruin?ele creditorului celui mai diligent, pre?ul va fi distribuit între creditori, ?i ceea ce va raminea dup? plata datoriilor, va fi a proprietarului.

ART. 504

Proprietarul poate departa pe c?pitan.

În caz de dep?rtare nici o desp?gubire nu va fi datorit?, afara numai dac? acest drept n-a fost stipulat în scris.

Dac? capitanul departat e coproprietar al vasului, el poate renun?a la coproprietate ?i cere plata capitalului ce ar reprezint? partea sa de proprietate.

Suma acestui capital se determin? prin expertiza.

ART. 505

Pentru tot ce se atinge de interesul comun al proprietarilor unui vas, deciziunile majorit??ii sunt obligatorii ?i pentru minoritate.

Majoritatea se formeaz? din cei care reprezint? un interes în vas mai mare decât jum?tatea valorii lui.

Tribunalul este ?inut sa încuviin?eze vânzarea cu licita?ie a unui vas, când i se va cere de un num?r de coproprietari reprezentând jum?tatea proprietatei vasului, afara numai dac? p?r?ile n-ar fi convenit intr-altfel.

Dac? vânzarea unui vas este cerut? de grave ?i urgente împrejur?ri privitoare la interesul comun, tribunalul o poate încuviin?a, de?i coproprietarii ce o cer nu reprezint? mai mult decât o p?trime a propriet??ii vasului.

Titlul II

DESPRE C?PITAN

ART. 506

Capitanul sau patronul îns?rcinat cu comanda unui vas este r?spunz?tor pentru gre?elile sale, chiar u?oare, pe care le comite în exerci?iul func?iunilor sale.

Responsabilitatea c?pitanului, în cazurile prev?zute de acest cod, nu înceteaz? decât probindu-se obstacole provenite din caz fortuit sau for?a majora.

ART. 507

Capitanul nu poate refuza înc?rcarea lucrurilor cu transportul c?rora s-a îns?rcinat, sub cuvânt ca nu sunt potrivite cu vasul sau.

ART. 508

Capitanul este r?spunz?tor de lucrurile înc?rcate.

Da recipisa de primire prin poli?a de înc?rcare.

Capitanul nu r?spunde de lucrurile pre?ioase, de bani ?i titlurile de credit ce nu i-au fost declarate.

Capitanul este r?spunz?tor de stric?ciunile ce din orice cauza s-au intimplat lucrurilor a?ezate de dânsul pe podeala de sus a vasului, f?r? consim??mântul în scris al înc?rc?torului. Aceasta dispozi?iune nu se aplic? la c?l?toriile cele scurte ce se fac din port în port ?i din liman în liman, pe lâng? tarmuri, fie pe mare, fie pe râuri.

ART. 509

Capitanul are dreptul a întocmi echipajul vasului, a fixa retribu?iunea persoanelor ce-l compun, îns? e dator a face aceasta în în?elegere cu proprietarii vasului, când ei se vor afla intr-acel loc.

ART. 510

Capitanul este dator sa ?in? un registru al vasului împ?r?it în urm?toarele patru c?r?i:

Jurnal general ?i de contabilitate;

Jurnal de naviga?iune;

Jurnal de înc?rcare sau manual al bordului, ?i

Inventarul bordului.

Registrul nu poate fi întrebuin?at, dac? mai intiiu fiecare foaie nu va fi fost numerotat? ?i parafat? de func?ionarul îns?rcinat special cu aceasta; el va fi ?inut conform dispozi?iunilor art. 29, observindu-se regulile urm?toare:

În jurnalul general ?i de contabilitate va fi notat tot ceea ce se raporta la atribu?iunile c?pitanului fata cu echipajul ?i cu c?l?torii, la lucrurile înc?rcate, la ceea ce se petrece mai important în timpul c?l?toriei, la deciziunile luate, la veniturile ?i cheltuielile vasului, ?i în general la tot ceea ce prive?te interesul proprietarilor, armatorilor sau înc?rc?torilor ?i care poate da loc la vreo r?spundere sau cerere în judecata, afara de însemn?rile particulare ce trebuiesc f?cute în celelalte jurnale;

În jurnalul de naviga?iune se va însemna, în special, direc?iunile urmate, calea parcurs?, manevrele f?cute, observa?iunile geografice, meteorologice ?i astronomice ?i tot ce prive?te navigatiunea;

În jurnalul de înc?rcare sau manual al bordului vor fi însemnate datele ?i locurile înc?rc?rii, natura, calitatea ?i cantitatea lucrurilor înc?rcate, destina?iunea lor, persoana înc?rc?torilor ?i destinatarilor, locul ?i data pred?rii ?i tot ce prive?te înc?rcarea;

În inventarul bordului trebuiesc a fi însemnate uneltele, instrumentele ?i toate obiectele ce se afl? pe vas, precum ?i orice schimbare li s-ar întâmpl?.

Regulile pentru ?inerea uniforma a jurnalului nautic, a c?r?ilor din care se compune ?i pentru verificarea inventariului fata cu legile maritime, sunt determinate de regulament publicat prin decret regal.

ART. 511

?inerea registrului nu e obligatorie pentru navigatiunea pe râuri sau lacuri ?i pentru c?l?toriile vaselor cu capacitate mai mica de cincizeci tone, când aceste c?l?torii nu se intind mai departe de ??rmurile Marei Negre, la Odessa ?i Constantinopole.

ART. 512

Capitanul va face sa i se viziteze vasul în cazurile ?i modurile stabilite prin regulamentele ?i legile speciale.

Înainte de plecare, el se va asigura ca vasul este în stare proprie de a face c?l?toria, ca este bine înc?rcat sau cu savur? necesar?.

ART. 513

Capitanul este dator a avea pe vas:

1. Actul de na?ionalitate;

2. Lista echipajului;

3. Poli?ele de înc?rcare ?i contractul de navlu;

4. Actele de vizita;

5. Chitan?ele de plata sau înscrisurile de cau?iune ale vamei.

ART. 514

Capitanul va comanda în persoana vasul la intrarea ?i esirea din porturi, limanuri, canaluri sau râuri.

El este obligat a întrebuin?a, cu spesele vasului, un pilot experimentat ori de câte ori aceasta ar fi declarat? obligatorie prin legile ??rii sau prescris? de regulamentele ori uzurile locale în str?in?tate.

ART. 515

În caz de contraventiune la dispozi?iunile art. 510, 512, 513 ?i 514 capitanul este r?spunz?tor de orice paguba c?tre cei interesa?i.

ART. 516

Când capitanul se afl? în localitatea unde domiciliaz? proprietarii, armatorii sau procuratorii lor, el nu poate, f?r? special? lor autorizare, sa ordone repara?iunea vasului, sa cumpere pânze, funii sau alte lucruri pentru vas, ?i nici s?-l închirieze sau sa ia bani cu împrumut în contul vasului sau poverei (incarcaturei) sale.

ART. 517

Dac? vasul este închiriat cu consim??mântul proprietarilor sau al majoritatei acestora ?i vreunui dintre coproprietari refuz? a contribui la cheltuelile necesare pentru expeditiune, capitanul, dup? dou?zeci ?i patru de ore de la somatiunea f?cut? celor ce refuz? a da partea lor de cheltuiala, poate cere autoriza?iunea tribunalului comercial sau, în lipsa, a judec?torului de ocol, ca sa ia în contul lor cu împrumut suma cuvenita, cu sau f?r? gaj, asupra partei de interes ce dinsii au în vas.

ART. 518

În timpul c?l?toriei, capitanul, dup? ce va constata necesitatea printr-un proces-verbal subscris de c?tre fruntasii echipajului, poate întrebuin?a pentru serviciul vasului lucrurile ce se g?sesc pe bord, cu obliga?iune de a plati pre?ul lor celui în drept.

ART. 519

Dac? în cursul c?l?toriei va fi trebuin?? de bani pentru repara?iuni, cump?rare de proviziuni, sau pentru alte urgente trebuin?e ale vasului, capitanul este dator, dac? e posibil, a încuno?tiin?a neîntârziat pe armatori, incarcatori sau destinatari, ?i dup? ce va constata necesitatea dup? cum s-a stabilit prin articolul precedent, poate cere, în tara, autoriza?ia tribunalului de comer?, ?i, în lipsa, a judec?torului de ocol, iar în str?in?tate a autoritatei consulare a Regatului, sau, în caz de lipsa, a autoritatei str?ine locale, pentru a-?i procura suma necesar?, luând bani cu împrumut pe corpul vasului, dând gaj sau vinzind lucrurile înc?rcate sau obligindu-se c?tre cei ce vor procura direct material, unelte, proviziuni sau vreo lucrare.

Titlul împrumutului ?i actul probind opera?iunile sus zise se vor transcrie în modul stabilit prin prezentul cod ?i adnota pe actul de na?ionalitate al vasului de c?tre func?ionarul maritim sau consular, sau de c?tre autoritatea ce a dat autorizarea, prin îngrijirea c?pitanului, în timp de zece zile de la data contractului, sub pedeapsa de a pierde rangul privilegiului.

Vânzarea lucrurilor înc?rcate se va face prin licita?ie publica.

Proprietarii vasului sau capitanul ce ii reprezint? vor ?ine cont de lucrurile vândute, dup? valoarea ce vor avea în locul ?i timpul desc?rc?rii vasului.

Inchirietorul sau diferi?i incarcatori, când se invoiesc, se pot opune la vânzarea sau darea în gaj a lucrurilor lor, descarcindu-le ?i pl?tind navlul în proportiune cu calea f?cut?. Dac? consim??mântul unuia sau mai multor incarcatori lipse?te, acela care va voi sa uzeze de aceasta facultate, va plati navlul întreg pentru partea sa de înc?rcare.

ART. 520

În cursul c?l?toriei, capitanul poate, dac? este urgenta, sa notifice orice acte sau chiar sa porneasc? judecata în numele ?i interesul proprietarilor vasului, întrucât prive?te vasul ?i naviga?iune cu care este îns?rcinat.

Asemenea, cei de al treilea, când se vor afla în alt loc decât acela unde domiciliaz? proprietarii vasului sau cei ce ii reprezint?, pot sa fac? soma?iuni, sa urm?reasc? sau sa intenteze ac?iuni contra c?pitanului, încât prive?te faptele lui sau ale echipajului, sau obliga?iunile contractate de el în cursul expeditiunei. Actele trebuie notificate sau personal c?pitanului, sau la bordul vasului.

Proprietarii pot totdeauna s?-?i însu?easc? judecata pornit? de c?pitan sau contra lui.

Condamnatiunile pronun?ate contra c?pitanului nu ridic? proprietarilor dreptul de a abandona vasul, conform dispozi?iunilor art. 501.

ART. 521

Capitanul, mai înainte de a pleca din locul în care a f?cut cheltuielile extraordinare sau a contractat obliga?iuni, va trimite proprietarilor sau armatorilor vasului sau procuratorilor un cont subscris de ei însu?i, atât de cheltuielile f?cute cu ar?tarea actelor justificative dac? sunt, cât ?i de obliga?iunile contractate, cu numele, pronumele ?i locuin?a creditorilor.

Dac? înc?rcarea s-a f?cut în contul proprietarilor sau armatorilor, capitanul le va trimite un cont de lucrurile înc?rcate ?i de pre?ul lor.

ART. 522

Capitanul care f?r? necesitate a contractat obliga?iuni, a pus în gaj sau vândut lucruri înc?rcate sau proviziuni, sau a pus în conturile sale avarii ?i cheltuieli neadev?rate, e obligat personal c?tre armatori ?i c?tre to?i cei interesa?i la desp?gubire, afara de ac?iunea penal?, dac? este caz.

ART. 523

Capitanul nu poate vinde vasul f?r? mandat special din partea proprietarului, afara de cazul când vasul nu mai e în stare de a putea naviga.

Declara?iunea de imposibilitate a navigatiunei cum ?i autorizarea pentru vânzare vor fi pronun?ate, în tara, de tribunalul respectiv, iar în str?in?tate de c?tre autoritatea consular? a ??rii.

Vânzarea va fi f?cut? prin licita?ie publica.

ART. 524

Capitanul care s-a indatorat a face o c?l?torie, e ?inut a o îndeplini; altfel e obligat la daune ?i cheltuieli c?tre proprietari ?i inchirietori.

Dac? vasul a fost declarat în imposibilitate de a mai naviga, capitanul e dator a îngriji, cu tot dinadinsul, s?-?i procure alt vas cu care sa poat? transporta lucrurile înc?rcate la locul de destina?ie.

ART. 525

Capitanul, care c?l?tore?te având parte din profit asupra înc?rc?rii, nu poate face, pe contul sau particular, nici un fel de comer?, dac? în scris nu s-a convenit intr-altfel.

În caz de contraven?ie lucrurile înc?rcate de c?pitan în contul sau particular r?mân în profitul celorlal?i interesa?i.

ART. 526

La sosire în portul de destinatiune, atât la ducere cât ?i la întoarcere, sau la locul unde cu voie sau silit se adaposteste, precum ?i în caz de naufragiu, capitanul va cere sa i se vizeze registrul vasului de c?tre func?ionarul public competent. Dac? s-a intimplat evenimente extraordinare care intereseaz? vasul, lucrurile înc?rcate sau persoanele, capitanul, afara de îndatoririle la care este supus de cod ?i regulamentele marinei comerciale, e ?inut s?-?i fac? raportul sau.

Raportul va cuprinde locul ?i timpul plecarei, calea urmat?, pericolele peste care a dat, dezordinele intimplate pe vas ?i în general, toate evenimentele importante ale c?l?toriei.

ART. 527

Raportul va fi f?cut cât de neîntârziat, ?i cel mult în dou?zeci ?i patru de ore dup? sosire sau ad?postire, c?tre prezidentul tribunalului, c?tre judec?torul de ocol, dac? sosirea sau ad?postirea este într-un port al ??rii; ?i c?tre autoritatea consular? a ??rii ?i în lipsa c?tre autorit??ile str?ine locale, dac? vasul se afl? sosit sau adapostit în port str?in.

Raportul f?cut în tara se va depune la grefa tribunalului respectiv. Judec?torul de ocol îl va trimite asemenea, f?r? întârzierea prezidentului tribunalului.

ART. 528

Prezidentul, judec?torul de ocol sau autoritatea consular? care a primit raportul, va verifica faptele cuprinse intr-insul, interogind, în neprezenta c?pitanului ?i separat, persoanele echipajului ?i dac? e cu putin?a ?i c?l?torii. R?spunsurile trebuie a fi scrise. Orice alte informa?iuni folositoare în descoperirea adev?rului trebuiesc culese prin toate mijloacele permise de lege.

Verificatiunea va fi f?cut? în cel mai scurt timp, ?i ziua fixat? pentru acest sfâr?it se va face cunoscut? printr-un anun? lipit pe poarta localului autoritatei c?tre care raportul a fost f?cut, prin afi?e la bursa cea mai apropiat?, în vecin?t??ile jocului unde vasul este ancorat ?i oriunde se va g?si de cuviin??.

Persoanele interesate ?i cei ce vor sa le reprezinte, chiar f?r? mandat, sunt admise a asista la verificare.

Procesele-verbale încheiate asupra opera?iunilor de mai sus se vor al?tura la raport.

Constat?rile cuprinse în raport pot fi comb?tute prin proba contrarie.

ART. 529

Rapoartele ce nu sunt verificate, nu pot fi primite în desc?rcarea c?pitanului ?i nu fac proba în judecata, afara de cazul când capitanul singur a sc?pat din naufragiu în locul unde ?i-a f?cut raportul.

ART. 530

Capitanul nu poate desc?rca nici un lucru din vas, pân? ce nu ?i-a f?cut ?i nu i s-a verificat raportul, exceptindu-se cazurile urgente.

Titlul III

DESPRE ÎNROLAREA ?I SALARIILE PERSOANELOR ECHIPAJULUI

ART. 531

Persoanele ce compun echipajul sunt: capitanul sau patronul, ofi?erii marinarii ?i lucr?torii indica?i în rolul echipajului, format în modul prev?zut de regulamente, precum ?i masinistii, fochi?tii ?i toate celelalte persoane func?ionând sub orice numire în serviciul masinelor la vasele cu abur.

Rolul va ar?ta salariile sau partea de beneficiu datorite persoanelor echipajului. Celelalte condi?iuni ale inrolarei trebuiesc cuprinse în contractul de inrolare.

ART. 532

Contractul de inrolare va fi f?cut prin act scris, legalizat de autoritatea maritima în tara, de cea consular? în str?in?tate, trecut în registrele oficiului maritim ?i transcris în registrul vasului.

Dac? cineva este inrolat în tara str?in?, unde nu se afl? autoritate consular? româna, contractul va fi transcris numai în registrul vasului.

În orice caz, contractul de inrolare va fi subscris de c?pitan ?i de inrolat, ?i, dac? acesta nu poate sau nu ?tie subscrie de doi martori.

Conven?iunile care nu sunt investite cu aceste formalit??i nu au nici o t?rie.

Dispozi?iunile precedente nu sunt obligatorii pentru contractele de inrolare în cazurile prev?zute de art. 511.

ART. 533

Contractul de inrolare enun??, în mod l?murit ?i precis, durata lui ?i navigatiunea în vederea c?reia se încheie.

În vederea speculatiunilor comerciale, destina?iunea ?i navigatiunea pot fi ?inute secrete; în asemenea caz, îns?, echipajul trebuie sa fie incunostiintat ?i sa consimt? a fi inrolat în astfel de condi?iuni. Consim??mântul trebuie exprimat prin act în scris în forma stabilit? prin articolul precedent.

ART. 534

Inrolatul e dator a-?i continua serviciul ?i dup? expirarea termenului inrolarei pân? la întoarcerea vasului în tara la locul destinatiunii sale, cu conditiunea ca întoarcerea sa se fac? direct, f?r? alte întârzieri decât cele neaparate. În acest caz, acela c?ruia s-a prelungit înrolarea, are dreptul la o retributiune proportionata salariului.

Înrolarea se în?elege întotdeauna terminat?, de?i termenul prev?zut în contract nu a expirat, când vasul s-a întors în tara la locul destina?iei sale, dup? ce ?i-a f?cut prima c?l?torie ?i dup? ce a fost desc?rcat.

ART. 535

Dac? durata inrolarei nu este fixat?, marinarul poate cere p?r?sirea serviciului dup? doi ani de la inrolare, afara de dispozi?iunea prev?zut? în articolul precedent. Dac? vasul se afl? în tara str?in? ?i nici s-a dispus, nici s-a început c?l?toria de întoarcere în tara, marinarul, afara de plata salariului ce i se cuvine, mai are dreptul la cheltuielile de întoarcere în patrie, dac? capitanul nu i-ar înlesni alta îmbarcare.

Marinarul nu poate cere sa iasa din serviciu într-un port, care nu este cel de destina?ie.

Înrolarea pe timp nedeterminat ?i pentru toate c?l?toriile ce s-ar întreprinde, nu împiedic? pe marinar de a cere dup? doi ani ie?irea din serviciu, f?r? numai dac? nu s-a convenit în mod expres ca serviciul sa continue ?i peste doi ani.

ART. 536

Dup? expirarea termenului inrolarei, capitanul va da act scris fiec?rei persoane a echipajului, pentru ie?irea din serviciu.

Acest act va ar?ta numele ?i felul vasului, numele ?i prenumele c?pitanului, timpul cât a ?inut înrolarea, ?i va fi înscris în registrul vasului.

Când, dintr-o cauza oarecare, capitanul se va afla în neputin?? de a scrie însu?i actul, el va fi scris, în prezenta sa, de ajutorul sau loc?iitorul sau, ?i subscris de doi martori.

ART. 537

Capitanul ?i persoanele echipajului nu pot, sub nici un cuvânt, încarc? în contul lor, pe vas, nici un fel de marfa, f?r? învoirea proprietarilor ?i f?r? sa pl?teasc? navlul, dac? nu sunt autoriza?i a face aceasta prin condi?iunile inrolarei lor.

ART. 538

Persoanele echipajului înrolate cu luna au dreptul la salariu din ziua în care sunt înscrise pe rol, dac? nu s-a convenit intr-alt fel.

ART. 539

Când c?l?toria a fost împiedicat? prin faptul proprietarilor, c?pitanului sau inchirietorilor, înainte de plecarea vasului, marinarii inrolati pentru c?l?toria întreaga sau cu luna, au dreptul la plata zilelor servite, ?i ca desp?gubire a re?ine ceea ce au primit înainte. Dac? nu li s-a pl?tit nimic înainte, marinarii inrolati cu luna primesc ca desp?gubire salariul cuvenit pe o lun?; cei ce au fost inrolati pentru c?l?toria întreaga, primesc o sum? corespunz?toare salariului pe o lun?, f?cându-se calculul dup? durata probabil? a c?l?toriei, ?i dac? durata probabil? nu trece peste o lun?, primesc întreg salariul cu cât s-au învoit.

Când c?l?toria este împiedicat? dup? plecarea vasului;

1. Marinarii inrolati pentru întreaga c?l?torie au dreptul la tot salariul conform învoielii;

2. Marinarii inrolati cu luna au dreptul la salariul cuvenit pentru timpul cât au servit ?i afara de aceasta înc? la o dreapt? desp?gubire, în proportiune cu salariul cuvenit pentru restul duratei probabile a c?l?toriei pentru care se inrolase;

3. Marinarii inrolati pentru c?l?toria întreaga sau cu luna au înc? dreptul la cheltuielile pentru întoarcere la locul de unde a plecat vasul, dac? capitanul sau altul interesat, sau autoritatea competenta, nu le procura îmbarcarea pe alt vas cu destinatiune pentru acel loc.

ART. 540

Dac? comer?ul cu locul de destina?ie al vasului este interzis, sau dac? vasul este oprit printr-un ordin al guvernului înainte de începerea c?l?toriei, marinarii nu au dreptul decât la plata zilelor servite pân? atunci.

ART. 541

Dac? interzicerea comer?ului sau oprirea vasului se întâmpl? în cursul c?l?toriei:

1. În caz de interzicere, marinarii au dreptul la plata salariului pentru timpul cât au servit;

2. În caz de oprire, marinarii inrolati cu luna au dreptul la jum?tatea salariului pentru timpul cât ?ine oprirea, ?i marinarii inrolati pentru întreaga c?l?torie au dreptul la salariul cuvenit prin inrolare.

Dac? se acord? vreo desp?gubire pentru interzicere sau pentru oprire, marinarii inrolati cu luna primesc restul salariului; iar cei inrolati pentru întreaga c?l?torie primesc o adaogire de salariu în proportiune cu timpul cât a ?inut oprirea; în orice caz, indemnitatea datorit? tuturor marinarilor nu va putea trece peste a treia parte din indemnitatea acordat? vasului.

ART. 542

Dac? se prelunge?te c?l?toria, suma salariului marinarilor inrolati pentru întreaga c?l?torie se m?re?te în propor?ie cu timpul prelungirei.

ART. 543

Dac? desc?rcarea vasului se face de buna voie într-un loc mai apropiat decât cel ar?tat în contractul de închiriere, salariile nu sunt supuse la sc?dere.

ART. 544

Marinarii inrolati cu parte la câ?tig sau navlu nu au dreptul la plata zilelor servite, nici la desp?gubire pentru c?l?toria împiedicat?, întârziat? sau prelungit? din caz fortuit sau for?a majora.

Când c?l?toria este împiedicat?, întârziat? sau prelungit? prin faptul înc?rc?torilor, persoanele echipajului iau parte la desp?gubirile ce s-ar acord? vasului. Aceste desp?gubiri sunt împ?r?ite între proprietarii vasului ?i persoanele echipajului în aceea?i proportiune în care s-ar fi împ?r?it între ei navlul.

Dac? împiedicarea provine din faptul c?pitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori desp?gubirile cuvenite persoanelor echipajului.

ART. 545

În caz de pradare, de sfarimare sau de naufragiu cu pierderea întreaga a vasului ?i a poverii, marinarii nu pot pretinde nici un salariu. Nu sunt îns? obliga?i a restitui ceea ce li s-a dat prin anticipatiune.

ART. 546

Dac? se scapa vreo parte a vasului, marinarii inrolati pentru întreaga c?l?torie sau cu luna sunt pl?ti?i pentru timpul servit din r?m??i?ele vasului sau din ceea ce s-a putut scapa de prada.

Dac? lucrurile scapate sau redobindite nu ajung sau dac? nu s-a sc?pat sau redobândit decât povara, ei sunt pl?ti?i subsidiar din navlu.

Marinarii inrolati cu participarea la navlu, sunt pl?ti?i în proportiune cu ceea ce s-a câ?tigat din navlu.

Marinarii, în orice conditiune inrolati, au dreptul la plata zilelor servite de ei pentru sc?parea r?m??i?elor vasului ?i lucrurilor inecate.

ART. 547

Marinarul care se imbolnaveste în timpul c?l?toriei, sau care e r?nit în serviciul vasului, prime?te salariul; el este c?utat ?i îngrijit cu cheltuielile vasului. Dac? este r?nit în îndeplinirea unui serviciu comandat în interesul vasului ?i povarei, e c?utat ?i îngrijit cu cheltuielile vasului ?i poverei.

Când c?utarea s?n?t??ii cere ca marinarul sa fie debarcat, capitanul va depune la autoritatea consular? a ??rii, sau la autoritatea competenta a locului, suma ce se g?se?te necesar? pentru îns?n?to?ire ?i întoarcere în patrie.

În orice caz, marinarul debarcat nu are dreptul la cheltueli de c?utare a s?n?t??ii ?i la salariu pentru mai mult de patru luni din ziua debarcarei.

ART. 548

Dac? marinarul e r?nit sau se imbolnaveste din gre?eala sa proprie, sau pe când se g?se?te pe uscat f?r? autorizare, cheltuielile pentru c?utarea sanatatei sunt în sarcina sa; îns? capitanul este dator sa i le înainteze.

Dac? marinarul trebuie sa fie debarcat, capitanul îngrije?te pentru c?utarea s?n?t??ii lui ?i pentru întoarcerea în patrie, în modul ar?tat prin articolul precedent, afara de dreptul la restituire a cheltuielilor înaintate, ?i salariul nu i se pl?te?te decât pe timpul servit

ART. 549

În caz de moarte a marinarului în timpul c?l?toriei:

1. Dac? era inrolat cu luna, salariul ce i se cuvine se datore?te mo?tenitorilor pân? la ziua mortei sale;

2. Dac? era inrolat cu c?l?toria ?i moare în timpul ducerei sau în portul de destinatiune, salariul se datore?te pe jum?tate; iar când moare în timpul intoarcerei, salariul se datore?te întreg:

3. Dac? marinarul era inrolat cu parte la câ?tig sau la navlu, i se datore?te partea întreaga, când moare dup? începerea c?l?toriei.

Marinarului mort în ap?rarea vasului, se datore?te întreg salariul pentru toat? c?l?toria, dac? vasul a sc?pat.

ART. 550

Marinarul prins ?i f?cut prizonier pe vas are dreptul la salariu pân? în ziua când a fost prins.

Dac? a fost prins ?i f?cut prizonier pe când era trimis pe mare sau pe uscat pentru serviciul vasului, are dreptul la întregul salariu pân? în ziua în care ?i-ar fi îndeplinit serviciul. La plata ia parte ?i marfa înc?rcat? pe vas, dac? trimiterea s-a f?cut ?i în interesul ei.

ART. 551

Dac? în timpul inrolarei vasul este vândut, persoanele echipajului au dreptul la întoarcerea în patrie cu cheltuielile vasului ?i la plata salariilor.

ART. 552

Capitanul poate concedia pe marinar înaintea termenului inrolarei ?i f?r? sa fie obligat de a dovedi ca ?i-a c?lcat datoriile; dar este dator ca odat? cu concediul, s?-i înlesneasc? ?i mijloacele necesare pentru întoarcerea în patrie.

Marinarul concediat f?r? cauza binecuvintata, afara de plata pentru serviciul îndeplinit, are dreptul ?i la o indemnitate.

Dac? concediul este dat în portul în care s-a f?cut înrolarea ?i înaintea plec?rii, indemnitatea este egala cu salariul pe o lun?. Dac? concediul este dat dup? plecare sau într-un port al ??rii altul decât acela în care s-a f?cut înrolarea, indemnitatea este egala cu salariul pentru patruzeci de zile. Dac? concediul este dat afara din apele ??rii, indemnitatea este egala cu salariul pentru o lun? pe coastele Marei Negre din Europa; pentru dou? luni pe coastele Marei Mediterane ?i celelalte coaste ale Marei Negre; pentru patru luni pe orice alte coaste.

În nici unul din cazurile de mai sus capitanul nu poate sa pretind? de la proprietarii vasului restituirea indemnitatilor pl?tite, dac? concediul nu a fost dat cu consim??mântul lor.

Nici o indemnitate nu se datore?te marinarului concediat înainte de închiderea rolului echipajului.

ART. 553

Persoanele echipajului au dreptul sa fie între?inute pe vas, pân? când li se va plati salariile sau partea din profit ce li se cuvine.

ART. 554

În lipsa de conven?iune contrarie, persoanele echipajului dup? terminarea inrolarii, sunt datoare a-?i continua serviciul pân? la ajungerea la destinatiune ?i desc?rcarea vasului. În schimb au dreptul la plata ?i între?inere pentru tot timpul cât servesc dup? expirarea termenului inrolarii.

Dac? în timpul carantinei vasul trebuie sa plece pentru o nou? c?l?torie, persoana ce nu voie?te a se inrola, are dreptul sa fie debarcat? în lazaret ?i pl?tit? pân? când vasul va c?p?ta libera practica.

Cheltuielile pentru între?inere, carantina ?i lazaret, sunt în sarcina vasului.

ART. 555

Salariile ?i câ?tigurile marinarilor nu pot fi cedate nici sechestrate decât pentru alimente datorite dup? lege ?i pentru datorii c?tre vas, n?scute cu ocaziunea serviciului pe vas. În primul din aceste cazuri re?inerea prin sechestru asupra salariului sau câ?tigului nu poate trece peste a treia parte.

ART. 556

Dispozi?iunile privitoare la salarii ?i îngrijirea marinarilor se aplic? ?i la c?pitan sau patron, precum ?i la ofi?eri sau orice alta persoana a echipajului.

Titlul IV

DESPRE CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE

CAP. 1

DISPOZI?II GENERALE

ART. 557

Contractul de închiriere trebuie f?cut prin act scris.

Actul trebuie sa cuprind?:

1. Numele, na?ionalitatea ?i capacitatea vasului;

2. Numele ?i prenumele inchirietorului ?i chiria?ului;

3. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;

4. Locul ?i timpul ce s-a stabilit pentru înc?rcare ?i desc?rcare;

5. Navlul (chiria);

6. Dac? închirierea se raporta la întregul vas sau numai la o parte a lui;

7. Indemnitatea ce s-ar cuveni în caz de întârziere.

Proba prin scris nu este necesar? dac? închirierea are de obiect vasele ?i c?l?toriile ar?tate la art. 511.

ART. 558

Schimbarea c?pitanului sau a patronului ar?tat în act, chiar dup? concediul dat de proprietarul vasului nu face sa înceteze efectele contractului de închiriere, dac? nu s-a convenit intr-altfel.

ART. 559

Timpul incarcarei sau al descarcarei vasului se stabile?te prin conven?ia p?r?ilor; în lipsa de asemenea conven?iuni, el se determin? de oficiul maritim local.

ART. 560

Dac? închirierea este cu luna sau pe un timp oarecare ?i nu este hot?rât? când începe, ea curge din ziua când începe desc?rcarea lucrurilor ce sunt de transportat, pân? în ziua când sunt desc?rcate la locul de destina?ie.

ART. 561

Dac? înainte de plecarea vasului, c?l?toria pentru locul de destina?ie este împiedicat? prin faptul vreunui guvern str?in, contractul este desfiin?at ?i nici una dintre p?r?i nu datoreaz? celeilalte vreo desp?gubire. Cheltuielile pentru înc?rcare ?i desc?rcare privesc pe înc?rc?tor.

ART. 562

Dac? plecarea vasului sau continuarea c?l?toriei este împiedicat? pentru citva timp, din caz fortuit sau for?a majora, contractul subsista ?i nu e loc de adaogire de navlu (chirie) sau la desp?gubire din cauza întârzierii.

Pe cât timp ?ine împiedicarea, înc?rc?torul poate desc?rca cu cheltuiala sa lucrurile sale, cu obliga?iune îns? de a le reînc?rca sau de a desp?gubi pe c?pitan; pentru îndeplinirea acestei obliga?iuni el va da cau?iune.

ART. 563

În caz de blocus al portului de destina?ie sau alt caz fortuit ori de for?a majora, care ar împiedica intrarea vasului în acel port, capitanul, dac? nu are ordine sau dac? ordinele primite nu se pot executa, este dator sa lucreze în cel mai bun mod pentru ap?rarea intereselor înc?rc?torului, ori intrind în alt port vecin, ori intorcindu-se la portul de unde a plecat.

ART. 564

Dispozi?iunile art. 440 se aplic? ?i la contractul de închiriere prev?zut în acest capitol.

CAP. 2

DESPRE POLI?A DE ÎNC?RCARE

ART. 565

Poli?a de înc?rcare trebue sa cuprind?: natura, specia, calitatea ?i cantitatea lucrurilor înc?rcate.

Ea va fi datat? ?i va ar?ta:

1. Persoana înc?rc?torului ?i re?edin?a sa;

2. Persoana c?reia este îndreptat? expeditiunea ?i re?edin?a sa;

3. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;

4. Numele, na?ionalitatea ?i capacitatea vasului;

5. Locul plecarei ?i acel al destina?iei;

6. Navlul (chiria).

Vor fi însemnate, pe marginea poli?ei, m?rcile ?i numerile lucrurilor înc?rcate.

Poli?a poate fi la ordin sau la purt?tor; în primul caz, formele ?i efectele girului sunt regulate prin dispozi?iunile titlului IX al primei c?r?i.

Poli?a nu poate fi subscris? de c?pitan înainte de înc?rcare.

ART. 566

Poli?a de înc?rcare va fi f?cut? în 4 originale, destinate c?pitanului, proprietarului sau armatorului vasului, înc?rc?torului ?i persoanei c?reia lucrurile înc?rcate trebuiesc predate.

Pe fiecare original se va ar?ta persoana c?reia este destinat?.

Dac? înc?rc?torul are unul sau mai multe duplicate ale originalului destinat persoanei c?reia sunt a se preda lucrurile înc?rcate, se vor aplica dispozi?iunile art. 299 ?i 300.

Originalele destinate c?pitanului ?i proprietarului sau armatorului vasului sunt subscrise de c?tre înc?rc?tor, celelalte de c?tre c?pitan.

Subscrierea ?i predarea respectiva a originalelor vor avea loc în dou?zeci ?i patru de ore dup? terminarea incarcarei.

Înc?rc?torul va preda în acela?i termen c?pitanului, facturile lucrurilor înc?rcate ?i chitan?ele de plata sau certificatele de cau?iune ale vamei.

ART. 567

Capitanul va preda la locul de destina?ie m?rfurile celui care-i va prezenta poli?a de înc?rcare, oricare ar fi num?rul ei dac? nu i s-a notificat vreo opozi?iune.

În caz de opozi?iune, sau dac? se prezint? mai multi purt?tori ai poli?ei de încercare, capitanul, cu autoriza?ia justi?iei, va depune m?rfurile în locurile ce i se va desemna, el va putea sa ob?in? autoriza?iunea de a vinde o parte dintr-insele pentru plata navlului.

ART. 568

Poli?a de înc?rcare format? în modul stabilit mai sus, face proba fata cu toate p?r?ile interesate în înc?rcare, precum ?i între ele ?i asiguratori.

ART. 569

În caz de deosebire între poli?ele aceleia?i înc?rc?ri, face proba aceea ce se afl? la c?pitan, dac? este scris? în întreg de c?tre înc?rc?tor sau de c?tre comisionarul sau; aceea ce este prezentat? de c?tre înc?rc?tor sau de c?tre persoana c?reia este adresat? expeditiunea face proba, dac? este scris? în întreg de c?pitan.

ART. 570

Comisionarul sau destinatarul care a primit lucrurile ar?tate în poli?a de înc?rcare sau în contractul de închiriere, este dator, la cerere, a da c?pitanului chitan?a de primire; altfel este r?spunz?tor de cheltuielile f?cute ?i de pagubele ocazionate chiar prin întârziere.

CAP. 3

DESPRE NAVLU (CHIRIE)

ART. 571

Navlul se reglementeaz? prin conven?ia p?r?ilor ?i se probeaz? prin contractul de închiriere sau prin poli?a de înc?rcare.

Navlul poate avea de obiect:

a) Întregul vas sau o parte a lui, pentru una sau mai multe c?l?torii, sau pentru un timp determinat;

b) Transportul unor lucruri determinate dup? num?r, greutate sau volum.

ART. 572

Capitanul care a f?cut declara?ia ca vasul este de o capacitate mai mare sau mai mica decât cea adev?rata, este r?spunz?tor de orice daune c?tre chiria?ul vasului.

Nu se socote?te ca eroare în declara?ie, dac? diferen?a nu trece peste a doua-zecea parte, sau dac? declara?ia este conforma actului de na?ionalitate.

ART. 573

Dac? vasul este închiriat în întregul sau ?i dac? chiria?ul nu da toat? povara, capitanul nu poate, f?r? învoirea acestuia, sa încarce alte lucruri. Chiria?ul se folose?te de navlul lucrurilor ce complecteaz? povara.

ART. 574

Chiria?ul care, înainte de plecarea vasului, declar? ca nu mai face c?l?toria f?r? sa fi înc?rcat ceva, e dator a plati jum?tatea navlului.

Dac? nu a declarat ca nu mai voie?te sa fac? c?l?toria sau dac? încarc? o cantitate mai mica decât cea invoita, e dator a plati navlul întreg.

Dac? încarc? o cantitate mai mare, e dator sa pl?teasc? pentru excedent, în raport cu navlul convenit.

ART. 575

Dac? contractul de închiriere are de obiect transportul unor lucruri determinate, înc?rc?torul poate, înainte de plecarea vasului, s?-?i retrag? lucrurile înc?rcate, pl?tind îns? jum?tatea navlului.

În asemenea caz, cheltuielile de înc?rcare, de desc?rcare ?i de reînc?rcare a lucrurilor ce trebuiesc transportate, precum ?i cheltuielile pentru întârziere privesc pe înc?rc?tor.

ART. 576

Capitanul poate da afara din vas la locul înc?rc?rii lucrurile ce g?se?te ca nu i-au fost declarate, sau sa ceara pentru navlul lor cel mai mare pre? care se pl?te?te în acela?i loc pentru lucrurile de acela?i fel.

ART. 577

Înc?rc?torul care, în timpul c?l?toriei, retrage lucrurile înc?rcate, e dator a plati navlul întreg ?i toate cheltuielile cauzate de desc?rcare.

Dac? lucrurile sunt retrase prin faptul ?i din culpa c?pitanului, acesta este responsabil de daune ?i cheltuieli.

ART. 578

Dac? vasul intirziaza la plecare, în cursul c?l?toriei sau la locul de desc?rcare, prin faptul chiria?ului, acesta este r?spunz?tor de cheltuelile întârzierii.

Dac? vasul închiriat pentru ducere ?i întoarcere se înapoiaz? neincarcat sau înc?rcat în parte, se datore?te navlul întreg, afara de desp?gubirea ce s-ar cuveni pentru întârziere.

ART. 579

Capitanul e dator chiria?ului desp?gubire, dac? prin faptul sau vasul a întârziat la plecare, în timpul c?l?toriei sau la locul desc?rc?rii.

ART. 580

Dac?, din caz fortuit sau for?a majora, capitanul este silit s?-?i repare vasul în cursul c?l?toriei, chiria?ul este dator sa a?tepte sau sa pl?teasc? navlul întreg.

Dac? vasul nu se poate repara, navlul se datore?te în proportiune cu c?l?toria f?cut?.

Dac? pentru transportul lucrurilor înc?rcate la locul de destinatiune capitanul închiriaz? un alt vas, nou? închiriere se socote?te f?cut? în contul înc?rc?torului.

ART. 581

Capitanul pierde navlul ?i e ?inut la desp?gubire c?tre chiria?i, dac? acesta probeaz? ca vasul nu era în stare a naviga când a plecat.

Proba este admis? chiar contra actelor de vizita.

ART. 582

Când s-ar interzice comer?ul cu tara c?tre care c?l?tore?te vasul, capitanul are dreptul la navlul întreg, cu toate ca vasul ar fi constrâns sa se întoarc? înc?rcat la locul de plecare; dar dac? vasul e închiriat pentru ducere ?i întoarcere, se datore?te jum?tatea navlului întreg sau a celor dou? navluri socotite la un loc.

ART. 583

Dac? vasul e închiriat pentru a merge într-un port spre a lua o povar? ?i a o duce în alt port, ?i interdictiunea de comer? supravine pe când vasul c?l?tore?te spre a lua acea povara, capitanul are dreptul la cheltuielile f?cute în executarea contractului ?i la o indemnitate ce se va hot?rî dup? împrejur?ri.

ART. 584

Dac? vasul în cursul c?l?toriei este oprit din ordinul unui stat str?in, sau constrâns a se ad?posti într-un port pentru a-?i repara stric?ciunile, chiar cu voin?a suferite pentru sc?parea comuna, nu se datore?te vreun navlu în timpul opririi sau ?ederii în port, când vasul a fost închiriat cu luna; nici ad?ugire de navlu, când a fost închiriat cu c?l?toria.

ART. 585

Navlul este datorat pentru lucrurile înc?rcate pe care capitanul a fost silit a le vinde, a le pune în gaj sau a le întrebuin?a pentru necesit??ile urgente ale vasului.

Cu toate acestea, capitanul este dator a restitui proprietarilor valoarea ce aceste lucruri ar avea la locul desc?rc?rii, dac? vasul a ajuns bine în port.

Când vasul s-a pierdut, capitanul va restitui proprietarilor lucrurile vândute sau întrebuin?ate, pre?ul ce a luat pentru dansele ?i pentru cele date în gaj suma luat? în împrumut, retinind în acela?i timp navlul ar?tat în poli?ele de înc?rcare.

În ambele cazuri, proprietarii au dreptul sa fac? abandonul.

Dac? din aceasta cauza rezult? vreo pierdere pentru proprietarii lucrurilor întrebuin?ate, vândute sau date în gaj, pierderea este împ?r?it? prin contribu?ii asupra valorilor acestora tuturor lucrurilor ajunse la destina?ie, sau a celor ce au fost scapate de naufraj, în urma evenimentelor maritime care au necesitat întrebuin?area, vânzarea sau gajul.

ART. 586

Capitanul are dreptul la navlu asupra lucrurilor aruncate în mare pentru sc?parea comuna, intrind la contribu?ie dup? regulile ar?tate în titlul VII, cap. II al acestei c?r?i.

ART. 587

Nu se datore?te navlu pentru lucrurile pierdute prin naufragiu, rapite de pirati sau luate de inamici, ?i capitanul e dator sa restituie navlul ce i se va fi pl?tit înainte, dac? nu exist? conven?iune contrar?.

ART. 588

Dac? vasul ?i lucrurile înc?rcate sunt r?scump?rate sau sunt scapate de naufragiu, capitanul are dreptul la navlu pân? la locul unde vasul a fost pradat sau a naufragiat; iar dac? duce lucrurile înc?rcate la locul destina?iei lor, el are drept la navlul întreg, contribuind cu partea sa la r?scump?rare.

Contributiunea pentru r?scump?rare se face dup? pre?ul curent al lucrurilor înc?rcate la locul desc?rc?rii, scazindu-se cheltuelile, ?i asupra jum?t??ii vasului ?i navlului.

Salariile marinarilor sunt scutite de contribu?ie.

ART. 589

Dac? destinatarul lucrurilor înc?rcate refuz? a le primi, capitanul poate, cu autoriza?ia justi?iei, a face sa se vinda cantitatea necesar? pentru plata navlului ?i a pune în depozit ceea ce r?mâne.

Dac? pre?ul rezultat din vânzarea lucrurilor nu ajunge pentru plata navlului, capitanul conserva dreptul sau pentru rest contra înc?rc?torului.

ART. 590

Capitanul nu poate re?ine lucrurile înc?rcate în caz de neplata a navlului. Are dreptul îns?, în timpul desc?rc?rii, sa ceara ca ele sa se depun? în o ? treia mina pân? la plata navlului.

ART. 591

În nici un caz înc?rc?torul nu poate cere sc?derea navlului. Înc?rc?torul nu poate l?sa, drept pre?ul navlului, lucrurile înc?rcate sc?zute în valoare, sau stricate prin viciul lor propriu, din caz fortuit sau for?a majora. Cu toate acestea, dac? vinul, uleiul sau alte lichide s-au scurs, butiile ce le contineau, r?mase goale sau aproape goale, pot fi l?sate pentru navlul ce urma a se plati pentru dinsele.

CAP. 4

DESPRE C?L?TORI

ART. 592

Contractul de închiriere pentru transport de c?l?tori, în lipsa de conven?ie special?, se reglementeaz? dup? urm?toarele dispozi?iuni:

ART. 593

Când c?l?toria nu mai are loc, înainte de plecarea vasului:

1. Dac? c?l?torul nu vine pe vas la timpul oportun, se datore?te navlul întreg c?pitanului;

2. Dac? c?l?toria nu se mai face dup? declara?ia c?l?torului sau din cauza de moarte, boala, ori alt caz fortuit sau de for?a majora, privind persoana sa, navlul se datoreaz? pe jum?tate, scazindu-se cheltuelile de hrana pentru cât trebuia sa ?in? c?l?toria, dac? acestea au fost cuprinse în navlu;

3. Dac? c?l?toria se împiedic? prin faptul c?pitanului, c?l?torul are dreptul la desp?gubire;

4. Dac? nu mai are loc din caz fortuit sau for?a majora privind vasul, contractul este desfiin?at ?i navlul pl?tit înainte se restituie, dar f?r? drept de desp?gubire, nici pentru o parte nici pentru cealalt?.

ART. 594

Când c?l?toria înceteaz? dup? plecarea vasului:

1. Dac? capitanul debarc? în vreun port de buna voie, pl?te?te navlul întreg;

2. Dac? capitanul nu vrea sa continue c?l?toria sau, prin culpa sa, face pe c?l?tor sa debarce în alt port, e dator desp?gubire;

3. Dac? c?l?toria înceteaz? din caz fortuit sau for?a majora, privind vasul sau persoana c?l?torului, navlul se datore?te în propor?ie cu calea f?cut?.

Nu se pl?te?te nici un navlu de c?tre mo?tenitorii c?l?torului mort în naufragiu dar nici navlul pl?tit nu se restituie.

ART. 595

În caz de întârziere a plec?rii vasului, c?l?torul are dreptul la locuin?a ?i chiar hrana pe bord în timpul întârzierii, dac? hrana e cuprins? în navlu, afara de dreptul la desp?gubire când întârzierea nu provine din caz fortuit sau for?a majora.

Dac? întârzierea trece peste zece zile, c?l?torul poate rezilia contractul; în acest caz trebuie sa i se restitue navlul întreg.

Dac? întârzierea este cauzat? de timp rau, c?l?torul nu poate desfiin?a contractul decât pierzind a treia parte din navlu.

Faptul ca timpul este rau, se recunoa?te ?i se declar? de c?tre capitanul portului respectiv.

ART. 596

Vasul închiriat exclusiv pentru transport de c?l?tori, trebuie s?-i duca direct, ori în ce num?r ar fi, la portul de destina?ie, oprindu-se în sta?iunile anun?ate înaintea contractului de închiriere sau la cele obi?nuite.

Dac? vasul se abate din cale sau se opre?te din voin?a sau faptul c?pitanului, c?l?torii continua a primi locuin?a ?i hrana în socoteala vasului ?i au drept la desp?gubire, pe lâng? facultatea de a rezilia contractul.

Dac? vasul, afara de c?l?tori, are înc?rcate m?rfuri sau alte obiecte, capitanul are facultatea de a se opri, în timpul c?l?toriei pentru desc?rcare.

ART. 597

Dac? vasul, în timpul c?l?toriei, întâmpin? vreo întârziere în urma unei opriri ordonat? de un Stat str?in, sau pentru trebuin?e de repara?iuni:

1. C?l?torul, când nu voie?te sa a?tepte ca sa înceteze oprirea sau ca sa se fac? ?i sa se termine repara?iile, poate rezilia contractul, pl?tind navlul în propor?ie cu c?l?toria f?cut?;

2) Dac? prefer? a a?tepta sa continuie c?l?toria, nu datore?te nici o adaogire de navlu, dar urmeaz? a se hrani cu cheltuiala sa, în timpul opririi sau a reparatiunilor.

ART. 598

Hrana c?l?torului în timpul c?l?toriei se presupune ca se cuprinde în navlu; dac? s-a convenit intr-altfel, capitanul este dator, în timpul c?l?toriei ?i la caz de trebuin??, sa i-o procure pe adev?ratul pre?.

ART. 599

Dac? vasul este în totul sau în parte închiriat pentru a transporta c?l?tori, de?i num?rul lor nu e indicat, drepturile chiria?ului ?i ale inchirietorului sunt reglementate dup? dispozi?iunile capitolului III din acest titlu, dac? nu ar fi incompatibile cu obiectul contractului.

ART. 600

Se aplic?, în privin?a lucrurilor ce c?l?torul aduce cu sine pe vas, dispozi?iunile contractului de navlu, dar nu se datore?te, dac? nu s-a stipulat altfel, plata deosebit?.

TITLUL V

DESPRE ÎMPRUMUTUL MARITIM

ART. 601

Contractul de împrumut maritim, în sensul codului comercial, este un împrumut f?cut de c?tre capitanul unui vas în virtutea puterilor ce-i da legea ?i prin care el da garan?ie vasul, navlul, totalitatea sau o parte din m?rfurile înc?rcate, cu condi?ia ca suma împrumutat? sa o piard? împrumut?torul, dac? lucrurile date în garan?ie ar pieri; iar dac? ele vor ajunge bine în port, împrumut?torul s?-?i primeasc? banii împreun? ?i cu prima convenit? între p?r?i.

Prima convenit? se nume?te folos maritim.

ART. 602

Contractul de împrumut maritim trebuie f?cut prin act scris, altfel r?mâne simplu împrumut ?i nu produce de cât interese legale.

Înscrisul va cuprinde:

1. Capitalul împrumutat ?i suma cuvenita ca interes sau folos maritim;

2. Lucrurile asupra c?rora împrumutul e asigurat;

3. Numele vasului;

4. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;

5. Persoana care da banii ?i aceea care prime?te împrumutul;

6. Pentru ce c?l?torie ?i pentru cât timp e f?cut împrumutul;

7. Timpul ?i locul pl??ii.

ART. 603

Împrumutul maritim asupra vasului sau asupra unei por?iuni din el, f?cut în tara, se va transcrie în registrele oficiului maritim al circumscrip?iei unde s-a f?cut, adnotandu-se ?i pe actul de na?ionalitate al vasului.

Dac? împrumutul este f?cut în tara str?in?, va fi transcris în registrele consulatului român al locului unde este stipulat, adnotandu-se ?i pe actul de na?ionalitate al vasului.

Autoritatea maritima ?i cea consular? a ??rii în str?in?tate, vor trimite copie dup? actul de împrumut la oficiul maritim unde este înscris vasul.

Actul nu va putea fi transcris în registre, dac? nu se va prezenta în acela?i timp ?i actul de na?ionalitate al vasului.

Împrumutul maritim f?cut într-o tara str?in? unde nu este autoritate consular? româna, nici altcineva care s?-i ?in? locul, se va adnota, prin îngrijirea c?pitanului vasului, pe actul de na?ionalitate, de c?tre autoritatea local? competenta a da autoriza?iunea, sau de un alt func?ionar public din acea localitate.

Capitanul care nu dovede?te îndeplinirea acestei formalit??i, e obligat personal la plata împrumutului maritim.

Originalul sau o copie autentic? a contractului se va expedia împreun? cu copia autentic? a actului de autoriza?ie autorit??ii consulare române cea mai apropiat?, care le va transcrie în registre ?i le va trimite oficiului maritim competent din tara.

Contractul nu se poate opune celor de al treilea, decât de a data adnotarii pe actul de na?ionalitate.

În cazurile prev?zute de art. 499 ?i 519 se aplic? ?i dispozi?iunile acelor articole.

ART. 604

Actul de împrumut maritim, dac? este la ordin, poate fi transmis prin gir.

Formele ?i efectele girului sunt regulate dup? dispozi?iunile titlului IX al c?r?ii întâi.

Garan?ia de plata se întinde ?i la folosul maritim, dac? nu este conven?ie contrar?.

ART. 605

Împrumutul maritim poate fi constituit:

1. Asupra întregului vas sau a unei p?r?i din el;

2. Asupra uneltelor, instrumentelor ?i armamentului;

3. Asupra navlului;

4. Asupra poverei sau asupra unei p?r?i din ea;

5. Asupra vasului, navlului ?i poverei împreun?.

Împrumutul maritim nu se poate face asupra salariilor sau asupra particip?rii la câ?tig a marinarilor ?i a oamenilor de mare; dac?, cu toate acestea, împrumutul are loc, împrumut?torul are drept numai la plata capitalului f?r? interese.

ART. 606

Împrumutul maritim, care întrece valoarea lucrurilor asupra c?rora a fost constituit, are t?rie pentru acea valoare dup? pre?uirea f?cut? sau convertit?, iar restul sumei împrumutate se r?spunde cu procente dup? cursul pie?ei.

Dac? îns? a fost frauda din partea împrumutatului, împrumut?torul are dreptul a cere anularea contractului ?i restituirea sumei împrumutate cu procentele de mai sus.

Profitul ce se separ? asupra lucrurilor înc?rcate nu se socote?te ca exces de valoare, dac? aceasta s-a declarat în mod expres.

ART. 607

Împrumutul maritim nu poate fi contractat decât de proprietarii lucrurilor date în garan?ie sau de c?tre împuternici?ii lor speciali, afara de drepturile acordate c?pitanului prin art. 517 ?i 519.

ART. 608

Din ziua în care capitalul împrumutat ?i folosul maritim au devenit exigibile, nu se datoresc decât procentele legale la întreaga suma.

ART. 609

Dac? c?l?toria s-a întrerupt înainte de începerea riscurilor, împrumutatul e dator sa restituie banii cu procente legale din ziua împrumutului. Dac? îns? întreruperea c?l?toriei a avut loc chiar prin faptul sau, el este dator procente dup? cursul pie?ei, când acesta ar fi superior procentelor legale, ?i deosebit de aceasta sa pl?teasc? desp?gubirea cuvenita asiguratorului, dac? împrumutul a fost asigurat.

ART. 610

Împrumut?torul nu risca nimic în caz de schimbare a itinerariului, a c?l?toriei sau a vasului, declarate în contract, afara numai dac? schimbarea a avut loc din caz fortuit sau for?a majora.

Asemenea nu risca nimic împrumut?torul când împrumutatul se ab?ine sau face o declara?i? falsa, care ar putea sa mic?oreze teama de pericole sau sa schimbe obiectul.

Schimbarea c?pitanului sau a patronului, chiar prin concediul dat de proprietarul vasului, nu face sa înceteze efectele contractului, dac? nu este conven?ie contraria.

ART. 611

Dac? lucrurile asupra c?rora s-a constituit împrumutul maritim sunt cu totul pierdute din caz fortuit sau for?a majora, în timpul ?i locul pentru care împrumut?torul ?i-a luat r?spunderea de riscuri, împrumutatul este liberat de plata.

Dac? pierderea e par?ial?, plata sumelor împrumutate e redus? la valoarea lucrurilor afectate împrumutului, ?i care au fost scapate, afara de plata cheltuielilor pentru sc?pare ?i a crean?elor privilegiate c?rora s-ar cuveni preferin?a.

Când împrumutul e f?cut asupra navlului, plata, în caz de sinistru e redus? la ceea ce se datore?te de c?tre chiria?i, sc?zându-se mai întâi salariile personale ale echipajului pentru cea din urma c?l?torie ?i contribu?ia cheltuielilor pentru sc?parea vasului.

Dac? lucrul asupra c?ruia s-a constituit împrumutul maritim este ?i asigurat, valoarea p?r?ii ce s-a sc?pat se împarte între împrumut?tor, numai pentru capital, ?i asigurator numai pentru sumele asigurate, în propor?ie cu interesul fiec?ruia.

ART. 612

Împrumut?torul nu sufer? pierderile ?i daunele cauzate prin vicii inerente lucrului afectat la asigurarea pl??ii, sau pe acelea care sunt cauzate prin faptul debitorului.

ART. 613

Timpul riscurilor, dac? nu este determinat prin contract, începe:

1. În privin?a vasului, accesoriilor lui ?i navlului, din momentul în care vasul p?r?se?te portul, pân? în ziua când arunca ancora în portul de destina?ie;

2. În privin?a poverii din momentul în care lucrurile se încarc? în vas sau în b?rci pentru a fi transportate pe vas pân? în ziua când s-a desc?rcat pe uscat, la locul de destinatiune.

ART. 614

Cel ce se împrumut? pe m?rfuri transportate, nu este liberat de plata prin pierderea vasului ?i a poverei dac? nu dovede?te ca se g?seau pe vas lucruri înc?rcate pe contul sau pân? la concurenta sumei luat? cu împrumut.

ART. 615

Împrumut?torii contribuie ?i ei la avariile comune spre u?urarea celor împrumuta?i; orice conven?ie contrar? este nul?.

Avariile particulare nu sunt în sarcina imprumutatorilor, dac? nu s-a convenit astfel; dar dac? prin faptul unor asemenea avarii lucrurile afectate împrumutului nu ajung sa satisfac? pe creditor, sufer? ?i acesta paguba ce rezult?.

Titlul VI

DESPRE ASIGURAREA ÎN CONTRA RISCURILOR NAVIGATIUNEI

CAP. 1

DESPRE CONTRACTUL DE ASIGURARE ?I DESPRE OBLIGA?IUNILE ASIGURATORULUI ?I ASIGURATULUI

ART. 616

Regulile stabilite în titlul XIII al c?r?ii I, se aplic? ?i la asigur?rile contra riscurilor naviga?iei, întrucât ele nu vor fi incompatibile cu asigur?rile maritime ?i nu vor fi modificate prin dispozi?iile urm?toare.

Societ??ile de asigurare mutual?, maritima, sunt supuse ?i dispozi?iilor titlului VIII din aceea?i carte.

ART. 617

Poli?a de asigurare, afara de regulile stabilite prin art. 445, va cuprinde:

1. Numele, specia, na?ionalitatea ?i capacitatea vasului;

2. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;

3. Locul unde obiectele asigurate au fost sau trebuie sa fie înc?rcate;

4. Portul din care vasul a plecat sau trebuie sa plece;

5. Porturile în care vasul trebuie sa încarce ?i sa descarce ?i în care are sa intre.

Dac? indica?iile de mai sus nu se pot face sau pentru ca asiguratul nu este în stare sa le procure, sau din cauza naturii speciale a contractului, vor fi suplinite prin altele în stare de a determina obiectul asigur?rii.

ART. 618

Asigurarea poate avea drept obiect:

1. Vasul, cu aburi sau pânze, gol sau înc?rcat, armat sau nearmat, singur sau acompaniat;

2. Ma?inile, uneltele, instrumentele, armamentul, dotatiunea ?i proviziunile;

3. Navlul c?l?torilor ?i al lucrurilor înc?rcate, pe lâng? care se poate prevedea ?i salariile oamenilor din echipaj;

4. Lucrurile înc?rcate;

5. Sumele date cu împrumut maritim;

6. Sumele pl?tite sau datorate pentru avarii comune ?i cheltuielile f?cute sau datorate pentru avarii particulare, când nu ar fi acoperite prin un împrumut.

7. ?i în general, orice lucruri care se pot pre?ul în bani ?i sunt supuse la riscurile navigatiunei.

Asemenea poate fi f?cut? asupra totalit??ii sau a unei p?r?i din sus-zisele lucruri împreun? sau deosebit.

ART. 619

Asigurarea e nul? dac? are de obiect:

Sumele luate cu împrumut maritim.

Lucrurile care servesc drept garan?ie împrumutului maritim nu pot fi asigurate decât pentru partea valorii ce trece peste suma împrumutat?.

ART. 620

Dac?, f?r? frauda, s-au f?cut mai multe asigur?ri asupra acelor lucruri de c?tre deosebi?i interesa?i sau de c?tre mai multi reprezentan?i ai aceleias persoane ce au lucrat f?r? îns?rcinare special?, toate asigur?rile sunt valabile pân? la concurenta valorii lucrurilor.

Cei interesa?i au ac?iune contra oric?ruia dintre asiguratori dup? alegere, afara de recursul asiguratorului care a pl?tit contra celorlal?i, în proportiune cu interesul fiec?ruia.

ART. 621

Asigurarea poate fi f?cut? în timp de pace sau în timp de r?zboi, înainte sau în cursul c?l?toriei vasului.

Poate fi f?cut? pentru o c?l?torie, sau pentru un timp determinat.

Asigurarea pentru o c?l?torie poate fi f?cut? numai pentru ducere sau numai pentru întoarcere, sau pentru ducere ?i întoarcere.

Asigurarea pe un timp determinat se socote?te f?cut? pentru orice naviga?iune sau sta?iune a vasului în timpul convenit, afara de o conven?ie special?.

ART. 622

Adaogirea de prima convenit? în timp de pace pentru timpul de r?zboi ce ar putea supraveni, ?i a carei suma nu ar fi determinat? prin contract, va fi stabilit? de judecata, avându-se în vedere riscurile, împrejur?rile ?i conven?iunile fiec?rei poli?e de asigurare.

ART. 623

Dac? contractul de asigurare nu determin? timpul riscurilor, se vor observa regulile urm?toare:

În asigur?rile pentru un timp determinat, riscurile încep de la data poli?ei ?i iau sfâr?it în timpul convenit.

În asigur?rile pentru o c?l?torie, riscurile încep ?i se sfarsesc la timpul ar?tat în art. 613. Dac? îns? asigurarea e f?cut? dup? începerea c?l?toriei, riscurile se socotesc de la data poli?ei.

Dac? desc?rcarea lucrurilor asigurate este întârziat? prin culpa destinatarului, riscurile înceteaz? pentru asigurator dup? o lun? de la ajungerea vasului la locul de destina?ie.

ART. 624

Lucrurile înc?rcate pot fi asigurate:

Sau pentru pre?ul cu care s-au cump?rat, adaogindu-se cheltuelile de înc?rcare ?i navlul;

Sau pentru pre?ul curent la locul de destina?ie, dup? ajungerea lor, f?r? avarii.

Pre?uirea f?cut? prin contract lucrurilor înc?rcate f?r? o alt? explica?ie, se poate referi la amândou? aceste cazuri, ?i nu vor fi aplicabile dispozi?iunile art. 453, dac? ea nu trece peste cel mai mare din pre?urile men?ionate.

O asemenea pre?uire se socote?te în totdeauna ca s-a f?cut dup? declara?ia asiguratului, dac? nu a fost precedat? de o estimatie primit? de asigurator, ?i pentru acest cuvânt ea este supus? regulei stabilit? în secundul aliniat al art. 460.

ART. 625

Dac? se stipuleaz? prin contract ca pre?ul lucrurilor asigurate sa fie pl?tit în moneda str?in?, lucrurile vor fi pretuite în moneda ??rii dup? cursul ce va avea în timpul subscrierei poli?ei, afara de conven?ie contrarie.

ART. 626

Când chiar prin faptul asiguratului, c?l?toria, înainte de începerea riscurilor, nu are loc, asigurarea n-are nici un efect ?i asiguratorul prime?te, în acest caz, ca indemnitate jum?tate de prima stipulat? ?i nu mai mult de o jum?tate la suta din suma asigurat?.

ART. 627

Sunt în riscul asiguratorului pierderile ?i pagubele ce se întâmpl? lucrurilor asigurate, din furtuna, naufragiu, asvarlire pe terenuri sau pe stanci, lovire intimplatoare a vaselor, schimb?ri silite de cale, de c?l?torie sau de vas, din cauza de aruncare în mare, exploziune, foc, prindere, piraterie ?i, în general, din cauza oric?rui alt accident de mare.

Asiguratorul nu este responsabil de perderile ?i pagubele provenind numai din vicii inerente al lucrului asigurat.

ART. 628

Riscurile de r?zboi nu sunt în sarcina asiguratorului, dac? nu este conven?ie expres?. Dac? asiguratorul ?i-a luat asupr?-?i riscurile de r?zboi, f?r? a le determina precis, el r?spunde de perderile ?i pagubele intimplate lucrurilor asigurale din cauza ostilitatilor, represaliilor, opririlor, prinderilor sau vexatiunilor de orice natura din partea vreunui Stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, ?i în general pentru toate faptele ?i accidentele de r?zboi.

ART. 629

Orice schimbare de cale, de c?l?torie sau de vas, provenind din faptul asiguratului, nu sunt în sarcina asiguratorului, acesta are drept la prima dac? au început riscurile.

Schimbarea c?pitanului sau patronului chiar prin concediul dat de c?tre proprietarul vasului, nu face sa înceteze efectele asigur?rii, afara îns? de dispozi?iunile articolului urm?tor.

ART. 630

Asiguratorul nu este responsabil de culpa sau prevaricatiunile c?pitanului sau oamenilor echipajului, dac? nu s-a convenit intr-altfel.

O asemenea conven?ie îns? este nul?, dac? se raporta la un c?pitan anume ar?tat prin contract, când asiguratul îl concediaz? ?i-l inlocueste printr-altul f?r? consim??mântul asiguratorului.

ART. 631

Asiguratul nu particip? la cheltuielile de naviga?iune, de calauzie, de ernatic, de carantina, nici la taxele de orice fel, ?i nici la drepturile impuse asupra vasului sau poverei.

ART. 632

Dac? contractul are de obiect asigurarea m?rfurilor pentru ducere ?i întoarcere, ?i ajungând vasul la prima destina?ie se întoarce gol ori neincarcat deplin, asiguratorul are dreptul la dou? treimi din prima de asigurare convenit?, dac? nu exist? conven?ia contrar?.

ART. 633

Dac? asigurarea s-a f?cut separat pentru lucruri ce trebuie înc?rcate pe mai multe vase cu aratare de cât? anume suma s-a asigurat în fiecare, ?i povara întreaga este pusa pe un singur vas sau pe un num?r de vase mai mic decât cel ar?tat în contract, asiguratorul nu r?spunde mai mult decât suma asigurat? din vasul care a primit povara, de?i s-ar pierde toate celelalte vase ar?tate; cu toate acestea, asiguratorul are dreptul la indemnitatea stabilit? prin art. 626 pentru sumele în privin?a c?rora asigurarea r?mâne f?r? efect.

ART. 634

Dac? capitanul are facultatea de a intra în mai multe porturi spre a completa sau schimb? povara, asiguratorul r?spunde de riscurile la care sunt supuse lucrurile asigurate, numai cât timp ele sunt pe vas, afara dac? nu s-a stipulat intr-alt fel.

ART. 635

Asiguratorul nu mai r?spunde de riscuri ?i are dreptul la prima, dac? asiguratul expediaz? vasul într-un loc mai departat decât cel ar?tat în contract, de?i aflat pe aceea?i cale.

Asigurarea î?i produce efectele, dac? c?l?toria se scurteaza, oprindu-se vasul într-un loc mai apropiat, în care putea sa sta?ioneze.

ART. 636

Obliga?iunea asiguratorului este marginita la suma asigurat?.

Dac? în timpul cât ?ine asigurarea, lucrurile asigurate sufer? mai multe sinistre succesiv, asiguratul trebuie în totdeauna sa tie socoteala, chiar în caz de abandon, de sumele ce i s-a pl?tit sau i se datore?te pentru sinistrele precedente.

ART. 637

Clauza „f?r? de avarie” libereaz? pe asigurator de orice avarie comuna sau particular?, exceptându-se cazurile de abandon. În aceste cazuri, asiguratul poate alege între abandon ?i exerci?iul ac?iunii pentru avarie.

ART. 638

Pentru verificarea pagubelor de care este r?spunz?tor asiguratorul, asiguratul este dator a-i notific? toate incunostiintarile ce a primit. Notificarea trebuie f?cut? în trei zile de la primirea încuno?tiin??rii, sub pedeapsa de desp?gubire.

Aceea?i obliga?ie are asiguratul pentru povara, când vasul a fost declarat ca nefiind în stare a naviga, cu toate ca povara nu va fi suferit alta stricaciune din cauza sinistrului intimplat.

ART. 639

Asiguratul este dator sa notifice asiguratorului, în trei zile de la primire, actele doveditoare ca lucrurile asigurate au fost expuse riscurilor ?i ca s-au pierdut.

Asiguratorul poate face proba contrarie celor ce rezult? din actele prezentate de asigurat.

Admiterea probei contrarie nu suspend? îns? condamnarea asiguratorului la plata sumei asigurate, dac? asiguratul da cau?iune.

Dac? în timp de patru ani nu a fost f?cut? cererea în judecata, cau?iunea este liberat?.

ART. 640

În caz de pierdere de m?rfuri înc?rcate pe vas în contul c?pitanului, acesta e dator sa justifice proprietatea lor cu probe admise de legea comercial?, ?i povara cu o poli?? de înc?rcare, subscris? de doi dintre fruntasii echipajului.

Orice om al echipajului sau c?l?torul care aduce din str?in?tate m?rfuri asigurate în tara, trebuie sa consemneze poli?a de înc?rcare la consulul român din locul unde se face înc?rcarea, sau, în lipsa, la autoritatea local?.

ART. 641

În orice caz de sinistru, capitanul ?i asiguratul sau insarcinatul sau sunt datori sa dea ajutor pentru sc?parea ?i conservarea lucrurilor asigurate, f?r? prejudiciu drepturilor lor fata cu asiguratorul. Cheltuelile f?cute trebuiesc pl?tite pân? la concurenta valorii lucrurilor scapate.

Asiguratorii ?i agen?ii sau insarcinatii lor pot, în în?elegere cu capitanul, cu asigura?ii ?i cu insarcinatii lor, sau cu fiecare din ei, sa ia m?suri pentru sc?parea lucrurilor asigurate ?i pentru conservarea lor, f?r? prejudiciul vreunui drept.

ART. 642

Asiguratul, notificând asiguratorului incunostiintarile primite, î?i poate rezerva dreptul de a cere prin act separat plata ce i se datoreaz? prin asigurare.

ART. 643

Asiguratorul este dator sa pl?teasc? sumele datorate:

În caz de simpla avarie, în termen de treizeci zile de când i s-a notificat lichidarea relativ?;

În caz de abandon, în termen de dou? luni de la abandon.

Asiguratul este dator îns? sa probeze, în aceste termene, sinistrul ce da loc ac?iunii de avarie sau dreptului de abandon.

Dac? este opunere, fiecare dintre oponen?i ?i asiguratul chiar pot cere ca suma sa se consemneze la Casa de depuneri ?i consemna?iuni.

CAP. 2

DESPRE ABANDON

ART. 644

Abandonul lucrurilor asigurate poate fi f?cut în cazurile:

1. De naufragiu;

2. De prada;

3. De oprire prin ordinul unui Stat str?in;

4. De oprire prin ordinul guvernului, dup? începerea c?l?toriei;

5. De imposibilitate de a continua navigatiunea, dac? vasul nu poate fi reparat, sau dac? cheltuielile necesare pentru a-l repar? ?i pune în stare sa reia c?l?toria se suie la trei p?trimi cel pu?in din valoarea sa asigurat?;

6. De pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, când pierderea sau deteriorarea se urca la cel pu?in trei p?trimi din valoarea lucrurilor.

În orice caz, asiguratul nu poate cere decât desp?gubire pentru avariile suferite.

ART. 645

Asiguratul poate face abandonul chiar f?r? sa fie ?inut a proba pierderea vasului, dac? în c?l?toriile cu lung curs a trecut un an, ?i în celelalte c?l?torii au trecut ?ase luni, din ziua plec?rii vasului sau din ziua la care se refer? ultimele ?tiri primite.

În caz de asigurare pe timp m?rginit ?i dup? trecerea termenilor de mai sus, pierderea vasului se presupune ca a avut loc în timpul asigur?rii.

Dac? sunt mai multe asigur?ri succesive, pierderea se presupune ca a avut loc a doua zi dup? primirea ultimelor ?tiin?e.

ART. 646

Dac? vasul s-a declarat a nu fi în stare de naviga?iune, abandonul lucrurilor înc?rcate intr-insul se poate face, dac? în termenul de trei luni de la declara?ia imposibilit??ii de naviga?ie nu s-ar fi putut g?si un alt vas pentru a reînc?rca lucrurile ?i a le transporta la locul destina?iei lor.

ART. 647

În cazul prev?zut de articolul precedent ?i de art. 524, dac? lucrurile sunt înc?rcate pe alt vas, asiguratorul este obligat sa pl?teasc? stric?ciunile ce ele au suferit, cheltuielile de desc?rcare ?i de reînc?rcare, de depozit ?i de paza în magazii, excedentul navlului ?i toate celelalte cheltuieli f?cute pentru sc?parea lucrurilor pân? la concurenta sumei asigurate, ?i dac? aceasta nu s-a cheltuit întreaga, asiguratorul continua a r?spunde de riscuri pentru cât mai r?mâne.

ART. 648

În caz de oprire din partea vreunui Stat str?in sau de prada, abandonul lucrurilor oprite sau pradate nu poate fi f?cut decât dup? trei luni de la notificarea sinistrului, dac? aceasta s-a intimplat în apele sau marile Europei, în canalul Suez sau Marea Ro?ie, ?i dup? ?ase luni de la notificatie dac? a avut loc în alte mari.

Pentru lucrurile supuse stric?ciunii, termenele de mai sus se reduc la jum?tate.

ART. 649

Abandonul trebuie f?cut asigur?torilor în termenul:

De trei luni din ziua în care s-a primit stirea despre sinistru dac? acesta a avut loc în apele sau în marile Europei, în canalul Suez sau Marea Ro?ie;

De ?ase luni, dac? sinistrul a avut loc în alte mari ale Africei, în marile occidentale ?i meridionale ale Asiei ?i în marile orientale ale Americii;

În termen de un an, dac? sinistrul s-a intimplat în celelalte mari.

În caz de oprire din partea vreunui Stat str?in, sau în caz de prada, aceste termene curg de la împlinirea termenelor ar?tate în articolul precedent.

Odat? ce aceste termene au trecut, asiguratul nu mai poate face abandonul ramanandu-i numai ac?iunea pentru avarii.

ART. 650

Asiguratul, notificând ?tirile ce a primit, poate face abandonul, somind pe asigurator s?-i pl?teasc? suma asigurat? în termenul stabilit prin contract sau prin lege, ori poate a-?i rezerva dreptul de a-l face în termenele legale.

Odat? cu facerea abandonului, asiguratul este dator a declara asigur?rile efectuate sau ordonate ?i împrumuturile maritime f?cute. În lipsa, termenul pentru plata nu începe decât din ziua în care aceasta declara?ie a fost notificat?; termenul îns? pentru urm?rirea dreptului de abandon nu se poate prelungi.

În caz de declara?ie falsa, asiguratul pierde toate drepturile rezultând din contractul de asigurare.

ART. 651

Abandonul lucrurilor asigurate nu se poate face nici pentru parte din lucruri, nici sub conditiune. El cuprinde numai lucrurile ce fac obiectul asigur?rii ?i al riscurilor.

ART. 652

Odat? ce abandonul s-a notificat ?i primit sau declarat valabil, lucrurile asigurate devin ale asiguratorului din ziua în care a fost f?cut. Asiguratul e dator a-i da toate actele privitoare la lucrurile asigurate.

Asiguratorul nu poate, sub cuvânt de întoarcere a vasului, sa se sustrag? de la plata sumei asigurate.

ART, 653

În caz de predare, dac? asiguratul nu a putut în?tiin?a despre aceasta pe asigurator, poate r?scump?ra lucrurile predate f?r? a mai a?tepta ordinul sau.

Asiguratul îns? e dator a notifica asiguratorului învoirea ce va fi f?cut pentru r?scump?rare, îndat? ce-i va fi cu putin?a.

Asiguratorul are alegerea sau de a primi asupr?-?i r?scump?rarea sau de a renun?a la dansa; el e dator îns? a notifica asiguratului alegerea ce va fi f?cut în termen de dou?zeci ?i patru de ore de la comunicarea învoirii de r?scump?rare.

Dac? declar? ca prime?te pe contul sau r?scump?rarea, asiguratorul e dator sa contribuie, f?r? întârziere, la plata ei, conform conven?iei ?i în propor?ie cu partea asigurat? de dânsul, neincetand de a fi r?spunz?tor pentru riscurile c?l?toriei în conformitate cu contractul de asigurare.

Dac? declar? ca renun?? la r?scump?rare, asiguratorul va plati suma asigurat? f?r? a putea pretinde ceva din lucrurile asigurate.

Când asiguratorul nu a notificat alegerea sa în termenul de mai sus, se presupune ca el a renun?at la beneficiul rascumpararei.

Titlul VII

DESPRE AVARII ?I DESPRE CONTRIBU?II

CAP. 1

DESPRE AVARII

ART. 654

Se socotesc avarii toate cheltuielile extraordinare f?cute pentru vas ?i pentru povara, pentru amândou? împreun? sau pentru fiecare în parte, ?i toate pagubele ce se întâmpl? vasului ?i lucrurilor înc?rcate, dup? înc?rcare ?i plecare pân? la întoarcere ?i desc?rcare.

Avariile sunt de dou? feluri: avarii mari sau comune, ?i avarii simple sau particulare.

Nu sunt avarii, ci numai cheltuieli în sarcina vasului: cheltuielile ce de ordinar se fac pentru intrarea în golfuri, râuri sau canaluri, sau pentru a ie?i dintr-insele, ?i cheltuielile pentru drepturi sau taxe de naviga?ie.

În lipsa de conven?ie special? între p?r?i, avariile sunt reglementate dup? urm?toarele dispozi?ii.

ART. 655

Sunt avarii comune sau mari, cheltuielile extraordinare f?cute ?i pagubele suferite de buna voie pentru binele ?i pentru sc?parea comuna a vasului ?i a poverei.

Astfel sunt:

1. Lucrurile date prin învoial? ?i sub titlul de r?scump?rare a vasului ?i a poverei;

2. Lucrurile aruncate în mare, pentru sc?parea comuna;

3. Catarturile, pânzele, otgoanele ?i alte unelte t?iate sau sfarimate, pentru sc?parea comuna;

4. Ancorele, lan?urile ?i alte obiecte p?r?site sau aruncate în mare, pentru sc?parea comuna;

5. Pagubele ce prin aruncare în mare s-a cauzat lucrurilor r?mase pe vas;

6. Pagubele cauzate vasului prin opera?iunea aruncarii în mare, de bun?voie sau de necesitate, precum ?i pagubele aduse vasului pentru înlesnirea scaparii lucrurilor înc?rcate sau pentru a înlesni scurgerea ?i secarea apelor, ?i pagubele ce s-ar cauza, din aceasta, lucrurilor înc?rcate;

7. Daunele cauzate vasului ?i poverii cu ocazia stingerii incendiului de pe bord;

8. Cheltuielile f?cute cu c?utarea ?i hrana persoanelor r?nite în ap?rarea vasului ?i cheltuielile funerarii, în caz de moarte a acelor persoane;

9. Salariile ?i hrana persoanelor echipajului în timpul opririi sau impedicarii, când vasul este oprit în c?l?torie prin faptul unui Stat str?in sau este constrâns a sta într-un port din cauza unui rebel ce ar supraveni sau din o alt? asemenea cauza ce împiedic? c?l?toria la portul de destina?ie, pân? când vasul ?i povara sunt libere de obliga?iile ce le privesc;

10. Cheltuielile de intrare sau ie?ire ?i taxele de naviga?ie pl?tite într-un port unde vasul a fost silit a se opri din cauza furtunei, goanei, inamicului sau piratilor, ori a intr?rii de apa, provenit? din caz fortuit sau for?a majora;

11. Salariile ?i hrana persoanelor echipajului într-un port de oprire silit? în timpul reparatiunilor necesare pentru continuarea c?l?toriei, când repara?iile constituie avaria comuna;

12. Cheltuielile de desc?rcare ?i reînc?rcare a obiectelor puse pe uscat pentru înlesnirea sau facerea sus ziselor repara?ii ale vasului într-un port de oprire silit?; cheltuielile pentru paza ?i chirie a magazinelor unde acele obiecte au stat în depozit;

13. Cheltuielile f?cute pentru a se ob?ine liberarea sau restituirea vasului oprit, când oprirea nu provine dintr-o cauza ce ar privi exclusiv pe vas, persoana c?pitanului sau aceea a armatorului, precum ?i salariile ?i hrana persoanelor echipajului în timpul necesar pentru ob?inerea unei asemenea liberari sau restituiri, dac? ea a fost ob?inut?;

14. Cheltuielile de desc?rcare pentru u?urarea vasului, când a trebuit sa se fac? în timp furtuna sau din alta cauza privitoare la sc?parea comuna a vasului sau a poverei ?i daunele ce vasul sau povara au suferit cu ocazia desc?rc?rii ?i reînc?rc?rii;

15. Pagubele pe care vasul sau povara le-au încercat în cufundarea la mal de buna voie pentru sc?parea vasului de furtuna, de prada sau de alt pericol iminent;

16. Cheltuielile f?cute pentru scoaterea deasupra apei vasului cufundat în cazul mai sus, ?i recompensele datorite pentru lucr?rile ?i serviciile aduse în asemenea ocaziuni;

17. Pierderea ?i stric?ciunile suferite de lucrurile puse în luntre sau b?rci pentru u?urarea vasului în cazurile ar?tate la num?rul 14, cuprinzindu-se partea de contribu?ie ce s-ar datora chiar luntrelor sau b?rcilor; de asemenea ?i pagubele suferite de obiectele r?mase pe vas, întrucât asemenea pagube pot fi considerate ca avarii comune;

18. Primele ?i interesele împrumuturilor maritime contractate pentru a face fata cheltuielilor considerate între avariile comune, ?i primele de asigurare ale acelora?i cheltuieli, precum ?i pierderea ce trebuie sa se pl?teasc? proprietarului m?rfurilor vândute, în timpul c?l?toriei într-un port de oprire silit?, pentru acoperirea acelora?i cheltuieli;

19. Cheltuielile regularei avariilor comune.

Nu sunt considerate ca avarii comune, cu toate ca sunt f?cute de bun?voie, pentru binele ?i sc?parea comuna: pagubele înc?rcate de vas sau cheltuielile f?cute pentru dânsul, când provin din viciu, sau vechime a vasului, sau din culpa ori neglijen?a c?pitanului sau a echipajului.

Obiectele de armament ale vasului aruncate în mare, ancorele, lan?urile sau alte obiecte p?r?site chiar de bun?voie, pentru binele ?i sc?parea comuna, nu pot fi trecute între avarii, dac? nu sunt descrise în inventariul bordului ?inut conform dispozi?iunilor art. 510.

Aruncarea în mare a proviziunilor vasului nu poate fi, nici într-un caz, considerat? ca avarie comuna.

ART. 656

Se consider? ca avarii comune:

1. Pre?ul sau indemnitatea pentru r?scump?rarea oamenilor echipajului trimi?i pe uscat în serviciul vasului ?i f?cu?i prizonieri sau ?inu?i ca ostatici;

2. Cheltuielile unei carantine neprev?zute la facerea contractului de închiriere, dac? ea prive?te ?i vasul ?i povara, precum ?i cheltuielile cu salariul ?i hrana persoanelor echipajului în timpul carantinei.

ART. 657

Dac? este necesitate de a se arunca în mare lucruri, trebuie a se începe cu cele mai pu?in necesare, mai grele ?i de mai pu?in pre?, pe cât va fi cu putin?a, ?i apoi lucrurile dup? întâia podeala a vasului ?i succesiv celelalte.

ART. 658

Sunt avarii particulare toate pagubele încercate ?i toate cheltuielile f?cute numai pentru vas, sau numai pentru povara.

Astfel sunt:

1. Orice pierdere sau paguba suferit? de lucrurile înc?rcate, prin furtuna, incendiu, prada, naufragiu, cufundare, sau prin orice alt caz fortuit sau de for?a majora;

2. Pierderea catartelor, pânzelor, franghiilor, ancorelor, sau orice alta paguba suferit? de vas din cauzele men?ionate mai sus;

3. Orice paguba suferit? din viciul însu?i al vasului sau al m?rfurilor;

4. Cheltuielile pentru orice oprire cauzat? din viciul vasului, din intrare de apa provenind din vechimea lui, din lipsa de provizii pe bord, sau din orice alta cauza imputabil? proprietarului, ermatorului sau c?pitanului;

5. Salariul ?i hrana marinarilor în timpul carantinei ordinare, sau în timpul repara?iilor provenite din viciul sau vechimea vasului, sau din o alt? cauza imputabil? proprietarului, armatorului sau c?pitanului, sau în timpul opririi ori ?ederii într-un port ce ar privi numai vasul sau numai povara, ?i cheltuielile pentru a ob?ine în acest caz liberarea unuia sau alteia;

6. Cheltuielile pentru conservarea m?rfurilor înc?rcate sau pentru repararea butoaielor, l?zilor sau sacilor în care sunt puse, când aceste cheltuieli nu provin din pagube considerate ca avarii comune;

7. Excedentul navlului în cazul prev?zut de art. 580.

Pagubele intimplate m?rfurilor prin accidente provenind din neglijen?a c?pitanului sau celorlalte persoane ale echipajului sunt avarii particulare în sarcina proprietarului acelor m?rfuri, având acesta dreptul de ac?iune pentru desp?gubire contra c?pitanului, sau asupra vasului ?i asupra navlului.

Capitanul r?spunde de pagubele cauzate proprietarilor vasului, prin lung? sau arbitrar? ?edere în porturi.

CAP. 2

DESPRE, CONTRIBUTIUNE

ART. 659

Avariile particulare se suport? ?i se pl?tesc de c?tre proprietarul lucrului care a încercat paguba, sau a dat ocazie la o cheltuial?.

Avariile comune sunt propor?ional împ?r?ite între povara ?i jum?tate a vasului ?i a navlului.

Valoarea lucrurilor aruncate este cuprins? în formarea mesei ce urmeaz? sa contribuie.

ART. 660

Bagajele persoanelor echipajului ?i ale c?l?toriilor nu contribuie la avaria comuna, dac? sunt scapate; dau îns? dreptul la contribu?ie, dac? sunt aruncate în mare, sau sufer? vreo stricaciune.

ART. 661

Lucrurile ce nu se cuprind în poli?a de înc?rcare, sau pentru care nu exist? declara?ia c?pitanului, de se vor fi aruncat în mare, nu se pl?tesc; iar de au sc?pat, contribuie.

ART. 662

Lucrurile înc?rcate pe podeala de sus a vasului, contribuie întotdeauna la avariile comune, dac? nu sunt scapate.

Dac? lucrurile sunt aruncate în mare sau stricate prin aruncare, afara de cazul c?l?toriilor prev?zute de ultimul aliniat al art. 508, proprietarul nu este primit a cere desp?gubire pentru pierderea sau stricarea lor, decât de la capitanul care le-a înc?rcat pe podeala vasului f?r? învoirea scris? a înc?rc?torului. În caz contrariu, o special? contributiune are loc între vas, navlu ?i celelalte lucruri înc?rcate pe podeala, deosebit de contributiunea generala pentru avariile comune la toat? povara.

ART. 663

Dac? aruncarea în mare nu scapa vasul, nu e loc la contribu?ie. Lucrurile scapate nu sunt supuse la plata ?i nici la desp?gubirea celor aruncate în mare sau stricate.

Dac? aruncarea în mare scapa vasul, ?i acesta, urmindu-si c?l?toria, se pierde, lucrurile scapate contribuie la aruncarea dup? valoarea lor în starea în care se afl?, scazindu-se cheltuielile f?cute pentru sc?pare.

Lucrurile aruncate în mare nu contribuie în nici un caz la plata pagubelor ce se vor fi intimplat în urma aruncarii lucrurilor scapate.

Povara nu contribuie la plata vasului pierdut sau ajuns în stare de a nu mai putea naviga.

ART. 664

În caz de pierdere a lucrurilor puse în luntre sau în b?rci pentru u?urarea vasului, repartitiunea pierderii se face asupra vasului ?i asupra întregei poveri.

Dac? vasul se pierde cu restul de poverei, nu e loc la contributiune pentru lucrurile puse în b?rci sau luntre, de?i acestea ar ajunge bine în port.

ART. 665

Dac?, dup? repartitiune, lucrurile aruncate în mare sunt redobândite de proprietarii lor, ace?tia vor restitui c?pitanului ?i persoanelor interesate ceea ce au primit din contribu?ie, scazindu-se pagubele cauzate prin aruncare ?i cheltuielile f?cute pentru redobindire.

ART. 666

Vasul contribuie pentru valoarea ce are la locul descarcarei, sau pentru pre?ul cu care ar putea fi vândut, scapindu-se avariile particulare chiar posterioare avariei comune.

Navlul ce, prin faptul conven?iei ar?tate la art. 587, e câ?tigat chiar în caz de pierdere a lucrurilor înc?rcate, nu este supus la contributiune.

ART. 667

Lucrurile scapate ?i cele aruncate în mare sau în orice alt chip sacrificate, contribuie în propor?ie cu valoarea ce au locul desc?rc?ri. Dac? a avut loc conven?ia ar?tat? în articolul precedent, navlul nu se scade din valoare.

ART. 668

Natura, specia ?i calitatea lucrurilor ce urmeaz? sa contribuie ?i a celor aruncate sau sacrificate, se stabile?te prin poli?ele de înc?rcare, facturi ?i, în lipsa, prin orice mijloace de proba admise de lege.

Când în poli?a de înc?rcare calitatea sau valoarea lucrurilor înc?rcate nu este cea adev?rata ?i în realitatea lucrurilor sunt de o valoare mai mare, ele contribuie dup? valoare mai mare, ele contribuiesc dup? valoarea lor real?, dac? sunt scapate, ?i se pl?tesc dup? calitatea ?i valoarea indicat?, dac? sunt aruncate în mare sau stricate.

Dac? îns? lucrurile sunt de o calitate sau o valoare mai mica celei declarate prin poli?a de înc?rcare, ele contribuie dup? calitatea ?i valoarea indicat?, dac? sunt scapate, ?i se pl?tesc dup? valoarea lor real?, dac? sunt aruncate în mare sau stricate.

ART. 669

Capitanul va încheia proces-verbal despre orice hot?râre va lua ?i despre opera?iunile urmate pentru sc?parea comuna, îndat? cu aceasta ii va fi cu putin?a.

Procesul-verbal va cuprinde motivele hot?rârii ?i va ar?ta în mod sumar lucrurile aruncate sau stricate; va fi subscris de fruntasii echipajului sau va ar?ta motivele nevointei lor de a subscrie ?i va fi transcris în registrul vasului.

O copie de pe acest proces-verbal, subscris? de c?pitan, va fi al?turat? la raportul prev?zut de art. 526.

ART. 670

Descrierea, pre?uirea ?i reparti?ia pierderilor ?i pagubelor va fi f?cut?, în locul de desc?rcare al vasului, prin îngrijirea c?pitanului, de c?tre exper?i, numi?i, în tara, de pre?edintele tribunalului respectiv ?i, în lipsa de tribunal, de c?tre judec?torul de ocol; iar în tara str?in?, de autoritatea consular? româna ?i, în lipsa, de autoritatea local?.

Reparti?ia propus? de exper?i va fi supus?, în tara, cercet?rii tribunalului respectiv sau judec?torului de ocol ?i, în tara str?in?, autorit??ii locale competente.

ART. 671

Ac?iunea pentru avarie contra chiria?ului vasului ?i contra destinatorului nu poate avea loc dac? capitanul a primit navlul ?i a predat lucrurile înc?rcate f?r? a protesta, chiar când plata navlului ar fi fost f?cut? înainte.

Titlul VIII

DESPRE PAGUBELE CAUZATE PRIN LOVIREA VASELOR (ABORDAJ)

ART. 672

Dac? lovirea vaselor a avut loc din caz fortuit sau for?a majora, pagubele ?i pierderile provenite din aceasta cauza sunt în sarcina lucrurilor ce le-au suferit, f?r? drept de desp?gubire.

ART. 673

Dac? lovirea s-a intimplat din culpa unuia din vase, pagubele ?i pierderile sunt în sarcina vasului în culpa. Desp?gubirile datorate persoanelor moarte sau r?nite sunt privilegiate în caz de neajungere a sumei de împ?r?it.

ART. 674

Dac? nu se dovede?te c?rui dintre vase se poate imputa culpa, sau dac? culpa se dovede?te a fi comuna, fiecare sufer? pagubele ?i pierderile încercate f?r? drept la vreo desp?gubire; cu toate acestea, fiecare vas este obligat în mod solitar la plata pagubelor ?i pierderilor cauzate lucrurilor înc?rcate ?i a leziunilor cauzate persoanelor, conform dispozi?iunilor celor dou? articole precedente.

ART. 675

Responsabilitatea vaselor stabilit? prin articolele precedente, nu apara de r?spundere pe autorii culpei c?tre persoanele v?t?mate ?i c?tre proprietarii vaselor.

ART. 676

Când un vas a lovit, nu din culpa sa, pe un altul, ci pentru ca el însu?i a fost lovit din culpa unui al treilea, toat? r?spunderea este în sarcina acestuia.

ART. 676

Când un vas a lovit, nu din culpa sa, pe un altul, ci pentru ca el însu?i a fost lovit din culpa unui al treilea, toat? r?spunderea este în sarcina acestuia.

ART. 677

Ac?iunea de desp?gubire, pentru daunele provenite din lovirea vaselor, nu poate fi admis? dac? nu s-a f?cut, în termen de trei zile, c?tre autoritatea locului unde s-a intimplat faptul, sau a primului port în care vasul s-a oprit.

Pentru pagubele cauzate persoanelor sau m?rfurilor, lipsa de protestare sau reclama?ie nu vat?m? drepturile persoanelor care nu se g?seau pe vas, sau nu erau în pozitiune a-?i manifesta voin?a.

Titlul IX

DESPRE CREAN?ELE PRIVILEGIATE

CAP. 1

Dispozi?iuni generale

ART. 678

Privilegiile stabilite prin acest titlu trec înaintea oric?rui alt privilegiu general sau special asupra mobilelor, stabilit prin codul civil.

ART. 679

În orice caz de deteriorare sau mic?orare a lucrului asupra c?ruia exist? privilegiul, acesta se exercit? pe ceea ce r?mâne, sau se redobânde?te ori se scapa.

ART. 680

Dac? creditorul ce are un privilegiu asupra unuia sau mai multor obiecte, este primat asupra altor obiecte, cel dintâi este subrogat în privilegiul apar?inând ultimului creditor.

Acela?i drept îl au asemenea ?i ceilal?i creditori privilegia?i care sufer? o pierdere în urma sus aratatei subrogatiuni.

ART. 681

Crean?ele privilegiate în acela?i grad concur? între dinsele în caz de nesuficienta a lucrului în propor?ie cu cât au sa ia, dac? sunt contractate în acela?i port. Dar dac? asemenea crean?e iau na?tere în urma, dup? reluarea c?l?toriei, crean?ele posterioare sunt preferate celor anterioare.

ART. 682

Dac? titlul crean?ei privilegiate este la ordin, girul transmite ?i privilegiul.

CAP. 2

DESPRE CREAN?ELE PRIVILEGIATE ASUPRA LUCRURILOR ÎNC?RCATE

ART. 683

Sunt privilegiate asupra lucrurilor înc?rcate ?i pl?tite în ordinea prev?zut? prin prezentul articol, crean?ele urm?toare:

1. Cheltuielile de judecata f?cute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservatiune ?i de urm?rire a lucrurilor;

2. Cheltuielile, indemnitatile ?i primele de sc?pare datorate pentru ultima c?l?torie;

3. Drepturile vamale datorate pentru lucruri la locul de desc?rcare;

4. Cheltuielile de transport ?i desc?rcare;

5. Chiria magaziilor în care lucrurile desc?rcate au fost depuse;

6. Sumele datorate ca contribu?ie pentru avariile comune;

7. Primele de asigurare;

8. Capitalul ?i procentele datorate pentru obliga?iile contractate de c?pitan asupra poverii, în cazurile prev?zute de art. 519 ?i cu îndeplinirea formalit??ilor prescrise;

9. Orice alt împrumut maritim când acela ce a dat banii posed? poli?a de înc?rcare.

ART. 684

Privilegiile ar?tate în articolul precedent nu se conserva, dac? ac?iunea nu este exercitat? în termen de cincisprezece zile de la desc?rcare ?i înainte de trecerea lucrurilor înc?rcate în mina celor de al treilea.

Pentru sechestrarea, darea în gaj ?i vânzarea silit? a lucrurilor supuse privilegiului, se aplic? regulile generale stabilite prin codicele de procedura civil?, afara de cazurile în care codicele de comer? nu ar dispune intr-alt fel.

CAP. 3

DESPRE CREAN?ELE PRIVILEGIATE ASUPRA NAVLULUI

ART. 685

Sunt privilegiate asupra navlului ?i admise la plata, în ordinea aici ar?tat?, urm?toarele crean?e:

1. Cheltuielile de judecata f?cute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservare ?i urm?rire;

2. Cheltuielile, indemnitatile ?i primele de sc?pare, datorite pentru ultima c?l?torie;

3. Salariile, retribu?iunile ?i indemnitatile datorate persoanelor echipajului pentru c?l?toria în care s-a câ?tigat navlul;

4. Sumele datorate ca contributiune la avarii comune;

5. Primele de asigurare;

6. Capitalul ?i procentele datorate pentru obliga?iunile contractate de c?pitan asupra navlului, în cazurile prev?zute de art. 519 ?i cu îndeplinirea formalit??ilor prescrise;

7. Pentru desp?gubirile datorate chiria?ilor vasului pentru nepredarea lucrurilor înc?rcate sau pentru avarii suferite de dansele din culpa c?pitanului sau persoanelor echipajului în ultima c?l?torie;

8. Orice alta datorie cu împrumut maritim sau cu gaj asupra navlului, transcris? ?i adnotata pe actul de na?ionalitate.

CAP. 4

DESPRE CREAN?ELE PRIVILEGIATE ASUPRA VASULUI

ART. 686

Vasele sau p?r?ile lor, chiar când s-ar afl? în posesiunea unei a treia persoane, sunt supuse la plata crean?elor ce legea declar? privilegiate, în modul ?i marginile mai jos stabilite.

ART. 687

Sunt privilegiate asupra vasului ?i admise la plata asupra pre?ului sau ?i în ordinea ar?tat? în prezentul articol, crean?ele urm?toare:

1. Cheltuielile de judecata f?cute în interesul comun al creditorilor pentru acte de conservatiune ?i urm?rire a vasului;

2. Cheltuielile, indemnitatile ?i primele pentru sc?pare, datorate pentru ultima c?l?torie;

3. Taxele de naviga?iune stabilite prin lege;

4. Salariile pilo?ilor, salariul custodelui ?i cheltuielile de paza a vasului, dup? intrarea lui în port;

5. Chiria magaziilor pentru p?strarea uneltelor ?i instrumentelor vasului;

6. Cheltuielile de între?inere a vasului ?i a uneltelor ?i instrumentelor sale dup? ultima sa c?l?torie ?i intrare în port;

7. Salariile, retribu?iunile ?i indemnitatile datorate, conform dispozi?iunilor titlului III al acestei c?r?i, c?pitanului ?i celorlalte persoane ale echipajului pentru cea din urma c?l?torie;

8. Sumele datorate ca contribu?ie la avariile comune;

9. Capitalul ?i procentele datorate pentru obliga?iunile contractate de c?pitan la trebuin?ele vasului în cazurile prev?zute de art. 519 ?i cu îndeplinirea formalit??ilor prescrise;

10. Primele de asigurarea vasului ?i accesoriilor sale pentru cea din urma c?l?torie, dac? asigurarea a fost f?cut? pentru un timp determinat sau cu c?l?toria, ?i pentru vasele cu abur ce fac c?l?torii periodice asigurate pentru un timp determinat, primele corespunz?toare cu cele din urma ?ase luni, ?i deosebit de acestea, în asocia?iunile de asigurare mutual?, reparatiunile ?i contribu?iunile pentru ultimele ?ase luni;

11. Indemnitatile datorate chiria?ilor pentru nepredarea lucrurilor înc?rcate sau pentru avariile suferite de dansele din culpa c?pitanului sau a echipajului, în ultima c?l?torie;

12. Pre?ul vasului datorat înc? vânz?torului;

13. Crean?ele ar?tate la num?rul 9 de mai sus, ce au fost transcrise ?i adnotate târziu, orice alta crean?a de împrumut maritim asupra vasului ?i crean?ele pentru care vasul a fost dat în gaj.

În caz când mai multe crean?e din cele prev?zute de num?rul 13 se afl? în concurenta, preferin?a se determin? dup? data transcriptiunei titlului ?i adnotatiunii lui pe actul de na?ionalitate.

ART. 688

Girantul, cezionarul, subrogatul sau creditorul care a primit în gaj o crean?? asupra unui vas, transcris? ?i adnotata, vor putea cere sa se men?ioneze pe registrul c?pit?niei portului ?i pe actul de na?ionalitate al vasului girul, cesiunea, subrogatiunea sau constituirea gajului ce a avut loc.

ART. 689

Privilegiile ar?tate în articolele precedente nu se pot exercita, dac? crean?ele nu sunt probate ?i privilegiile nu sunt conservate în modul urm?tor:

1. Cheltuielile de judecata cu conturile lichidate de judec?torul competent, dup? formele stabilite prin legile de procedura;

2. Cheltuielile, indemnitatile ?i primele pentru sc?pare ?i salariile pilo?ilor, cu sentin?e, cu atestate ale autorit??ii maritime ?i cu celelalte probe ce autoritatea judec?toreasc? va crede de cuviin?? a admite, dup? împrejur?ri;

3. Taxele de naviga?iune cu recipisele autorit??ilor competente;

4. Salariul custodelui, cheltuielile de paza ar?tate în num?rul 4 al art. 687 ?i crean?ele ar?tate în num?rul 5 al art. 683 ?i în alineatele 5 ?i 6 ale art. 687 prin state aprobate de prezidentul tribunalului respectiv;

5. Salariile ?i retribu?iunile c?pitanului ?i celorlalte persoane ale echipajului, cu rolurile de armament ?i dezarmament extrase din oficiurile autorit??ii maritime, celelalte indemnit??i cu raportul c?pitanului ?i cu celelalte probe ale intimplarilor ce le-au dat na?tere;

6) Crean?ele pentru contribu?iuni la avariile comune, cu actele relative la repara?iunea lor;

7. Crean?ele ar?tate la num?rul 8 de sub art. 683, la alineatul 6 de sub art. 685 ?i la aliniatul 9 de sub art. 687 prin procesele-verbale subscrise de fruntasii echipajului, ordinele de autoriza?iune, statele subscrise de c?pitan ?i confirmate de exper?i, prin actele de vânzare ?i procesele verbale subscrise de el, sau prin mijlocul altor acte, dovedind necesitatea cheltuelilor;

8. Primele de asigurare, cu poli?ele de asigurare sau cu alte titluri subscrise de asigurat ?i cu extractele de pe registrele mijlocitorilor de asigurare, reparatiunile sau contribu?iunile în societ??ile de asigurare mutual?, cu extractele de pe registrele de admitere a navelor în societate;

9. Indemnitatile datorate chiria?ilor unui vas cu sentin?ele ce le-au lichidat; ?i dac? la timpul distribuirii pre?ului, sentin?a de condamnare la desp?gubire e pronun?at?, iar daunele-interese nu sunt înc? lichidate, creditorii pot, dup? împrejur?ri, sa fie admi?i la plata desp?gubirii pentru o sum? aproximativ?, dând cau?iune ca vor restitui ceea ce va constata ca au primit mai mult; tot astfel vor fi admi?i la plata ?i creditorii posteriori celor dintâi, dac? vor da cau?iune de restituire;

10. Vinderea vasului cu actul de vânzare, transcris ?i adnotat în modul stabilit prin art. 493;

11. Crean?ele ar?tate la num?rul 9 de sub art. 683, la num?rul 8 de sub art. 685 ?i la num?rul 13 de sub art. 687, cu actele respective transcrise ?i adnotate în modul prescris.

ART. 690

Afara de regulile generale pentru stingerea obliga?iunilor, privilegiile creditorilor asupra vasului se sting:

1. Prin vânzarea silit?, f?cut? sau dup? cererea creditorilor, sau pentru alta cauza, dup? formele stabilite de procedura comercial? ?i dup? plata pre?ului asupra c?ruia privilegiul a trecut;

2. Prin expirarea termenului de trei luni, în caz de înstr?inare de bun?voie a vasului.

Acest termen începe de la data transcrierii actului de înstr?inare, dac? vasul se g?se?te în timpul transcriptiunei în circumscrip?ia unde e înscris; ?i de la data întoarcerii sale în zisa circumscriptiune, dac? transcriptiunea înstr?in?rii s-a f?cut dup? plecarea vasului, cu conditiunea ca, în termen de o lun? de la data transcriptiunii, vânzarea sa fie notificat? creditorilor privilegia?i ale c?ror titluri se afl? transcrise ?i adnotate pe actul de na?ionalitate.

Stingerea privilegiului nu poate avea loc fata cu creditorul privilegiat, care înainte de expirarea termenului a chemat în judecata pe cump?r?torul vasului, pentru a ob?ine recunoa?terea privilegiului sau.

ART. 691

Achizitorul unui vas sau unei p?r?i din vas, pentru a-l purga de creditele crean?elor privilegiate la care nu este obligat personal, e dator sa notifice creditorilor înainte de punerea în gaj sau urm?rirea vasului, un act con?inând:

1. Data ?i felul titlului sau, datele transcriptiunii titlului ?i adnotarii de actul de na?ionalitate;

2. Numele ?i prenumele autorului sau;

3. Numele, felul ?i capacitatea vasului;

4. Pre?ul convenit ?i orice alta sarcina impus? achizitorului sau valoarea ce el ofer? sa pl?teasc?;

5. Lista creditorilor cu ar?tarea numelui ?i prenumelui lor, a sumelor ce li se datoreaz?; data titlurilor lor, a transcriptiei ?i adnotatiunei pe actul de na?ionalitate;

6. Oferta de depunere a pre?ului convenit sau a valorii declarate pentru a fi împ?r?it? între creditori;

7. Alegerea domiciliului la re?edin?a tribunalului care ar fi competinte sa proceada la vânzarea cu licita?iune, dac? aceasta ar trebui sa aib? loc.

Un extract sumar de pe acest act se va publica în foaia anun?urilor judiciare a locului unde se afl? oficiul maritim la care vasul este înscris; aceasta va ?ine loc de notificatiune pentru crean?ele nesupuse publicit??ii.

ART. 692

Orice creditor privilegiat sau fidejusorul unor asemenea crean?e, poate în termen de 15 zile de la notificarea sau publica?iunea sus ar?tat?, sa ceara vânzarea prin licita?iune publica a vasului, oferind suirea pre?ului cu a zecea parte ?i dând cau?iune pentru plata pre?ului ?i pentru îndeplinirea oric?rei alte sarcini.

Aceasta cerere subscris? de cel ce o face sau de un procurator special al sau, va fi notificat? achizitorului cu citatiune de înf??i?are dinaintea locului unde vasul este înscris, pentru ca judecata sa se pronun?e atât asupra cau?iunii, cât ?i asupra cererii de vânzare.

ART. 693

Dac? vânzarea n-a fost cerut? în termenul ?i modul stabilit prin articolul precedent sau dac? cererea este respins?, pre?ul r?mâne fixat definitiv ?i, prin depunerea lui, achizitorul ob?ine proprietatea vasului sau unei p?r?i din el, libera de orice privilegiu. în acest caz privilegiile trec asupra pre?ului depus, care urmeaz? a fi distribuit ca în cazurile de vânzare silit?.

Dac? cererea este admis?, tribunalul, prin aceea?i sentin?? va autoriza vânzarea vasului, care se va face conform dispozi?iilor cuprinse în procedura codicelui comercial.

ART. 694

Radiarea transcriptiunilor sau a adnotarii privilegiilor nu se va putea face decât dup? consim??mântul p?r?ilor interesante sau în virtutea unei sentin?e r?mase definitive.

Oricine poate ob?ine un act dovedind existenta uneia sau mai multor transcrip?iuni asupra unui vas sau unei p?r?i din el, sau un certificat ca nu exist? nici o sarcin?.

CARTEA III ***

Despre faliment

TITLUL I ***

Despre declara?iunea de faliment ?i despre efectele sale

ART. 695 ***

Comerciantul care a încetat pl??ile pentru datoriile sale comerciale este în stare de faliment.

ART. 696 ***

Singurul refuz al unor plati, pe temeiu de exceptiuni pe care, în buna credin?a, debitorul îl socote?te întemeiat, nu constituie o prob? de încetarea pl??ilor.

ART. 697 ***

Tribunalul ?i la tribunalele cu o sec?iune special?, tribunalul de comer?, incunostiintat din partea unui sau mai multor creditori despre situa?iunea dificil? în care se afl? un comerciant relativ la comer?ul sau, ?i care înstr?ineaz? în condi?iuni desavantajoase avutul sau, va putea ordona prezentarea acestui în camera de consiliu ?i depunerea totdeodat? a registrelor, a bilan?ului sau comercial ?i a unei liste nominative de to?i creditorii s?i ?i de sumele crean?elor cu indicarea scaden?elor respective.

Tribunalul va ordona, în acela?i timp ca creditorul sau creditorii care au f?cut denun?area sa depun? o cau?iune în bani sau efecte publice a carei cuantum sa fie fixat de tribunal.

Aceasta cau?iune va r?mâne consemnat? la Casa de Depuneri, consemna?iuni ?i economie pân? la rezolvarea definitiva a procesului de calomnie intentat de comerciantul debitor.

Cautiunei se va restitui ?i în caz când comerciantul debitor nu va fi intentat ac?iunea în calomnie în termen de 5 zile, din ziua respingerii cererei în mod definitiv.

În cazul când aratarile creditorilor se g?sesc întemeiate, sau când comerciantul, f?r? un just motiv nu se înf??i?eaz?, tribunalul va putea, dac? crede de cuviin??, mai înainte de oricare dispozi?iuni ar lua asupra punerei sale în stare de faliment, sa numeasc?, dup? importanta comer?ului, pe unul sau mai multi dintre creditori care, în continuarea ulterioar? a comer?ului, sa verifice registrele ?i sa supravegheze regularitatea opera?iunilor comerciantului.

Chemarea se va face prin scrisoare închis? din partea pre?edintelui tribunalului respectiv ?i cercetarea va avea loc în camera de consiliu.

Creditorul care, cu buna ?tiin?a, va fi f?cut o denun?are neîntemeiat?, va putea fi supus pedepselor prev?zute de codul penal pentru calomnie.

Încheierea tribunalului va trebui pronun?at? cel pu?in în 5 zile libere de la cerere ?i dinsa nu va fi supus? opozitiunei.

Ea este susceptibil? de apel, în termen de trei zile de la pronun?area ei. Tribunalul va putea îns? acord? execu?iunea provizorie.

Toat? procedura privitoare la modul chem?rii debitorului ?i la al judec?rii apelului va fi aceeas ca la tribunal.

Deciziunea Cur?ii nu este supus? nici opozi?iei, nici recursului.

ART. 698 ***

Refuzul nejustificat din partea creditorului de a primi delegarea atrage condamnarea lui la amenda de la 100 pân? la 500 lei.

ART. 699 ***

Onorariul custodelui se fixeaz? de tribunal ?i se achit? de comerciant.

ART. 700 ***

Aceste m?suri preventive înceteaz?:

a) Prin ar?tarea majoritatei creditorilor ca situa?iunea afacerilor comerciantului nu le mai inspir? temere ?i ca m?sura luat? nu le mai este trebuincioasa;

b) Prin justificarea pl??ii în mod regulat a datoriilor ajunse la scadenta;

c) Prin declararea în stare de faliment.

ART. 701 ***

Falimentul se declar? prin hot?râre judec?toreasc?, pronun?at? dup? declara?iunea falitului, sau dup? cererea unui, ori mai multor creditori sau din oficiu.

ART. 702 ***

Declara?iunea falimentului se pronun?? de tribunalul de comer? în jurisdic?iunea c?ruia debitorul î?i are principalul sau stabiliment comercial.

Tribunalul este investit cu întreaga procedura a falimentului ?i va judeca ac?iunea derivând dintr-insul dac? prin natura lor nu vor fi de competin?a jurisdic?iunii civile.

Formele de procedura în aceasta materie se reglementeaz? prin dispozi?iunile speciale cuprinse în cartea IV ?i prin acele ale Codicelui de procedura civil?.

ART. 703 ***

Falitul va fi dator ca în cele trei zile de la încetarea pl??ilor, în care se cuprinde ?i ziua incetarei lor, sa fac? declara?iunea tribunalului de comer?, ar?tat în articolul precedent.

Declara?iunea trebuie sa fie înso?it? de depunerea bilan?ului, datat, semnat ?i certificat de falit ca este adev?rat ?i de registrele sale de comer? în starea în care se afl?.

Bilan?ul trebuie sa cuprind? indicatiunea ?i estimatiunea aproximativ? a tuturor bunurilor mobile ?i imobile ale falitului, starea datoriilor ?i a crean?elor cu numele ?i prenumele ?i domiciliul fiec?rui creditor ?i, pe cât se va putea cauza fiec?rei datorii, tabloul profitelor ?i pierderilor precum ?i acel al cheltuielilor personale ale falitului ?i familiei sale, din tot timpul exerci?iului comer?ului sau pe cât se va putea.

ART. 704 ***

Orice creditor, a c?rui crean?a are o cauz? comercial? poate sa ceara tribunalului competinte declara?iunea în faliment a debitorului sau comerciant, probind încetarea pl??ilor.

Nu sunt admi?i a cere declara?iunea în faliment descenden?ii, ascenden?ii ?i so?ul debitorului.

ART. 705 ***

Dac? încetarea pl??ilor unui comerciant este notorie sau dac? ea rezult? din alte fapte neindoioase, tribunalul va declara falimentul din oficiu; îns? va putea, de va crede necesar, sa asculte mai întâi pe falit.

ART. 706 ***

În cea dintâi zi a fiec?rei s?pt?mâni, portareii ?i judec?torii de pace vor transmite pre?edintelui tribunalului de comer?, în jurisdic?iunea c?rui se afl?, sau al tribunalului civil care ii ?ine locul, un tablou de protestele f?cute în cursul s?pt?mânii precedente.

Acest tablou trebuie sa arate data fiec?rui protest, numele ?i domiciliul persoanelor c?rora s-a f?cut ?i care au cerut protestul, scadenta obligatiunei protestate, suma datorat? ?i motivele refuzului de plata sau de acceptare.

Un duplicat dup? acest tablou se va trimite Camerei de comer? respectiv pentru publicare.

Aceste tablouri se vor face pe formulare tip?rite trimise de minister, ?i vor trebui sa fie cusute în fascicole lunare ?i p?strate la grefa, pentru ca oricine sa poat? lua cuno?tin?a de dinsele.

Portarelul sau judec?torul de pace, care nu îndepline?te aceasta îndoit? obliga?iune, va fi supus la o amend? de la 5 pân? la 50 lei, pe care o va pronun?a completul tribunalului în camera de consiliu ?i f?r? apel.

ART. 707 ***

Comerciantul care s-a retras din comer? va putea fi declarat în faliment îns? numai în decursul a cinci ani de la acest eveniment ?i numai când încetarea pl??ilor a avut loc în timpul exerci?iului comer?ului, sau chiar în anul urm?tor pentru datorii decurgând din acela?i exerci?iu.

Se va putea înc? declar? falimentul dup? moartea comerciantului, îns? numai în decursul anului de la acest eveniment.

ART. 708 ***

Prin sentin?a declarativ? de faliment tribunalul trebuie:

1. Sa arate numele judec?torului-sindic chemat a administra falimentul;

2. Sa ordone punerea sigiliilor;

3. Sa stabileasc? un termen, nu mai mare de 15 zile, în care creditorii trebuie sa prezinte la grefa sindicatului declara?iunea crean?elor lor;

4. Sa determine ziua ?i ora în care se va procede, la re?edin?a Tribunalului, la verificarea crean?elor. Acest termen nu poate fi mai departat decât cel mult cu 10 zile de la expirarea termenului prev?zut în alineatul precedent.

Sentin?a trebuie sa cuprind? înc? ordinul c?tre falit de a înf??i?a pân? în trei zile, bilan?ul în forma stabilit? prin art. 703 ?i registrele sale de comer? dac? nu sunt deja depuse.

Aceasta sentin?a, supus? opozitiunei ?i apelului, este executorie provizoriu.

ART. 709 ***

Când averea unui comerciant declarat în faliment se afl? ?i în alte localit??i, sindicul va interveni, printr-o comisiune rogatorie, c?tre autoritatea judec?toreasc? local? pentru ruperea sigiliilor ?i încheierea actelor constatatoare acestei opera?ii.

ART. 710 ***

Un extract al sentin?ei declarative de faliment se afige în termen de 24 ore, la usa tribunalului, independent de publicitatea cerut? de art. 943.

ART. 711 ***

Falitul, judecat în lipsa ?i cel care a fost declarat din oficiu f?r? sa fi fost chemat sau, de?i chemat dar judecat în lipsa, are dreptul sa fac? opozi?iune în contra sentin?ei declarative de faliment, pân? în termen de 5 zile libere de la afi?area extractului prev?zut de art. 710 sau deadreptul apel, pân? în termen de 10 zile libere de la aceea?i dat?.

Acela?i drept îl au ?i creditorii care au cerut declararea în faliment.

Orice alta persoana interesat? are dreptul sa fac? opozi?ie contra sentin?ei declarative de faliment, pân? în zece zile de la împlinirea aceleia?i formalit??i.

Sentin?a asupra opozitiunei se da contradictoriu cu judec?torul ?i este supus? apelului.

ART. 712 ***

Îndat? dup? pronun?area sentin?ei declarative de faliment procurorul tribunalului va trebui sa ia cuno?tin?a în orice caz, de toate actele din dosar, spre a vedea dac? este loc la o ac?iune penal?.

În acest caz pre?edintele tribunalului trebuie, pân? în 24 de ore, sa comunice procurorului copie de pe sentin?a declarativ? de faliment, cu toate celelalte acte ?i informa?iuni aflate în tribunal.

ART. 713 ***

Tribunalul de comer? va ordona deodat? cu pronun?area sentin?ei declarative de faliment arestarea falitului în contra c?ruia se ivesc indicii suficiente de frauda, mai cu seama în cazuri de disparatiunea sau lipsa nejustificat? a registrului de comer? ?i nedepunerea bilan?ului; va putea de asemenea sa ordone ?i arestarea celorlal?i complici ai fraudei.

Tribunalul de comer? ?i mai în urma în orice stare a procedurii falimentului, va ordona arestarea falitului în contra c?ruia se ivesc indicii suficiente de frauda.

Ordonan?a de arestare trebuie sa fie comunicat? imediat procurorului, pentru executare; parchetul va fi obligat a deschide imediat ac?iune publica. În asemenea caz, liberarea provizorie, cu sau f?r? cau?iune, nu poate fi acordat? de judec?torul de instruc?iune îns?rcinat cu instruirea afacerei decât dup? ce va referi tribunalului care a ordonat arestarea.

Oricare ar fi avizul tribunalului, judec?torul de instruc?iune este în drept sa decid? cum va crede de cuviin??, r?mânând ca ministerul public sa exercite dreptul sau de opozi?iune la Camera de punere în acuzatiune, dac? va crede aceasta necesar.

Judec?torul de instruc?ie va putea îns? procede la arestarea falitului, când sunt grave indicii de frauda, chiar dac? tribunalul nu va fi ordonat asemenea m?sura.

ART. 714 ***

Procedura falimentului înaintea jurisdictiunei comerciale ?i instruc?iunea sau procedura penal? se vor urma independent una de alta.

Judec?torul de instruc?ie poate culege de la tribunalul de comer?, de la judec?torul sindic, orice informa?iuni ?i orice ?tiin?e de care ar avea trebuin??; poate asemenea verific? sau cere copii sau extracte de pe actele procedurii falimentului, precum ?i de pe registrele ?i hârtiile falitului, dar nu poate sa le ridice de la grefa tribunalului comercial.

Complectindu-se instruc?iunea, judele instructor trebuie în orice caz, sa se pronun?e dac? este sau nu caz de urm?rire în contra inculpa?ilor.

Deciziunea definitiva a instan?elor penale va trebui sa fie notat? pe marginea sentin?ei declarative de faliment ?i se va publica ca ?i aceasta.

ART. 710 ***

Numele ?i prenumele falitului se va înscrie într-un tablou afi?at în sala tribunalului care a declarat falimentul ?i în sala burselor de comer?.

Acei al c?ror nume figureaz? pe acest tablou nu pot intra în localurile burselor. Aceasta dispozi?iune trebue sa fie înscris? pe tablou.

ART. 716 ***

Pân? ce nu se termin? procedura falimentului, falitul nu se poate departa de la domiciliul sau f?r? o permisiune a judec?torului sindic, ?i este dator sa se prezinte înaintea acelui judec?tor ori de câte ori va fi chemat. Îns? dac? judec?torul se va convinge ca falitul este împiedicat de a se înf??i?a în persoana din cauze binecuvintate, poate s?-l autorizeze a se înf??i?a prin mandatar.

APT. 717 ***

Sentin?a declarativ? de faliment ridic? de drept falitului, din ziua pronun??rii sale, administra?iunea bunurilor sale chiar ?i a acelora pe care le-a dobândit în timpul falimentului.

Ac?iunile care apar?in falitului nu vor putea fi exercitate decât de c?tre judec?torul sindic, afara de acel care privesc drepturile lui exclusiv personale, sau care sunt str?ine falimentului.

Din ziua declaratiunei falimentului, nici o ac?iune în contra falitului privitoare la bunurile sale mobile sau imobile ?i nici un act de executare asupra acelora?i bunuri nu va putea fi intentat sau îndreptat decât în contra judec?torului sindic.

Ac?iunile ?i execut?rile deja începute în persoana falitului se vor continua, îns?, în persoana judelui sindic.

Tribunalul, dac? g?se?te cu cale, poate permite sau ordon? ca falitul sa fie citat în cauza, mai cu seama atunci când ar avea interese opuse cu judec?torul sindic.

Falitul are dreptul sa intervin? în chestiunile din care poate sa decurga în sarcina sa o imputare de bancruta.

ART. 718 ***

Sentin?a declarativ? de faliment suspend? numai fata de masa creditorilor, curgerea dobânzilor, a crean?elor negarantate prin ipoteca, gaj sau alt privilegiu.

Dobânzile crean?elor garantate nu pot fi cerute decât asupra sumelor provenind din vânzarea bunurilor supuse privilegiului sau ipotecei; când îns? din neajungerea acestor garan?ii, dreptul creditorilor se exercit? asupra masei chirografare, restul crean?ei neacoperit se determin? f?r? a se ?ine în seama dobânzile posterioare date sentin?ei declarative de faliment.

ART. 719 ***

Datoriile cu scadenta obligatorie în sarcina falitului ?i acele a c?ror scadenta este subordonat? voin?ei sale, sunt considerate ca ajunse la scadenta prin efectul declaratiunei falimentului.

Din momentul declar?rii în stare de faliment, crean?ele în contra falitului, în ceea ce prive?te participarea lor la deliber?rile falimentului, vor r?mâne fixate în miinile ultimului purt?tor, anterior declar?rii în stare de faliment; asemenea ?i cele care se vor fi aflind în circula?iune în str?in?tate, vor r?mâne fixate în miinile ultimului purt?tor din tara, anterior declararei în stare de faliment.

ART. 720 ***

Pentru chiriile datorite de falit, actele de executare asupra bunurilor mobile care servesc la comer?ul sau vor fi suspendate în timp de 30 de zile de faliment, afara de m?surile conservatoare ?i de dreptul pe care proprietarul îl dobindise mai dinainte pentru a reintra în posesiunea bunurilor închiriate. Când proprietarul a ob?inut acest drept, suspendarea actelor de execu?iune mai sus ar?tate înceteaz? de drept.

ART. 721 ***

Dac? falitul este locatar de imobile pentru trebuin?ele comer?ului sau, ?i dac? contractul trebuie sa dureze mai mult de un an de la data declararei falimentului, judec?torul sindic, cu autoriza?iunea majoritatei în sume a creditorilor ale c?ror crean?e au fost verificate, poate cere desfiin?area acelui contract dând proprietarului o dreapt? desp?gubire.

ART. 722 ***

Prin sentin?a declarativ? de faliment sau printr-o alta posterioar?, tribunalul, din oficiu sau dup? cererea oric?rui în interesat, determin? provizoriu ziua încet?rii pl??ilor. În lipsa de o determinare special?, încetarea pl??ilor se socote?te ca a avut loc în ziua pronuntarei sentin?ei care a declarat falimentul sau în ziua mor?ii falitului sau în aceea a retragerei sale din comer?, dac? falimentul a fost declarat în urma acestor evenimente.

În nici un caz încetarea pl??ilor nu se va putea fixa la o epoc? mai dep?rtat? de trei ani de la datele sus men?ionate.

ART. 723 ***

În contra sentin?ei care determin? provizoriu data încet?rii pl??ilor, se poate face contestatiunea înaintea tribunalului care a pronun?at-o sub conditiune numai ca aceasta contestatiune sa fie notificat? cel mai mult pân? în opt zile de la verificarea crean?elor.

Toate contesta?iunile în contra acestei sentin?e se discut? contradictoriu cu judec?torul sindic ?i se rezolv? prin una ?i aceea?i hot?râre.

Dup? expirarea acestui termen, sau când sentin?a care s-a pronun?at asupra contestatiunei nu mai este supus? apelului, data încet?rii pl??ilor r?mâne irevocabil determinat? în privin?a tuturor creditorilor.

ART. 724 ***

Toate actele ?i opera?iunile falitului ?i toate pl??ile f?cute de dânsul în urma sentin?ei declarative de faliment, sunt nule de drept.

Sunt asemenea nule, fata cu masa creditorilor:

1. Toate actele ?i înstr?in?rile cu titlu gratuit f?cute cu ?ase luni înainte de data incetarei pl??ilor;

2. Plata datoriilor neajunse la scadenta, f?cut? în urma datei incetarei pl??ilor, fie în bani, fie prin cesiune, vânzare, compensatiune sau altfel;

3. Toate înstr?in?rile, cu orice titlu, îns? numai de bunuri mi?c?toare, f?cute de falit, în interval de ?ase luni înainte de epoca incetarei pl??ilor, c?tre so?ul sau so?ia falitului, c?tre rudele sale în linie directa ?i c?tre rudele colaterale sau alia?i pân? în gradul al patrulea.

ART, 725 ***

Toate actele, pl??ile ?i înstr?in?rile f?cute în frauda creditorilor, în orice timp ar fi fost f?cute, trebuiesc sa fie anulate, conform dispozi?iunilor art. 975 din Codicele civil.

ART, 726 ***

Se presuma f?cute în frauda creditorilor ?i, în lipsa de proba contrarie se anuleaz?, fata cu masa creditorilor, urm?toarele acte, dac? sunt survenite în urma datei încet?rii pl??ilor:

1. Toate actele, pl??ile ?i înstr?in?rile cu titlu oneros, când cel de al treilea cuno?tea starea de încetare a pl??ilor în care se g?sea comerciantul cu toate ca înc? nu era declarat falit;

2. Actele ?i contractele comutative, în care valorile date sau obliga?iunile luate de falit întrec cu mult ceea ce i s-a fost dat sau promis;

3. Pl??ile datoriilor ajunse la scadenta ?i exigibile, care nu au fost efectuate în bani sau cu efecte de comer?;

4. Gajurile, anticrezele ?i ipotecile constituite asupra bunurilor debitorului.

Aceea?i prezumtiune va avea loc ?i pentru actele, pl??ile ?i înstr?in?rile, cu orice titlu, f?cute în cele zece zile anterioare declaratiunei de faliment, chiar în lipsa punctelor extreme, sus enun?ate.

ART. 727 ***

Inscrip?iunile ipotecare, luate în virtutea unui titlu recunoscut valabil nu sunt cuprinse în dispozi?iunile articolului precedente, numai sa fie anterioare sentin?ei declarative în faliment.

ART. 728 ***

Dac?, dup? încetarea pl??ilor ?i înainte de pronun?area sentin?ei declarative în faliment, comerciantul a pl?tit cambiile, ac?iunea pentru restituirea banilor se va putea îndrepta cuno?tin?a de încetarea pl??ilor în momentul când cambia a fost trasa sau girata.

ART. 729 ***

Dac? comerciantul a fost declarat falit dup? moartea sa, sau dac? moare dup? declara?iunea în faliment, so?ul, fiii ?i mo?tenitorii s?i pot sa se prezinte în persoana sau prin mandatar, ca în locul defunctului, la formarea bilan?ului, la cercetarea registrelor ?i la procedura falimentului.

TITLUL II ***

Despre administra?iunea falimentului

CAP. 1 ***

Despre persoanele îns?rcinate cu administrarea falimentului

ART. 730 ***

Administra?iunea falimentelor se va exercita de un judec?tor sindic, a?ezat pe lâng? fiecare tribunal sub privegherea tribunalului.

Ea are de scop conservarea ?i lichidarea bunurilor falitului ?i repartitiunea lor între creditori.

SEC?IUNEA I

Despre judec?torii sindici

ART. 731 ***

Pe lâng? fiecare tribunal de jude? se înfiin?eaz? unul sau mai multi judec?tori sindici, îns?rcina?i în special cu administrarea falimentelor.

Tribunalul Ilfov va avea trei judec?tori sindici; tribunalul Ia?i doi.

Num?rul judec?torilor sindici se va putea spori, dup? necesit??ile serviciului, prin decret regal, în urma unei deciziuni a consiliului de mini?tri.

ART. 732 ***

Judec?torii sindici sunt numi?i prin decret regal.

Ei fac parte din corpul judec?toresc.

Ei sunt asimila?i judec?torilor de ?edin?a; sunt supu?i la acelea?i condi?iuni de admisibilitate (art. 52 .?i 59 din legea organiz?rii judec?tore?ti) ?i se bucur? de acela? rang, drepturi ?i avantaje.

ART. 733 ***

Judec?torii sindici ai tribunalelor care nu au sec?iune special? comercial?, pot fi delega?i de tribunal cu lucr?ri de orice natura afara de tribunal.

În caz de vacanta sau de absolut? necesitate, judec?torii sindici pot fi delega?i de ministrul justi?iei pentru a înlocui pe judec?torul tribunalului sau pe judec?torul de instruc?ie. Asemenea delega?iune permanenta se poate da ?i de pre?edintele tribunalului, îns? numai pentru termenul de 10 zile.

ART. 734 ***

În caz de lipsa sau de recuzare a judec?torului sindic, la tribunalele cu o singur? sec?iune, pre?edintele tribunalului deleag? pe un alt judec?tor spre a-i ?ine locul, fie pân? la încetarea absen?ei, fie pân? la terminarea falimentului.

ART. 735 ***

Tribunalul, acolo unde sunt mai multi judecatori-sindici, poate, în orice stare a falimentului sa înlocuiasc? pe un judec?tor-sindic prin altul, f?r? aratare de motive.

ART. 736 ***

Judec?torul sindic se poate recuza pentru aceea?i motive ca ?i judec?torii.

Judec?torul-sindic, care cunoa?te ca în persoana lui exist? motiv legal de recuzare, trebue sa aduc? aceasta la cuno?tin?a tribunalului în termen de 24 ore.

Recuzarea se judec? în camera de consiliu, ascultindu-se partea care propune recuzarea ?i judec?torul sindic.

ART. 737 ***

În afacerile prezentând dificult??i speciale, judec?torul-sindic poate cere tribunalului sa se numeasc? advocati exper?i sau custozi, de ale c?ror servicii s-ar sim?i nevoie.

Tribunalul, dac? încuviin?eaz? cererea, va desemna pe advocatii, exper?ii sau custozii ce va g?si cu cale ?i va fixa retribu?iunea lor.

Judec?torul sindic este dator ca cel mai târziu în termen de trei zile de la încheierea tribunalului, sa comunice celor interesa?i îns?rcinarea ce li s-a dat.

ART. 738 ***

Judec?torul sindic este dator îndat? ce hot?rârea de omologare a concordatului a r?mas definitiva, sau îndat? ce este chemat sa fac? vreo distributiune între creditori sa formeze statul cheltuelilor de justi?ie ?i administra?iune a falimentului ?i sa ceara tribunalului aprobarea lui.

ART. 738 ***

Cheltuielile de justi?ie ?i administra?iune, prev?zute în statul judec?torului sindic, aprobat de tribunal, se vor plati de falit, sau se vor re?ine din patrimoniul falimentului cu preferin?a înaintea oric?ror altor datorii.

ART. 740 ***

Judec?torii sindici ai tribunalelor Ilfov, Ia?i, Covurlui, Dolj, Br?ila, au unul sau mai multi secretari-arhivari. Num?rul lor se va fixa prin deciziune a consiliului de mini?tri.

Secretarii-arhivari au gradul de grefieri de tribunal; sunt supu?i acelora?i condi?iuni de admisibilitate ?i se bucur? de acelea?i avantaje.

Ei se numesc prin decret regal.

La celelalte tribunale, func?iunile secretarului-arhivar se îndeplinesc de grefierul tribunalului sau de un ajutor de grefa delegat de dânsul, sub a lui r?spundere ?i control.

ART. 741 ***

Secretarii-arhivari sunt ?inu?i, înainte de a intra în func?iune sa depun? o cau?iune egala cu aceea a grefierilor.

Ei sunt supu?i, în afara de obliga?iunile speciale ce se vor fixa prin regulament, la toate îndatoririle prev?zute de regulamentul interior al grefelor.

ART. 742 ***

Un regulament special va determina modul de func?ionare al serviciului contabilit??ii falimentelor.

CAP. 2 ***

Despre punerea sigiliilor ?i despre inventar

ART. 743 ***

Îndat? dup? declara?iunea falimentului, sau cel mult în 24 ore, judec?torul-sindic sau judec?torul de ocol, dup? delega?iunea judec?torului-sindic va procede la punerea sigiliilor. Chiar înainte de declara?iunea falimentului, tribunalul comercial poate ordona punerea sigiilor din oficiu punerea sigiilor din oficiu, sau dup? st?ruin?a uneia sau mai multor creditori, dac? debitorul a dosit sau dac? este sustragere chiar par?ial? de activ.

ART. 744 ***

Sigiile se vor pune pe magazine, comptoare, birouri, case de bani, portofolii, registre, hârtii, mobile ?i pe orice efecte ale falitului.

Când sigiile s-au aplicat prin mijlocirea unui judec?tor de ocol, el va înainta actele imediat judec?torului-sindic, care l-a delegat.

ART. 745 ***

Vestmintele, rufele ?i mobilele necesare falitului ?i familiei lui nu se vor pune sub sigilii, ci se vor l?sa falitului cu o list? descriptiv?, rezervindu-se dreptul tribunalului de a statua asupra reclamatiunilor ce s-ar ivi în aceasta privin?a din partea judec?torului- sindic sau a creditorilor.

ART. 746 ***

Obiectele a c?ror vânzare a fost autorizat?, nu vor fi puse sub sigilii, dac? judec?torul-sindic va cere, dar va trebui sa fie imediat inventariate ?i pretuite. Procesul-verbal constatator se va înainta tribunalului.

ART. 747 ***

Registrele de comer? al falitului, dac? judec?torul-sindic g?se?te de cuviin??, nu se vor pune sub sigilii, dar vor trebui sa fie imediat inventariate, încheindu-se proces-verbal cu o descriere minu?ioas? a starei în care se g?sesc.

Acest proces-verbal se va ata?a la dosarul falimentului, iar registrele se vor ridica de judec?torul-sindic, spre a le depune imediat la grefa tribunalului.

În caz îns? de ac?iune de fals, judec?torul penal va putea cere remiterea temporala a registrelor, pentru trebuin?ele judec??ii.

ART. 748 ***

Cambiile ?i celelalte titluri de credit cu scadenta scurta sau care ar fi de prezentat la acceptare, sau acelea în privin?a c?rora ar fi necesar a se face acte conservatorii, pot fi ridicate de judec?torul-sindic, dup? o prealabil? descriere a lor printr-un proces-verbal, ce se va ata?a la dosarul falimentului, pentru ca judec?torul-sindic sa îngrijeasc? a se face acele acte.

ART. 749 ***

Atunci când judec?torul sindic g?se?te ca inventarul bunurilor falitului se poate face într-o singura zi, el poate sa proceada imediat la facerea inventarului, ?i apoi sa aplice sigiliile.

ART. 750 ***

În cele trei zile de la numirea sa, judec?torul-sindic va procede la inventarierea bunurilor falitului în prezenta acestuia sau citindu-l legalmente.

ART. 751 ***

Inventarul este scutit de formalit??ile obicinuite de procedura ?i de taxele de timbru ?i înregistrare; el va trebui sa fie f?cut în dublu original de c?tre judec?torul sindic, în prezenta unuia sau mai multor creditori designati de c?tre tribunal.

Inventarul trebuie sa cuprind? descrierea întregului activ ?i pasiv al falitului ?i sa fi e subscris de to?i aceea care au participat la facerea lui. Unul din originalele inventarului va trebui sa fie depus în 24 ore de la terminarea lui, la grefa tribunalului.

Judec?torul-sindic se poate ajuta la facerea inventarului ?i la estimatiunea bunurilor, cu o persoan? experta numita de tribunal.

Cu toate acestea, când împrejur?rile speciale ale falimentului o cer, tribunalul poate prescrie regule ?i precautiuni particulare pentru facerea inventarului.

ART. 752 ***

Inventarul odat? terminat, judec?torul-sindic se constituie depozitar judiciar al m?rfurilor, banilor, titlurilor de crean?e, registrelor, hârtiilor, mobilelor ?i celorlalte obiecte ale falitului.

Judec?torul-sindic va putea lua, cu aprobarea tribunalului, orice m?sura de asigurare pentru paza bunurilor falimentului, pentru care este constituit depozitar judiciar.

Banii trebuie sa fie depusi la Casa de depuneri ?i recipisa la tribunal.

În ce se atinge de registrele ?i de hârtiile falitului, în caz de ac?iune penal? pentru fals, se va urma conform art. 454 ?i 457 ?i altor dispozi?iuni relative din condicele de instruc?iune criminal?.

ART. 753 ***

Dac? falimentul se declar? în urma mor?ii falitului, mai înainte de a se fi f?cut inventarul mo?tenirii sale, sau dac? falitul moare în urma declar?rii falimentului, dar înainte de facerea inventarului, se procede îndat? la formarea lui conform regulelor de mai sus, în prezenta mo?tenitorilor sau ei legalmente cita?i.

CAP. 3 ***

Despre func?iunile relative la administra?iunea falimentului

ART. 754 ***

Judec?torul sindic, îndat? dup? aplicarea sigiilor, trebuie, dup? indicatiunile bilan?ului, registrelor ?i hârtiile falimentului, cum ?i dup? orice alte informa?iuni ar mai putea culege, sa întocmeasc? un tablou despre creditorii falimentului ?i sa adreseze fiec?ruia din ei o în?tiin?are special?, cu ar?tarea dispozi?iunilor din sentin?a declarativ? de faliment privitoare la prezentarea declara?iunilor crean?elor ?i la verificare.

ART. 755 ***

Când falitul nu a prezentat bilan?ul, judec?torul sindic trebuie s?-l întocmeasc? f?r? întârziere, cu elementele ce a putut adun?.

Dac? bilan?ul a fost prezentat de falit, judec?torul-sindic trebue s?-l verifice ?i s?-i fac? rectific?rile ?i ad?ugirile ce ar crede necesare.

Bilan?ul astfel f?cut, verificat ?i rectificat, trebuie depus la grefa tribunalului.

ART. 756 ***

Dac? falitul justifica ca s-a g?sit în imposibilitate f?r? culpa din parte-i, de a prezenta bilan?ul sau registrele sale de comer? în termenul fixat de art. 703, tribunalul poate, dac? nu are nici o îndoial? ca ar fi rea credin?a, s?-l autorizeze printr-o încheiere data în camera de consiliu, de a prezenta bilan?ul într-un termen ulterior scurt; iar dup? expirarea ?i acestui termen, se vor aplica ?i dispozi?iunile articolului precedent. În acest scop, falitul poate sa examineze registrele sale de comer? la judec?torul-sindic sau la grefa.

ART. 757 ***

Judec?torul sindic trebuie sa cheme pe falit înaintea sa ca sa examineze registrele, sa le reuneasc? con?inutul, sa le certifice starea în care se afl?, sa le încheie ?i sa le semneze în prezenta sa.

Dac? falitul nu se prezint? la invitarea f?cut?, va fi somat sa compar? cel mult în 48 ore, înaintea tribunalului.

Falitul, care se afl? în stare de arestare, poate fi autorizat de tribunal sa compar? prin mandatar.

ART. 758 ***

Judec?torul sindic trebuie sa încaseze crean?ele falitului, observind m?surile de asigurare care vor fi fost prescrise de tribunal ?i sa dea chitan?a.

El trebuie sa fac? toate actele conservatoare pentru drepturile falitului în contra debitorilor s?i ?i sa ia asupra bunurilor lor inscriptiunea pentru ipotecile care nu ar fi fost înscrise de falit.

Inscrip?iunile se vor lua în numele masei.

ART. 759 ***

Scrisorile ?i telegramele adresate falitului trebue sa fie remise judec?torului-sindic, care este autorizat a le deschide ?i pe unele ?i pe altele; falitul poate sa asiste la deschiderea lor ?i, dac? con?inutul scrisorilor ?i telegramelor nu prive?te la interesele sale patrimoniale, poate sa ceara predarea lor. Judec?torul-sindic este dator sa p?streze secretul.

ART. 760 ***

Judec?torul sindic, poate fi autorizat de tribunal sa vinza lucrurile supuse stricaciunei sau la mic?orarea iminenta de valoare, cum ?i acelea a c?ror conservare ar fi costisitoare.

Vânzarea nu se va putea face decât prin licita?ie publica ?i dup? o prealabil? expertiza ordonat? de tribunal.

Continuarea comer?ului, în tot sau în parte, nu se poate face decât cu încuviin?area majoritatei în num?r a creditorilor verifica?i.

Majoritatea creditorilor, incuviintind continuarea comer?ului va determina cu preciziune timpul, limitele ?i condi?iunile sub care se va continua ?i va desemna persoana care ii va face, sub r?spunderea ei.

Tribunalul va putea aproba continuarea comer?ului, în condi?iunile ar?tate de majoritatea creditorilor ?i va prescrie m?surile necesare, pentru asigurarea m?rfurilor ?i consemnarea pre?ului.

Încheierea tribunalului, atât pentru vânzare, cât ?i pentru continuarea comer?ului, se va publica prin foaia anun?urilor judiciare sau prin Monitorul Oficial.

ART. 761 ***

Judec?torul sindic trebuie sa lucreze personal în toate afacerile insarcinarei sale, dac? nu a fost autorizat de tribunal sa se prezinte prin al?ii în unele opera?iuni determinate.

El mai poate fi autorizat de tribunal, atunci când împrejur?ri particulare o reclam?, ca sa fie ajutat în administra?iune de una sau mai multe persoane retribuite.

El mai poate de asemenea, fi autorizat sa întrebuin?eze pe falit pentru a-i înlesni administra?iunea ?i, în acest caz, condi?iunile concursului dat de falit sunt determinate de tribunal.

ART. 762 ***

Tribunalul, asupra propunerei judec?torului-sindic, poate acorda falitului, pentru el ?i familia sa, ajutoarele necesare din activul falimentului, fixând suma odat? pentru totdeauna.

Dup? verificarea crean?elor, nici un ajutor nu se mai poate da falitului ?i familiei sale, f?r? încuviin?area majoritatei în num?r a creditorilor verifica?i.

ART. 763 ***

Banii, provenind din vânz?ri ?i din încas?ri vor trebui sa fie imediat depusi la Casa de depuneri ?i recipisa la tribunal.

ART. 764 ***

Banii, depusi de judec?torul-sindic sau de al?ii în contul falimentului, nu pot fi retrasi decât în virtutea unei încheieri a tribunalului. Dac? sunt sechestrati, judec?torul sindic trebue mai intiiu sa ob?in? ridicarea sechestrului.

ART. 765 ***

Judec?torul sindic trebuie sa prezinte, la finitul fiec?rei luni, tribunalului un prospect sumar despre administra?iunea sa ?i un tablou despre depozitele efectuate cu actele justificative. Dac? împrejur?rile falimentului o reclam?, tribunalul poate sa prelungeasc? acest termen pân? la trei luni.

ART. 766 ***

În orice faliment, judec?torul-sindic trebuie în 15 zile de la primirea îns?rcin?rii sale, sa remit? tribunalului o expunere succint? a principalelor cauze ?i împrejur?ri ale falimentului ?i a caracterului ce el prezint?, cum ?i un cont sumar a starei aparente a masei.

Copie de pe acest raport se va înainta parchetului.

ART. 767 ***

Când judec?torul-sindic înceteaz? din îns?rcinarea sa înainte de a se fi terminat lichidatiunea activului dup? dispozi?iunile titlului IV, el trebuie sa predea, f?r? întârziere, succesorului sau, patrimoniul ?i actele falimentului ?i s?-i remit? contul administra?iunei sale.

Dac? facerea inventarului nu este terminat?, el trebue sa intervin? pentru a face sa se constate predarea a tot ce el primise.

Terminindu-se lichidarea, judec?torul-sindic va prezenta tribunalului un tablou general constatator de toate opera?iunile f?cute în cursul administra?iei falimentului.

Creditorii ?i falitul pot prezenta tribunalului observa?iunile lor.

TITLUL III ***

Despre lichidatiunea pasivului

CAP. 1 ***

Despre verificarea crean?elor

ART. 768 ***

Creditorii falitului trebuie sa prezinte declara?iunea crean?elor lor ?i titlurile din care deriva, la grefa sindicatului tribunalului de comer?, în termenul fixat de sentin?a declarativ? de faliment. Secretarul-arhivar al sindicatului le da chitan?a ?i formeaz? un tablou (stat).

ART. 769 ***

Dac? sunt creditori care resed în tara str?in?, tribunalul poate, dup? împrejur?ri, în privin?a acestora, sa prelungeasc? termenul pentru verificarea crean?elor lor. Despre aceasta îns?, judec?torul-sindic trebue sa dea o în?tiin?are special?, tuturor creditorilor.

ART. 770 ***

Declara?iunea crean?elor trebuie sa arate numele ?i prenumele sau firma ?i domiciliul creditorului, suma datorat?, drepturile de privilegiu, de gaj sau de ipoteca ?i titlul din care crean?a deriva.

Ea trebuie sa con?in? afirmarea clara ?i explicit?, ca crean?a este adev?rata ?i real? ?i trebuie sa fie semnat? de creditor sau de o persoan? autorizat? cu mandat special, sa fac? pentru el aceasta afirmare trebuind ?i în mandat sa se exprime suma crean?ei.

Dac? creditorul nu domiciliaz? în comuna în care resade tribunalul, declara?iunea trebuie sa con?in? ?i alegerea de domiciliu în aceia?i comuna; altfel, toate notificatiunile posterioare se vor face creditorului la grefa tribunalului, afisindu-se ?i la usa tribunalului.

ART. 771 ***

Secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului este dator ca, cu cinci zile înainte de ziua fixat? pentru verificarea crean?elor, sa comunice judec?torului-sindic tabloul (statul) format conform art. 768.

Judec?torul, examinind acest tablou, va putea, din oficiu sau dup? cererea unuia sau mai multor creditori, sa dispun? ca, la ziua fixat? pentru verificare, sa fie de fata ?i falitul, spre a-i da cuvenitele explica?iuni asupra veracitatei crean?elor; poate înc? sa ordone comparatiunea personal? a creditorului sau s?-l autorizeze sa compar? prin mandatar, sa prescrie înf??i?area registrelor de comer? ale creditorului sau a unui extract dintr-insele; va putea înc? sa ordone prezentarea oric?rei alte persoane care ar putea sa dea informa?iuni sau l?muriri încheind proces-verbal. Chem?rile, în acest caz, se fac prin sindicatul tribunalului.

ART. 772 ***

În ziua fixat? de sentin?a declarativ? a falimentului pentru verificarea crean?elor, judec?torul-sindic, asistat de grefierul tribunalului sau de secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului, va procede, contradictoriu, cu cei interesa?i, la verificarea crean?elor.

Crean?ele se verific? în ordinea înscrierii în tablou prin confruntarea titlurilor prezentate cu registrele ?i hârtiile falitului.

Falitul ?i oricare din creditori se pot opune la admiterea crean?elor.

Crean?ele necontestate sau acelea pe care to?i interesatii le recunosc ca justificate, sunt admise la masa falimentului.

În caz de contestatiuni, judec?torul-sindic printr-o singura sentin?a se pronun?? asupra tuturor contestatiunilor care privesc crean?e a c?ror valoare nu trece peste competin?a judec?torului de ocol, cu rezerva apelului la tribunal, în termen de 5 zile de la pronun?are; cât pentru celelalte crean?e, el trimite contesta?iunile înaintea tribunalului, care le va judeca în prima instan?a, în termen de cel mult 10 zile de la ziua verificarei.

Procesul verbal de verificarea crean?elor trebuie sa arate cu deamanuntul toate opera?iunile f?cute, numele creditorului, data. scadenta ?i cuantumul crean?ei; dac? suma este datorit? de falit ca emitent sau ca girant ?i numele girantilor anteriori, sa arate numele persoanelor intervenite ?i sa relateze declara?iunile lor.

Judec?torul-sindic va viza crean?ele admise, ar?tând ?i suma pentru care s-au admis.

ART. 773 ***

Crean?ele datorite de falit ca girant se vor admite la pasivul falimentului în mod condi?ional. Ele se vor ?terge din tablou, dac? emitentul la scadenta a pl?tit suma.

Judec?torul-sindic va men?iona, pe titlul ?i în procesul-verbal, ca admiterea nu este decât în mod condi?ional.

Excluderea unor asemenea crean?e se va face de c?tre tribunal, dup? cererea celor interesa?i.

Sentin?a se da contradictoriu cu judec?torul-sindic ?i este supus? opozitiunei ?i apelului.

ART. 774 ***

Dup? închiderea procesului-verbal de verificare, declara?iunile crean?elor ?i opozi?iunile în contra declara?iunilor sau a admiterilor de crean?e deja f?cute, trebuesc sa fie notificate judec?torului sindic ?i creditorilor ale c?ror crean?e se atac? ?i sa fie depuse la grefa sindicatului tribunalului, cu documentele pe care le întemeiaz?, cel pu?in cu dou? zile mai înainte de audien?a fixat? pentru rezolvarea contestatiunilor.

În lipsa de asemenea contestatiuni, audien?a trebue sa fie fixat? în un termen nu mai mic de cinci zile ?i nici mai mare de zece zile de la închiderea suszisului proces-verbal.

ART. 775 ***

Tribunalul examinind toate contesta?iunile deodat? ?i împreun?, contradictoriu cu judec?torul-sindic ?i persoanele ar?tate în articolele precedente, se pronun?? prin o singur? sentin?a, chiar dac? ar trebui sa se ordone vreun act oarecare de instruc?iune în privin?a uneia sau mai multor crean?e.

Sentin?a tribunalului, în asemenea caz, nu este supus? apelului decât dac? crean?a trece peste valoarea de 1500 lei.

ART. 776 ***

În toate cazurile în care nu se poate pronun?a sentin?a definitiva, tribunalul comercial poate sa admit? provizoriu, pentru o sum? determinat?, la pasivul falimentului, crean?ele contestate, pentru ca, în virtutea lor, sa se poat? exercita drepturile creditorului în liberatiunile falimentului, cu rezerva îns? a deciziunei definitive din partea judec??ii asupra validit??ii contestatiunii.

Tribunalul de comer? poate suspenda deciziunea definitiva asupra admiterii unei crean?e pân? la sfâr?itul ac?iunii penale privitoare la dinsa, sau al procedurei penale început? dup? dispozi?iunile art. 712 ?i în acest caz, el determin? asemenea dac? ?i pân? la ce suma acea crean?a sa fie admis? provizoriu la pasivul falimentului.

ART. 777 ***

Creditorul c?ruia nu i se contest? decât privilegiul sau ipoteca, va fi admis provizoriu la deliber?rile falimentului ca creditor chirografar pân? ce acea contestatiune va fi rezolvat?.

ART. 778 ***

Crean?ele neproducatoare de dobânda ?i neajunse la scadenta la data declaratiunei falimentului, vor fi admise la pasiv pentru suma lor întreaga, cu rezerva expres? îns? ca plata oric?rei repartitiuni par?iale sa consiste într-o suma la care, dac? i s-ar adaug? interesele socotite de 6% pe an, pentru timpul cât mai r?mâne sa curg? de la data mandatului de plata pân? la ziua scaden?ei crean?ei, aceasta suma sa echivaleze cu suma cotei de repartitiuni.

ART. 779 ***

Crean?ele pentru declara?iunea c?rora s-a prelungit termenul, conform art. 769, vor fi verificate în mod suplimentar la sosirea acelui termen, dup? dispozi?iile acestui capitol.

ART. 780 ***

Chiar dup? expirarea termenelor fixate prin articolele precedente, creditori cunoscu?i sau necunoscu?i care nu ?i-au declarat înc? crean?ele, pot sa ceara de la judec?torul-sindic sa fie verifica?i la masa falimentului, pân? când nu s-au sfâr?it repartitiunile întregului activ al falitului.

Judec?torul sindic va procede de urgenta la verificarea acestor crean?e, ascultind ?i pe falit.

În caz de contestatiune, se va urma conform art. 772.

Judec?torul sindic va putea chiar s?-i admit? provizoriu la pasiv, conform dispozi?iunilor precedente.

În caz de descoperire de fals, de dol de erori esen?iale de fapt sau de descoperiri de titluri pân? aci necunoscute, se poate înc? face opozi?iune contra admiterilor de crean?a deja efectuate.

Cheltuielile derivând din declara?iunile de crean?e ?i opozi?iunile tardive, sunt în totdeauna în sarcina acelora care le fac.

Efectele declara?iunilor ?i opozitiunilor tardive sunt determinate în titlul V.

CAP. 2 ***

Despre diferite specii de credit?ri

ART. 781 ***

To?i creditorii falitului au dreptul sa ia parte la deliber?rile falimentului, cu rezerva dispozi?iunilor care reguleaz? participarea creditorilor având ipoteca, gaj sau alt privilegiu, în repartitiunea activului ?i intervenirea lor la concordat.

SEC?IUNEA I

Despre creditorii având gaj sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile

ART. 782 ***

Judec?torul sindic poate oricând, cu autorizarea tribunalului sa retrag?, în profitul falimentului, lucrul dat în gaj, pl?tind pe creditor.

Poate asemenea sa fac? sa se ordone de tribunal vânzarea gajului cu licita?ie publica ?i creditorul nu se va putea opune la aceasta decât numai renuntind la dreptul de a-?i ob?ine plata crean?ei sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului.

Dac? gajul s-a vândut pe un pre? mai mare decât crean?a, prisosul apar?ine masei falimentului.

ART. 783 ***

Dispozi?iunile codicelui civil, privitoare la privilegiile asupra mobilelor, se aplic? ?i în materie de faliment, cu rezerva dispozi?iunilor speciale cuprinse în acest codice ?i cu modific?rile urm?toare:

1. Salariul datorit lucr?torilor intrebuintati deadreptul de c?tre falit, în timpul lunei care a precedat declara?ia falimentului, se va admite între crean?ele privilegiate, în acela? rang cu privilegiul stabilit în art. 1729 din codicile civil pentru salariile datorite oamenilor de serviciu. Salariul datorit baietilor din pravalie ?i comisilor, pentru cele ?ase luni care au precedat declararea falimentului, se va admite cu acela? rang;

2. Privilegiul locatorului, prev?zut la art. 1730 codicile civil, nu se întinde asupra m?rfurilor ie?ite din magazine, sau din locurile unde locatarul î?i exercit? comer?ul sau industria sa, dac? cei de al treilea au dobândit drepturi asupra lor, afara de cazul de sustractiune frauduloas?. Privilegiul are loc ?i pentru desp?gubirea datorit? locatorului dup? dispozi?iile art. 721;

3. Crean?a pentru pre?ul nepl?tit al masinelor de importanta valoare, întrebuin?ate într-o exploatare industrial?, manufacturiera sau agricola este privilegiat? în rangul indicat la num?rul 5 de sub art. 1730 codicele civil, asupra ma?inilor vândute ?i predate falitului, în cei trei ani care au precedat declara?ia falimentului cu toate ca ar fi devenit imobile prin destinatiune.

Acest privilegiu nu va avea nici un efect dac? vânz?torul, în cele trei luni de la predarea ma?inilor în primirea cump?r?torului în tara, nu va fi f?cut sa se transcrie actul din care rezult? vânzarea ?i crean?a sa în registrul de transcriptiune imobiliara al tribunalului în jurisdic?iunea c?ruia s-au a?ezat ma?inile.

ART. 784 ***

Judec?torul sindic va forma lista creditorilor care pretind a avea dreptul de gaj sau alt privilegiu asupra mobilelor. Contesta?iunile asupra existen?ei privilegiului vor fi rezolvate dup? dispozi?iunile art. 772 ?i urm?toarele.

ART. 785 ***

Dac? pre?ul mobilelor supuse la un privilegiu special nu ajunge pentru plata creditorilor privilegia?i, ace?tia concur? pentru rest cu creditorii chirografari la distribuirea celeilalte p?r?i de activ.

SEC?IUNEA II

Despre creditorii privilegia?i sau ipotecari asupra imobilelor.

ART. 786 ***

Dac? una sau mai multe repartitiuni ale pre?ului bunurilor mobile se face înainte de distribuirea pre?ului imobilelor, creditorii privilegia?i sau ipotecari, ale c?ror crean?e sunt verificate, concur? la acele repartitiuni cu întreaga lor crean?a cu rezerva deducerilor mai jos ar?tate.

ART. 787 ***

Creditorii privilegia?i sau ipotecari care, dup? vânzarea mobilelor, sunt definitiv colocati asupra imobilelor în rang util pentru totalitatea crean?elor lor nu vor primi partea din pre?ul ce li se cuvine decât deducindu-se dintr-sa sumele ce ei au primit deja din reparti?iile masei chirografare. Sumele astfel distrase nu r?mân pentru ceilal?i creditori ipotecari, dar sunt atribuite masei chirografare ?i distribuite numai ei.

ART. 788 ***

Dac? creditorii privilegia?i sau ipotecari nu au fost colocati decât pentru o parte din crean?ele lor asupra pre?ului imobilelor, drepturile lor asupra masei chirografare sunt definitiv regulate în propor?ie cu sumele pentru care ei au mai r?mas creditori în urma acelei colocatiuni, ?i masa va fi subrogat?, în locul lor, pentru aceea ce ei vor fi primit, dup? dispozi?iunile art. 766 peste proportiunea p?r?ii crean?ei necolocate.

ART. 789 ***

În privin?a creditorilor privilegia?i sau ipotecari, care nu au fost colocati în rang util asupra pre?ului, sau care nu sunt pl?ti?i integral cu pre?ul imobilelor se vor aplica dispozi?iile art. 788.

SEC?IUNEA III

Despre drepturile femeii falitului

ART. 790 ***

În caz de faliment, al b?rbatului, femeia reia imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile, precum ?i imobilele parafernale care ii apar?ineau în momentul c?s?toriei ?i pe acelea pe care le-a dobândit în timpul c?s?toriei, provenind din cauze juridice anterioare sau prin efectul unei donatiuni sau de succesiuni testamentare sau legitime.

ART. 791 ***

Femeia va relua asemenea imobile dobândite de dinsa ?i în numele ei, cu banii provenind din înstr?inarea bunurilor care ii apar?ineau în momentul c?s?toriei, sau care i-au parvenit în urma prin unul din modurile ar?tate în articolul precedent, cu conditiune îns? numai ca, în contractul de achizitiune, sa se declare expres aceasta întrebuin?are ?i ca provenien?a banilor sa fie stabilit? printr-un inventar sau prin orice alt act cu data cert?.

ART. 792 ***

În toate celelalte cazuri ?i oricare ar fi regimul sub care s-au c?s?torit so?ii, prezum?ia este ca bunurile dobândite de femeia falitului apar?in b?rbatului ?i ca au fost pl?tite cu banii lui, astfel încât acele bunuri trebuesc sa fie întrunite la masa falimentului, femeia îns? este admis? sa fac? proba contrarie.

ART. 793 ***

Bunurile mobile atât dotale, cât ?i parafernale cuprinse în contractul de c?s?torie, sau parvenite femeii în vreunul din modurile ar?tate în art. 790 se pot relua de femeie în natura, dac? identitatea lor este dovedit? cu un inventar sau prin orice act cu data cert?.

Dac? bunurile femeiei au fost înstr?inate ?i cu pre?ul lor s-au dobândit alte bunuri mobile sau imobile, femeia poate exercita asupra acestora dreptul indicat în art. 791, cu conditiunea ca provenien?a banilor ?i nou? lor întrebuin?are sa fie constatat? printr-un act având data cert?.

Toate celelalte obiecte mobile aflate în posesiunea fie a b?rbatului, fie a femeii, ?i oricare ar fi regimul c?s?toriei se presupun ca apar?in b?rbatului, afara numai dac? femeia nu va proba contrariul.

ART. 794 ***

Data cert? a unui act cerut? de art. 791 ?i 793, trebuie sa fie stabilit? în modurile determinate de codicele civile, dar proba achizitiunei, a posesiunei ?i a înstr?in?rii titlurilor de credit ?i a ac?iunilor de societ??i comerciale, se va putea face ?i cu registrele stabilimentelor publice sau ale societ??ilor prin ac?iuni.

ART. 795 ***

Dreptul ar?tat în art. 790 ?i 791 nu poate fi exercitat de femeie decât cu sarcina datoriilor ?i ipotecilor de care acele bunuri au fost legalmente grevate.

ART. 796 ***

Dac? b?rbatul era comerciant la epoca celebrarei c?s?toriei sau dac?, neavând atunci vreo profesiune determinat?, a devenit comerciant în anul urm?tor, ipoteca legal? pentru dota femeiei nu se întinde, în nici un caz, asupra bunurilor dobândite de b?rbat în timpul c?s?toriei prin orice alt titlu, afara numai de succesiune sau donatiune.

În cazurile sus zise, femeia nu poate exercita nici o ac?iune asupra masei falimentului, pentru avantajele derivând din contractul c?s?toriei, ?i creditorii nu vor putea sa se prevaleze de avantajele derivând din acela?i contract în favoarea b?rbatului.

ART. 797 ***

Dac? femeia are contra b?rbatului vreo crean?a, derivând dintr-un contract cu titlu oneros, sau dac? ea a pl?tit pentru dânsul vreo datorie, crean?a este presumata a fi constituit? ?i datoria a fi pl?tit? cu banii b?rbatului, ?i femeia nu va putea exercita nici o ac?iune asupra masei falimentului, decât dac? va face proba contrarie, conform dispozi?iunilor art. 792.

Femeia falitului va fi admis? la pasivul falimentului, pentru pre?ul bunurilor sale înstr?inate în timpul c?s?toriei de c?tre b?rbat, rezervindu-se îns? ac?iunea masei asupra sumelor ce femeia ar putea scoate conform dispozi?iunilor art. 1255 din codicele civil.

SEC?IUNEA IV

Despre coobligati ?i despre fidejusori

ART. 798 ***

Creditorul care posed? obliga?iuni subscrise, girate sau garantate solidar de c?tre falit ?i de al?i coobligati, care au c?zut în stare de faliment, particip? la repartitiuni în toate masele ?i va fi trecut cu valoarea nominal? a crean?ei sale pân? la deplina achitare.

ART. 799 ***

Nici un regres pentru dividendele pl?tite nu se acord? falimentelor coobligatiunilor, unora contra altora; îns? dac? crean?a întreaga, capital ?i accesorii, a fost pl?tit? de una sau mai multe mase coobligate, astfel ca creditorul nu mai are nici o ac?iune contra celorlalte, cele dintâi vor avea dreptul de regres contra celor de al doilea, în proportiune cu partea datoriei ce au pl?tit ?i cu aceea ce c?dea în sarcina respectiva a fiec?reia.

Dac? toate dividendele întrunite, ce s-au atribuit creditorului în toate falimentele coobligatilor, ar trece peste suma lui datorit?, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proportiunea sus ar?tat?. Dac? îns? unii din coobligati erau garan?ii altora, prisosul apar?ine, dup? ordinea obliga?iunilor maselor falimentelor, acelor coobligati care au dreptul sa fie garanta?i.

ART. 800 ***

Dac? creditorul posesor al unor obliga?iuni solidare între fali?i ?i al?i coobligati, a primit înainte de faliment o parte din crean?a sa, el nu va putea fi trecut la masa falimentului decât sc?zându-se partea primit? ?i conserva, pentru ceea ce-i mai r?mâne datorit, drepturile sale contra coobligatilor sau fidejusorilor.

Coobligatul sau fidejusorul falitului, care a pl?tit o parte din datoria solidar?, va figura la masa pentru tot ce va fi pl?tit în desc?rcarea falitului; cu toate acestea, creditorul conserva dreptul de a prelua, pân? la plata sa integral?, dividendul destinat coobligatului, sau fidejusorului, restringindu-si în acest caz ac?iunile sale contra aceluias coobligat sau fidejusor la suma pentru care va mai fi r?mas înc? creditor dup? primirea celor dou? dividende.

ART. 801 ***

Coobligatul sau fidejusorul falitului care, pentru siguran?a actiunei sale de regres, are asupra bunurilor acestuia un drept condi?ionat de ipoteca sau de gaj, va fi cuprins în masa falimentului cu suma pentru care ipoteca sau gajul i-au fost constituite.

Dar aceasta suma se va confunda cu acea cerut? de creditor în masa falimentului ?i, prin urmare, va fi computata o singur? data în calculul majoritatei cerute pentru validitatea deliber?rilor creditorilor falimentului.

Pre?ul bunurilor ipotecate sau al gajului apar?ine creditorului, deducindu-se din suma ce-i este datorit?.

ART. 802 ***

Creditorii conserva ac?iunea lor pentru totalitatea crean?elor contra coobligatilor sau fidejusorilor falitului, chiar dac? acesta ar fi ob?inut un concordat la care ar fi consim?it de bun?voie îns??i ace?ti creditori.

TITLUL IV ***

Despre lichidarea activului

CAP. 1 ***

Mijloacele pentru a lichida activul

ART. 803 ***

Judec?torul-sindic trebuie sa proceada, sub privigherea tribunalului la lichidarea activului falimentului, fie asigurând ?i incasind crean?ele, fie procedând la vânzarea averei mobile ?i imobile, îndat? dup? trecerea celor 10 zile de la pronun?area hot?rârii, data asupra contestatiunilor la verificare.

Dac? în acest interval a intervenit o propunere de concordat, în vederea c?reia s-ar crede oportun sa se amine vânzarea, judec?torul-sindic va putea fi autorizat de tribunal sa suspende acea vânzare, f?r? prejudiciul dreptului de urm?rire al creditorilor având amanet, privilegiu sau ipoteca.

Tribunalul va trebui ca, înainte de a se efectua vânzarea, sa fac? a se estima lucrurile ce sunt de vândut, prin exper?i numi?i de dânsul.

Aceasta estima?iune se va depune la grefa tribunalului.

ART. 804 ***

Vânzarea bunurilor este asemenea suspendat? dac? creditorii vor decide a se continua exploatarea în tot sau în parte a patrimoniului comercial al falitului, pentru timpul, în limitele ?i cu condi?iunile ce ei vor trebui sa determine cu preciziune, desemnând persoana îns?rcinat? cu conducerea exploatarei comer?ului.

Aceasta deciziune nu poate fi luat? decât cu o majoritate de trei p?trimi a creditorilor în num?r ?i în suma.

Creditorii dizidenti ?i falitul pot face opozi?iune la tribunal, dar aceasta nu va suspenda executarea deciziunei luate de creditori.

ART. 805 ***

Datoriile provenind din opera?iunile judec?torului-sindic vor fi pl?tite din activul falimentului, cu preferin?a asupra datoriilor anterioare; iar dac? aceste opera?iuni trag dup? dinsele obliga?iuni care ar trece peste activul falimentului, numai creditorii care le-au autorizat sunt personal ?inu?i peste partea lor din activ, în limita îns? a autorizatiunei date. Ei vor contribui la proportiunea crean?elor lor respective.

ART. 806 ***

În cazul prev?zut de art. 804, creditorii trebuie sa fie convoca?i de judec?torul-sindic. cel pu?in odat? pe an.

În aceste adun?ri judec?torul-sindic va da seama de modul cum s-a continuat comer?ul ?i de rezultatele ob?inute.

ART. 807 ***

Tribunalul va putea autoriza pe judec?torul-sindic a transige asupra tuturor contestatiunilor care intereseaz? masa, chiar când ar fi privitoare la drepturi imobiliare.

Când obiectul tranzactiunei are o valoare nedeterminat? sau mai mare de 1.500 lei, tranzactiunea va trebui sa fie supus? la omologarea tribunalului comercial.

Omologarea nu va putea avea loc decât dup? ce falitul va fi fast ascultat sau chemat în regula.

CAP. 2 ***

Despre vânzarea mobilelor ?i imobilelor falitului

SEC?IUNEA I

Despre vânzarea mobilelor

ART. 808 ***

Tribunalul poate autoriza pe judec?torul-sindic. sa vinda, cu licita?iune publica, m?rfurile ?i celelalte obiecte ale falitului, dup? ce mai întâi le va fi estimat conform art. 803.

Autoriza?iunea trebuie sa determine termenul vinzarei, sa prescrie agen?ii prin mijlocul c?rora are sa se fac? vânzarea ?i sa fixeze pre?ul de la care are sa se înceap? licita?iunea.

Aceasta autoriza?iune poate fi acordat? pentru cauza binecuvintata, chiar înainte de a fi expirat termenul indicat, la art. 803, citindu-se îns? prealabil falitul.

Încheierea tribunalului se va publica prin Monitorul Oficial ?i orice întâmpin?ri se pot adresa tribunalului, în termen de trei zile libere de la publicare.

Adjudecarea trebuie sa fie omologata de tribunalul comercial cel mai târziu trei zile de la efectuarea ei.

ART. 809 ***

Tribunalul dup? cererea judec?torului-sindic ?i citind pe falit, poate autoriza vânzarea cu licita?ie publica, în masa total? sau par?ial?, a bunurilor mobile r?mase neavindute ?i a crean?elor neîncasate.

Actul de înstr?inare trebuie sa fie omologat de tribunal.

SEC?IUNEA II

Despre vânzarea imobilelor

ART. 810 ***

De la data sentin?ei declarative de faliment, nici un creditor nu va putea proceda la exproprierea silit? a imobilelor; judec?torul-sindic îns?, în termenul de 30 zile de la cererea ce-i va face creditorul interesat, este dator sa provoace vânzarea lor cu formele stabilite pentru vânzarea bunurilor de minori.

Cererea de vânzare va fi f?cut? c?tre tribunalul civil competent, îndat? dup? expirarea termenului indicat de art. 803.

ART. 811 ***

Dac? urm?rirea era început? înainte de a se pronun?a sentin?a declarativ? de faliment, de c?tre un creditor având privilegiu sau ipoteca asupra imobilelor urm?rite, judec?torului-sindic trebuie sa intervin? pentru ca procedura sa poat? fi îndeplinit? f?r? întârziere.

Dispozi?iunile art. 513 ?i 523 din procedura civil? se aplic? ?i în cazul în care afara de imobilele supuse urmarirei, falitul mai are imobile în cuprinsul jurisdictiunei aceluias tribunal.

CAP. 3 ***

Despre revendicatiune

ART. 812 ***

Pot fi revendicate rimesele în cambiale sau în alte titluri de credit nepl?tite înc? ?i pe care falitul le posed? în natura în ziua sentin?ei declarative de faliment dac? aceste rimese au fost f?cute de proprietarul lor cu simplu mandat de a face sa se încaseze valoarea ei de a o p?str? în contul sau, sau dac? ele au fost destinate de proprietarul lor pentru plati anume determinate.

ART. 813 ***

Pot asemenea sa fie revendicate, dac? se posed? în natura, în tot sau în parte, de c?tre falit, în ziua sentin?ei declarative de faliment, m?rfurile care i-au fost predate cu titlu de depozit spre a fi vândute în contul proprietarului, cu rezerva, îns?, a dispozi?iilor din acest codice relative la revendicatiunea titlurilor la purt?tor pierdute sau furate ?i ale art. 1909 din codicele civil.

Poate asemenea sa fie revendicat pre?ul sau parte din pre? al acelora?i m?rfuri care nu fusese pl?tit în bani sau altfel, nici trecut în cont curent între falit ?i cump?r?tor.

ART. 814 ***

M?rfurile expediate falitului, al c?ror pre? el nu l-a pl?tit înc?, pot fi revendicate dac?, în ziua declar?rii falimentului, nu ajunsesera înc? în magazinele sale sau nu fuseser? primite la dispozi?ia lui în magaziile publice în alt loc de depozit ori de paza ale comisionarului îns?rcinat sa le vinda pentru contul lui.

Revendicatiunea nu este admis? dac? m?rfurile înainte de sosirea lor fuseser? vândute f?r? frauda prin girarea facturei, a poli?ei de înc?rcare sau a scrisoarei de carat, când acestea sunt la ordin sau prin remiterea acelor titluri, când sunt la purt?tor.

Acela care revendic? trebuie sa desp?gubeasc? masa de sumele pl?tite în contul lui ?i de toate anticipatiunile f?cute pentru navlu sau port, pentru comision, pentru asigur?ri sau alte speze ?i sa pl?teasc? sumele ce vor fi datorite pentru acelea?i cauze.

ART. 815 ***

Vânz?torul poate sa re?in? m?rfurile vândute care n-au fost predate falitului sau care nu i-au fost expediate lui sau unei alte persoane pentru contul sau.

ART. 816 ***

În cazurile prev?zute de cele dou? articole precedente, judec?torul-sindic, cu autorizarea tribunalului, va putea cere predarea m?rfurilor, pl?tind vânz?torului pre?ul convenit.

ART. 817 ***

Cererile de revendicare trebue sa fie propuse înaintea judec?torului sindic.

Judec?torul sindic este dator ca în 48 ore sa comunice falitului ?i creditorilor copie, de pe ac?iune, aratindu-le ?i termenul de înf??i?are.

Comunicarea se va face conform art. 937 din codul comercial.

Fiecare din creditori ?i chiar falitul sunt admi?i sa contesteze cererile de revendicare.

Dac? nu exist? contestatiune sau dac? contestatiunea, dup? valoarea lucrului revendicat este de competin?a judec?torului de ocol, revendicarea este admis? sau respins? printr-o ordonan?a a judec?torului sindic, supus? apelului la tribunal în termen de trei zile libere de la pronun?are. În caz contrariu, judec?torul trimite judecarea afacerii înaintea tribunalului de comer?.

ART. 818 ***

Cererile de revendicatiune în natura suspend? vânzarea lucrurilor revendicate, dar nu pot anula vânz?rile deja efectuate.

Cererile de revendicarea pre?ului nu au efect asupra sumelor deja distribuite înaintea lor.

TITLUL V ***

Despre repartitiunea între creditori ?i despre închiderea falimentului

ART. 819 ***

Sumele de bani apar?inând falimentului, scazind cheltuielile de justi?ie ?i de administra?iune ?i ajutoarele acordate falitului ?i familiei sale, trebuie înainte de toate, sa se întrebuin?eze, cu autorizarea tribunalului, la plata creditorilor cu gaj sau alt privilegiu ?i restul va fi distribuit între to?i creditorii, în proportiune cu crean?ele lor verificate.

În acest scop, judec?torul sindic trebuie sa prezinte, în fiecare luna tribunalului, un stat de situa?iune al falimentului ?i al banilor disponibili, pentru a fi repartiza?i. Tribunalul va ordona, de va fi loc, o repartitiune, fixând suma de distribuit, ?i va îngriji ca to?i creditorii sa fie aviza?i despre aceasta.

ART. 820 ***

Statul de repartitiune va fi format de judec?torul sindic ?i va deveni executoriu prin ordonan?a tribunalului.

Pentru repartizarea banilor afla?i în depozit, judec?torul sindic va remite fiec?ruia din creditori mandatul de plata dup? statul de repartitiune.

Pl??ile se efectueaz? deadreptul de c?tre cassa.

ART. 821 ***

Nu se va procede la repartitiune decât rezervindu-se por?iunea corespunz?toare conform bilan?ului la crean?ele pentru care termenul verificarei a fost prorogat, dac? aceste crean?e n-au fost înc? admis? la pasivul falimentului în momentul repartitiunei.

Dac? aceste crean?e n-au fost trecute în bilan?, pentru o sum? determinat?, sau dac? creditorul pretinde o sum? mai mare decât cea trecut? în bilan?, judec?torul sindic va determina suma de rezervat cu apel la tribunal. Ordonan?a judec?torului sindic este provizoriu executorie.

ART. 822 ***

Por?iunea rezervat? r?mâne în depozit pân? la împlinirea termenelor prorogate dup? dispozi?iunile art. 769. Dac? creditorii pentru care termenele au fost prorogate nu au f?cut sa li se verifice crean?ele, conform dispozi?iunilor precedente, por?iunea rezervat? se va împ?r?i între creditorii admi?i la pasiv.

Aceea?i rezerv? are loc ?i pentru crean?ele în privin?a admiterii c?rora nu s-a fost statuat definitiv.

Dac? sumele rezervate produc interese, acestea se cuvin creditorilor pentru care s-au rezervat.

În toate cazurile, depozitul este în rizicul ?i pe cheltuiala lor.

ART. 823 ***

Nici un mandat de plata nu se va emite de judec?torul sindic decât numai dup? prezentarea titlului constitutiv al crean?ei.

Judec?torul sindic va men?iona pe titlu mandatul de plata.

Dac? nu exist? titlu scris sau dac? nu este posibil a-l prezenta tribunalul va putea autoriza plata asupra prezent?rii extractului de pe procesul-verbal de verificarea crean?elor.

Creditorul va da chitan?a pe marginea statului de repartitiune.

ART. 824 ***

Creditorii care vor fi declarat tardiv crean?ele lor, conform dispozi?iunilor art. 780, nu vor putea reclama în contra repartitiunilor activului deja f?cute, nici sa se opun? la cele deja ordonate de judec?torul sindic; dar vor concura numai la repartitiunile urm?toare în proportiune cu crean?a lor, ?i când vor fi fost admi?i provizoriu la pasiv, în proportiune cu suma determinat? de tribunal. Dac? îns? ei justifica ca au fost în imposibilitate de a face declara?iunea crean?ei lor în termenele stabilite, ei vor putea fi admi?i a prelua asupra activului nedistribuit înc? ?i dividendele ce li s-ar fi cuvenit în distributiunile anterioare.

În caz de opozi?iune tardiv? în contra admiterei unei crean?e, tribunalul poate ordona ca sumele cuvenite pentru aceasta crean?a în repartitiunile urm?toare, sau pentru partea contestat? a acestei crean?e, sa fie ?inute în rezerva; ?i dac? în virtutea acelei opozi?iuni crean?a va fi în tot sau în parte declarat? neexistenta, chiar sumele pe nedrept primite în repartitiunile precedente vor trebui sa fie restituite la masa.

ART. 825 ***

Dup? terminarea repartitiunei sumelor provenite din averea mobiliar? ?i imobiliara a falitului, procedura falimentului va fi închis?; îns? fiecare creditor î?i p?streaz? dreptul la plata restului crean?ei sale.

Cu toate acestea, procedura falimentului se va redeschide când debitorul va face o asemenea cerere, oferind creditorilor s?i de a le plati cel pu?in înc? o zecime din crean?ele lor ?i dând cau?iune pentru cheltuieli. În acest caz, tribunalul va rechema la îns?rcinarea sa pe judec?torul sindic, sau îl va numi din nou ?i va lua toate m?surile prev?zute în dispozi?iunile precedente în privin?a conservatiunei ?i a administra?iunei patrimoniului existent, cum ?i în privin?a lichidatiunei lui ?i în privin?a pasivului care ar fi survenit.

Nu se va procede la nici o repartitiune decât numai dup? expirarea, în privin?a noilor creditori, a termenelor stabilite conform dispozi?iunilor art. 708.

ART. 826 ***

Falitul, care va plati integral în capete interese ?i cheltuieli, toate crean?ele admise la masa falimentului, va putea ob?ine reabilitarea sa.

ART. 827 ***

Cererea de reabilitare se va adresa c?tre tribunalul care a pronun?at sentin?a de declarare a falimentului. Pre?edintele tribunalului, primind aceasta cerere, va ordona ca o copie identic? sa stea afi?at? în timp de dou? luni, pe usa tribunalului, la bursa ?i la Camera de comer?, publicându-se de dou? ori, la interval de câte o lun? ?i în Monitorul Oficial.

ART. 828 ***

Creditorul care nu va fi primit pe deplin plata capitalului sau cu procente ?i cheltuieli, cum ?i orice parte interesat?, va putea, în curgerea timpului în care copia va sta afi?at?, sa se opun? la reabilitare printr-o petitiune depus? la grefa tribunalului, înso?it? de actele pe care se întemeiaz?.

Oponentul nu poate figura ca parte în proces.

ART. 829 ***

Tribunalul, la ziua fixat? pentru cercetarea acestei cereri, va examina, în prima linie, dac? formalit??ile mai sus ar?tate au fost îndeplinite; apoi, ascultind pe falit ?i examinind actele pe care se întemeiaz? cererea, întâmpinarea oponentului, dac? opozi?ie s-a f?cut ?i actele depuse, va putea încuviin?a cererea. Sentin?a care a respins reabilitarea va putea fi atacat?, pe calea apelului, numai de c?tre falit în termen de 15 zile de la pronun?are. Dac? cererea de reabilitare a fost respins?, falitul nu va putea introduce din nou alta cerere decât dup? un an de la data sentin?ei.

ART. 830 ***

Falitul va putea fi reabilitat, dup? moartea sa, dup? cererea mo?tenitorilor.

ART. 831 ***

Bancrutarii fraudulosi ?i cei condamna?i pentru fals, furt, abuz de încredere, escrocherie ?i delapidare de bani publici, nu pot ob?ine reabilitarea.

Cererea de reabilitare este inadmisibil? pân? la închiderea actiunei penale.

Bancrutarii simpli nu pot fi reabilita?i decât dup? ce au f?cut pedeapsa la care au fost condamna?i.

TITLUL VI ***

Despre încetarea ?i suspendarea falimentului

CAP. 1 ***

Despre neajungerea activului

ART. 832 ***

Dac? opera?iunile falimentului nu vor putea continua în mod util din cauza insuficientei activului, tribunalul, ascultind pe judec?tor ?i pe falit, va putea declara, chiar din oficiu, încetarea acelor opera?iuni.

Aceasta declara?iune va reintegra pe creditori în exerci?iul drepturilor lor asupra bunurilor falitului, mentinindu-se în privin?a acestuia efectele declaratiunei de faliment.

ART. 833 ***

Falitul ?i orice interesat va putea oricând cere tribunalului revocarea sentin?ei prin care s-a declarat încetarea opera?iunilor falimentului, pl?tind cheltuielile judecatei ar?tate în articolul precedent ?i dând cau?iune pentru cheltuielile ulterioare.

Dac? revocatiunea este admis?, se va proceda conform primului aliniat al art. 825.

CAP. 2 ***

Despre moratoriu

ART. 834 ***

Dac? sentin?a declarativ? de faliment a fost pronun?at? dup? cererea creditorilor sau din oficiu, falitul, justificind cu probe valabile ca încetarea pl??ilor a fost consecin?a unor evenimente extraordinare ?i neprev?zute sau în alt mod scuzabile ?i stabilind cu documente sau cu dare de garan?ii îndestul?toare ca activul patrimoniului sau covirseste pasivul, va putea sa ceara tribunalului, în cele trei zile ce urmeaz? dup? publicarea acelei sentin?e, ca sa se suspende executarea ei.

Cererea nu va putea fi primit?, dac? falitul nu a prezentat sau nu prezint? împreun? cu dinsa registrele sale de comer? regulat ?inute, bilan?ul sau comercial ?i o list? nominativ? de to?i creditorii s?i, cu ar?tarea domiciliului ?i a sumelor crean?elor lor.

ART. 835 ***

Pre?edintele, verificind prezentarea registrelor, a bilan?ului ?i a listei creditorilor, va ordona convocarea acestora înaintea judec?torului sindic pentru a discuta cererea de moratoriu ?i va fixa, la trebuin??, o zi. care sa nu fie posterioar? zilei primei adun?ri ordonate prin sentin?a declarativ? de faliment.

Aceasta ordonan?a se va notifica judec?torului-sindic ?i tuturor creditorilor prin îngrijirea falitului.

Aceasta ordonan?a nu va împiedica împlinirea actelor decurgând din declara?iunea de faliment în privin?a persoanei ?i bunurilor falitului.

ART. 836 ***

Procesul-verbal al adun?rii trebuie sa arate numele ?i prenumele creditorilor care au cump?rat ?i declara?iunile fiec?ruia dintr-în?ii ?i a judec?torului-sindic, în privin?a veracitatii ?i fiin?ei fiec?rei crean?e, a cererei de moratoriu ?i a duratei lui.

Va trebui asemenea sa arate propunerile m?surilor conservatorii necesare, modurile de lichidatiune prin buna în?elegere ?i persoanele c?rora se poate încredin?a administra?iunea sau supravegherea patrimoniului falitului în timpul moratorului.

ART. 837 ***

La cea dintâi audien?a care va urma dup? ziua adun?rii sus zise, tribunalul va statua contradictoriu cu falitul, cu judec?torul-sindic ?i cu creditorii intervenien?i asupra cererii de suspensiune, ?inând mai cu seama cont de dorin?a exprimat? de majoritatea creditorilor.

Dac? tribunalul g?se?te aceasta cerere admisibil?, el ia urm?toarele m?suri:

1. Fixeaz? termenul moratoriului, f?r? ca acest termen sa poat? trece peste 6 luni;

2. Ordon? debitorului ca, înl?untrul aceluis termen sa produc? dovada cum ca a pl?tit toate datoriile sale ajunse la scadenta, sau ca a ob?inut de la creditori amânarea pl??ii;

3. Prescrie m?surile conservatorii ?i precau?iunile ce va crede necesare pentru a asigura integritatea patrimoniului debitorului;

4. Nume?te o comisie de creditori îns?rcina?i de a supraveghea administra?iunea ?i lichidarea patrimoniului c?zut în faliment.

Suspendarea procedurii comerciale a falimentului nu împiedic? cursul urm?ririi penale.

ART. 838 ***

Debitorul care a ob?inut moratoriul, are dreptul sa procedeze la lichidatiunea voluntar? a activului falimentului sau, ?i la stingerea pasivului cu concursul comisiunei creditorilor sus numite ?i sub direc?iunea judec?torului-sindic.

Regulile speciale ale lichidatiunii ?i autoriza?iunile de a vinde, de a constitui ipoteci sau gajuri, de a lua bani împrumut, de a transige, de a încasa bani sau de a face plati, sau de a face alte acte strict necesare în scopul lichid?rii, trebuie sa fie prescrise de tribunal prin sentinat care acord? moratoriul sau prin alte sentin?e ulterioare, ascultindu-se ?i comisiunea lichidatoare.

ART. 839 ***

În timpul moratoriului nici un act de urm?rire nu se va putea întreprinde sau continua contra debitorului ?i nici o ac?iune nu se va putea intenta sau continua contra lui, dac? nu rezult? din faptele posterioare acordarei moratoriului.

Moratoriul nu are efect în privin?a crean?elor Statului provenind din contribu?iuni, nici în privin?a drepturilor creditorilor având ipoteca, gaj sau alt privilegiu.

ART. 840 ***

Dac? în timpul moratoriului intervine o în?elegere de bun?voie cu to?i creditorii, rela?iunile ulterioare între ace?tia ?i debitori se reguleaz? conform acelei conven?iuni.

Învoial? se poate de asemenea stipula în mod valabil numai cu majoritatea creditorilor care ar reprezenta cel pu?in trei p?trimi din pasiv, cu condi?iunile numai ca creditorii cari au consim?it sa ia asupra-le, împreun? cu debitorul consecin?ele oric?rui litigiu cu creditorii dizidenti ?i, la trebuin??, obliga?iunea pl??ii integrale a crean?elor.

În ambele aceste cazuri, dac? declara?iunea de faliment intervenise deja, învoial? trebuie sa fie omologata de tribunal ?i produce efectele concordatului întrucât prive?te închiderea falimentului.

ART. 841 ***

Dac? cererea de moratoriu nu este admis?, tribunalul, dac? este necesar, fixeaz?, prin aceea?i sentin??, noul termene pentru verificarea crean?elor.

Dac?, dup? acordarea moratoriului, se descop?r, în timpul duratei sale, datorii nedeclarate de falit, sau neexistenta unora din crean?ele declarate, sau dac? acesta nu îndepline?te obliga?iunile care i-au fost impuse în privin?a administra?iunii ?i lichid?rii patrimoniului sau, sau dac? s-a f?cut culpabil de fapte de dol ori de rea credin?a, sau dac? activul sau nu mai ofer? speran?a pl??ii integrale a datoriilor sale, tribunalul va putea revoca chiar din oficiu moratoriul ?i prescrie m?surile necesare pentru continuarea procedurii falimentului.

ART. 842 ***

Chiar înaintea declaratiunii de faliment, comerciantul va putea cere un moratoriu, numai sa fie în stare a justifica concursul condi?iunilor prescrise de art. 834, depunind la grefa tribunalului documentele acolo ar?tate ?i suma necesar? pentru cheltuieli.

Dac? justifacarile prezentate se g?sesc suficiente, tribunalul, ascultind pe reclamant în camera de consiliu, va putea ordona convocarea creditorilor în cel mai scurt termen posibil, f?r? a trece peste 15 zile, ?i prescrie m?surile provizorii ce le va crede necesare insarcinind pe un judec?tor cu direc?ia execut?rii.

Sentin?a va fi notificat? procurorului tribunalului în scopul indicat la art. 712.

Acest moratoriu se reguleaz? prin dispozi?iunile acestui capitol care nu ar fi incompatibile cu dânsul.

Dac? tribunalul g?se?te ca cererea nu este justificat?, sau dac? se ive?te unul din cazurile prev?zute în articolul precedent, se paseste f?r? întârziere la declararea de faliment.

ART. 843 ***

Oridecite ori s-a acordat un moratoriu, dac? în cursul duratei lui se dovede?te a se fi pl?tit creditorilor anteriori o parte considerabil? din crean?ele lor, sau dac? mijlocesc împrejur?ri speciale, tribunalul va putea, intervenind un vot favorabil al majorit??ii creditorilor, care ar reprezenta cel pu?in jum?tate din restul pasivului, sa ordone un al doilea moratoriu pentru un termen, care asemenea nu va trece peste 6 luni.

ART. 844 ***

Documentele ?i celelalte mijloace de proba?iune având de scop a lumina judecata tribunalului asupra cererii de moratoriu, pot sa fie prezentate f?r? a fi necesar a le investi cu formalit??ile prescrise de legi pentru timbru ?i înregistrare.

CAP. 3 ***

Despre concordat *)

————————-

*) Vezi legea pentru abrogarea legii concordatului preventiv din 1943.

Vezi dr. lege din 5 Mai 1938 care extinde disp. art. 845-865, pe întreg teritoriul ??rii.

ART. 845 ***

În orice stare a procedurii falimentului, se poate încheia concordat între falit ?i creditorii s?i, oricare ar fi cota concordatara, dac? to?i consimt la aceasta.

În concordat se poate conveni încetarea sau suspendarea procesului comercial al falimentului, dar nu se poate împiedica continuarea instruc?iunii penale.

Concordatul va fi supus omolog?rii tribunalului.

ART. 846 ***

Dac? nu s-a ob?inut un concordat prin consim??mântul tuturor creditorilor, judec?torul sindic este dator ca, în termen de trei zile de la verificarea crean?elor, sa convoace pe creditori pentru a fi consulta?i asupra încheierii unui concordat.

Falitul sau num?r de creditori reprezentând cel pu?in a patra parte din pasivul falimentului pot cere, în acela? termen o convocare a creditorilor, pentru a li se propune un concordat.

Ordonan?a de convocare trebuie sa fie notificat? creditorilor ?i falitului.

Propunerea concordatului nu suspend? actele întreprinse pentru lichidarea falimentului, cu rezerva dispozi?iunilor primului aliniat din art. 803.

ART. 847 ***

În adunarea pentru concordat, falitul trebuie sa se prezinte în persoana, dar poate sa fie autorizat, pentru juste motive, de c?tre judec?torul sindic, sa se prezinte printr-o alta persoana.

Judec?torul sindic trebuie sa prezinte adun?rii o relatiune scris? în privin?a st?rii falimentului, a indeplinirei formalit??ilor, a opera?iunilor ce au avut loc ?i a m?surilor ce crede necesare a înlesni acea încheiere. Relatiunea trebuie sa fie subscris? de judec?torul sindic.

Procesul verbal al adun?rii va men?iona tot ce s-a deliberat ?i decis intr-insa.

ART. 848 ***

Concordatul nu se poate face decât cu primirea majorit??ii tuturor creditorilor ale c?ror crean?e au fost verificate sau admise provizoriu, cu conditiune ca creditorii aderenti sa reprezinte cele trei p?trimi din totalitatea acestor crean?e; altfel concordatul e nul.

Variatiunile în num?rul creditorilor ?i în suma crean?elor, derivând din sentin?a ar?tat? în art. 775, nu au influen?a asupra validitatei concordatului încheiat cu majoritatea sus zisa.

ART. 849 ***

So?ia falitului nu poate lua parte la votarea concordatului cu crean?a sa dotala.

ART. 850 ***

Pentru formarea majorit??ii cerut? pentru validitatea concordatului nu se ?ine socoteala de crean?ele cu ipoteca, gaj sau alt privilegiu, dac? creditorii nu renun?? la ipoteca sau privilegiul lor, nici de crean?a dotala.

Renun?area poate de asemenea sa se refere la o parte din crean?a ?i la accesorii numai ca suma, în capital ?i accesorii, pentru care ea are loc, sa fie determinat?, ?i ca aceasta suma sa nu fie inferioar? la a treia parte din crean?a întreaga.

Votul dat f?r? nici o declara?iune de renun?are limitat?, implic? de drept renun?area la ipoteca sau la privilegiu pentru întreaga crean?a.

Efectele renun??rii înceteaz? de drept, dac? concordatul nu are loc sau se anuleaz? în urma.

Deciziunile celorlal?i creditori nu pot v?t?ma drepturile creditorilor ipotecari sau privilegia?i.

ART. 851 ***

Concordatul trebuie sa fie subscris în aceea?i adunare în care a fost consim?it.

Dac? concordatul s-a primit numai de majoritatea în num?r a creditorilor prezen?i sau de majoritatea celor trei p?trimi a sumei totale a crean?elor, judec?torul sindic poate, dac? creditorii aderenti nu-?i retrag consim??mântul sa amine deliberatiunea la alta adunare sau sa fixeze un termen pentru culegerea ?i altor adeziuni.

În caz de vreo schimbare în condi?iunile concordatului, adeziunile date în prima adunare r?mân f?r? efect.

Creditorii au dreptul sa ia notite în cancelarie de pe procesele verbale ale adunarei.

Judec?torul sindic nu poate acorda decât o singur? convocare pentru concordat, nici nu poate acorda decât o singur? amânare pentru deliberatiune de noi adeziuni.

ART. 852 ***

Concordatul va trebui sa fie supus omologarei tribunalului.

Tribunalul, examinind circumstan?ele falimentului, condi?iunile concordatului ?i dac? condi?iunile cerute de lege au fost îndeplinite, va putea încuviin?a omologarea.

ART. 853 ***

Concordatul judiciar este inadmisibil:

1. Când falitul este dosit;

2. Când falitul este inculpat pentru bancruta frauduloas? ?i pân? ce n-a fost definitiv achitat;

3. Când falitul a mai fost în stare de faliment;

4. Când falitul nu se oblig? a plati cel pun 60% din capitalul crean?elor;

5. Când termenul stipulat pentru plata cotei trece de 18 luni;

6. Când nu se garanteaz? plata cotei concordatare, fie printr-o ipoteca, fie printr-un depozit în bani sau efecte, putând acoperi suma prezentat? prin cota promisa.

În acest caz, falitul nu va fi pus în posesiunea activului sau decât dup? formarea actului autentic de ipoteca de c?tre falit sau tertiu cu judec?torul-sindic, în numele masei credale, sau dup? consemnarea banilor sau efectelor la Cassa de depuneri ?i înaintarea recipisei la tribunalul de comer?.

Inscriptiunea ipotecar? se va putea cere numai de c?tre judec?torul-sindic în numele masei credale, care va achita ?i taxele de timbru ?i înregistrare ?i orice alte cheltuieli ocazionale cu facerea ipotecei.

Aceste m?suri asigur?toare vor trebui sa fie efectuate înainte de omologarea concordatului.

În lipsa de asemenea garan?ii, falitul va putea înc? sa încheie concordat cu îndatorirea ca, dup? punerea lui în posesiunea activului ?i pân? la plata cotelor concordatare, el sa gireze comer?ul sub supravegherea unui delegat al creditorilor, care va putea sa dea falitului ?i avizul sau asupra diferitelor opera?iuni ale comer?ului.

Dac? creditorii consimt, ei numesc, sub r?spunderea lor, pe delegat, prin actul de concordat, dintre persoanele cunoscatoare în comer?ul falitului, fixându-i în acela?i timp ?i onorariul lunar.

Banii proveni?i din încas?ri ?i vânz?ri, se vor remite delegatului, care ii va consemna la Cassa de depuneri, iar recipisele se vor depune la tribunal pentru a servi la achitarea cotelor.

Îndat? ce plata cotelor va fi achitat?, înceteaz? îns?rcinarea delegatului .

Prin neplata cotelor, falitul se face pasibil de penalit??ile edietate de codul de comer? pentru bancruta simpla.

Ivindu-se unul din cazurile prev?zute la numerele 1 ?i 2, încheierea concordatului se suspend? de drept.

ART. 854 ***

Creditorii care n-au consim?it sau n-au intervenit la concordat, vor putea face opozi?iune la omologare, în termen de 8 zile de la închiderea procesului-verbal care constat? opera?iunile votarei concordatului sau de la expirarea termenului concedat de judec?torul-sindic.

Cererea de opozi?iune va fi motivat? ?i va trebui sa fie notificat? judec?torului-sindic ?i falitului deodat? cu citatiunea pentru audien?a fixat? înaintea tribunalului.

Dac? termenul sus zis a trecut f?r? sa se fi f?cut vreo opozi?iune, tribunalul statueaz? în camera de consiliu asupra omologarei.

ART. 855 ***

Dac? tribunalul încuviin?eaz? omologarea, se poate face apel în contra acelei sentin?e, atât de creditorii care au votat contra concordatului, cât ?i de c?tre cei care n-au intervenit la votare; iar dac? se respinge omologarea se poate face apel de c?tre falit ?i de c?tre creditorii care au votat concordatul.

ART. 856 ***

Dac? opozi?iunea la omologare a fost f?cut?, tribunalul se va pronun?a asupra opozitiunei ?i asupra omologarei prin una ?i aceea?i sentin??, numai cu apel pentru cei interesa?i.

Dac? opozi?iunea este admis? tribunalul anuleaz? concordatul fata cu to?i interesatii.

Dac? opozi?iunea este respins?, tribunalul sau Curtea va putea sa condamne pe oponent la o amend? de 100 pân? la 5 000 lei, când opozi?iunea va fi fost f?cut? cu rea credin?a ?i în scop învederat de a întârzia executarea concordatului.

Tribunalul, respingind opozi?iunea, va putea acorda execu?ia provizorie pentru sentin?a care omologa concordatul.

Nici deciziunea Cur?ii, care statueaz? asupra omologarei concordatului nu este supus? opozitiunei.

ART. 857 ***

Dac? judecarea vreunei opozi?iuni depinde de rezolvarea unor chestiuni care din cauza materiei nu ar fi de competenta tribunalului de comer?, acest tribunal nu se va putea pronun?a decât dup? rezolvarea acestor chestiuni; îns? va trebui sa fixeze un termen scurt, înl?untrul c?ruia creditorul oponent va fi obligat sa porneasc? judecata înaintea autoritatei competinte ?i sa justifice ca a f?cut aceasta cu desteptare ca, în caz contrariu, se va urma judecata asupra celorlalte opozi?iuni f?r? a se mai lua în consideratiune pretentiunile sale.

ART. 858 ***

Dac? prin concordat s-a consim?it ipoteci pentru garantarea celor interesa?i, tribunalul, pronun?ând omologarea concordatului, va trebui sa fixeze un termen scurt pentru luarea inscrip?iunilor ipotecare.

Omologarea nu produce efect decât din ziua luarei inscrip?iunilor.

ART. 859 ***

Omologarea face concordatul obligator pentru to?i creditorii trecu?i sau netrecuti în bilan?, ale c?ror crean?e sunt sau nu verificate ?i chiar pentru creditorii care au re?edin?a afara din tara ?i pentru aceia care au fost admi?i provizoriu la pasiv, oricare ar fi suma definitiv lichidat? în favoarea lor.

ART. 860 ***

Îndat? ce sentin?a de omologare a concordatului a r?mas definitiva, înceteaz? starea de faliment ?i totdeodat? înceteaz? func?iunile judec?torului-sindic, cu rezerva îns? a dispozi?iunilor articolelor urm?toare.

Judec?torul-sindic va trebui sa dea seama tribunalului de administra?iunea sa ?i va remite falitului toate bunurile sale, registrele, hârtiile ?i orice alte efecte, luând desc?rcare, conformându-se condi?iunilor stabilite prin concordat.

Judec?torul-sindic va încheia despre toate proces-verbal ?i func?iunile sale înceteaz?.

Tribunalul va judeca contesta?iunile ivite.

Neachitarea cheltuielilor de justi?ie ?i de administra?iune ale falimentului, precum ?i neachitarea celorlalte datorii privilegiate, în termen de trei zile de la r?mânerea definitiva a hotarirei de omologarea concordatului, da drept judec?torului-sindic a cere de la tribunal autorizarea pentru a vinde, conform art. 804, parte din patrimoniul falitului, pân? la concurenta sumelor datorite.

ART. 861 ***

Falitul concordatar, mai înainte de îndeplinirea obliga?iunilor luate prin concordat, nu va putea constitui fondul sau de comer? în gaj nici înstr?ina acest fond în alt mod decât acela cerut de felul comer?ului sau. Orice constituire de gaj sau înstr?inare, f?cute în contra dispozi?iunilor acestui articol, sunt nule de drept ?i creditorii interesa?i pot cere chiar anularea concordatului ?i restabilirea starei de faliment.

ART. 862 ***

Concordatul de?i omologat, va putea sa fie anulat de tribunal, dup? cererea judec?torului-sindic sau a oric?rui creditor, dup? ce va asculta contradictoriu pe sindic ?i pe falit, dac? se descoper? dup? omologare, ca s-a exagerat în mod fraudulos pasivul sau ca s-a disimulat o parte importanta din activ. Aceasta anulare libereaz? de drept garan?iile date pentru concordat.

ART. 863 ***

Dac? falitul nu îndepline?te condi?iunile concordatului, unul sau mai multi creditori, care au luat parte la deliberatiuni ?i care nu au fost îndestula?i cu sumele cuvenite prin concordat, vor putea cere rezilierea lui.

Prin faptul rezilierei concordatului se redeschid opera?iunile falimentului, ?i creditorii neindestulati reintra în întregimea drepturilor lor fata cu falitul, ?inându-se îns? în seama partea propor?ional? din crean?a stins? prin plata cotelor deja efectuate.

Rezilierea concordatului nu libereaz? pe fidejusori, nici nu face sa înceteze ipotecile sau celelalte garan?ii constituite printr-insul.

Repunerea în stare de faliment, pentru neplata cotelor stipulate prin concordat, va atrage pentru falit pedeapsa prev?zut? pentru bancruta simpla.

ART. 864 ***

Asupra prezent?rii sentin?ei, care anuleaz? sau reziliaz? concordatul, tribunalul va proceda conform dispozi?iunilor secundului aliniat al art. 825.

Actele f?cute de falit, în urma omologarei concordatului ?i mai înainte de anularea sau rezilierea lui, nu vor putea fi declarate nule decât numai dac? vor fi fost f?cute în frauda drepturilor creditorilor.

ART. 865 ***

Creditorii anteriori concordatului reintra în întregimea drepturilor lor numai fata cu falitul, dar nu vor putea participa la masa falimentului decât numai în proportiunile urm?toare;

Dac? nu au primit nici o parte din dividend particip? pentru totalitatea crean?elor lor.

Dac? au primit o parte, particip? numai pentru por?iunea crean?e primitive corespunz?toare cu por?iunea de dividend promisa ?i neprimit?.

Dispozi?iunile acestui articol se aplic? ?i în cazul când un al doilea faliment va fi fost declarat, f?r? ca falimentul anterior sa fi fost anulat sau reziliat.

TITLUL VII ***

Dispozi?iuni privitoare la falimentul societ??ilor comerciale

ART. 866 ***

Falimentul unei societ??i comerciale se declar? de tribunalul comercial în jurisdic?iunea c?ruia societatea î?i are sediul ei.

ART. 867 ***

Falimentul unei societ??i în nume colectiv sau în comandit? produce ?i falimentul so?ilor ilimitat responsabili.

Tribunalul va declara prin aceea?i sentin?? falimentul societatei ?i al so?ilor; va ar?ta numele, prenumele ?i domiciliul acestora ?i va numi un judec?tor-sindic.

Cu toate acestea, patrimoniul societ??ii va fi ?inut deosebit de acel al fiec?rui so?, atât la formarea inventariului, cât ?i în opera?iunile administra?iunei ?i ale lichidatiunei activului ?i pasivului.

Numai creditorii societatei iau parte la delibera?iunile care intereseaz? patrimoniul social, dar ei concur? cu creditorii fiec?rui so? la delibera?iunile care intereseaz? patrimoniul individual al fiec?rui so? c?zut în faliment.

Sentin?a declarativ? de faliment produce pentru to?i so?ii fali?i efectele ar?tate în Titlul I al acestei c?r?i.

ART. 868 ***

Falimentul unui sau mai multor so?i nu trage dup? sine falimentul societatei.

Falimentul tuturor so?ilor ilimitat responsabili în societ??ile în nume colectiv sau în comandit? nu trage dup? sine falimentul societatei, dac? aceasta nu se afl? în stare de încetare de plati.

ART. 869 ***

În caz de faliment al unei societ??i în comandit? prin ac?iuni sau anonim?, actele de procedura se fac contra administratorilor, directorilor ?i lichidatorilor. Ei sunt ?inu?i sa compar? înaintea judec?torului-sindic ori de câte ori ar fi chema?i ?i în special a procura informa?iunile necesare pentru formarea ?i verificarea bilan?ului ?i pentru descoperirea cauzelor ?i împrejur?rilor falimentului. Ei vor trebui sa fie asculta?i ca reprezentan?i legali ai societatei falite în toate cazurile în care legea prescrie ca falitul sa fie ascultat.

ART. 870 ***

Creditorii particulari ai unui so? nu sunt admi?i la pasivul falimentului societatei. Ei nu au drept decât asupra a ceea ce va mai raminea so?ului dup? indestularea creditorilor societatei, exceptindu-se drepturile derivând din privilegiu sau ipoteca.

Asocia?ii în participa?iune ai comerciantului falit nu sunt admi?i la pasivul falimentului decât numai pentru acea parte a capitalului adus de dinsii, pe care vor putea-o proba ca nu a fost absorbit? de partea pierderilor ce cad în sarcina lor.

ART. 871 ***

Dac? societatea falita a emis obliga?iuni la purt?tor, posesorii acestor obliga?iuni vor fi admi?i la pasivul falimentului în raport cu valoarea de emisiune a obliga?iunilor, scazindu-se aceea ce li se va fi pl?tit cu titlu de amortisment sau de ramburs asupra capitalului, de fiecare obliga?iune.

ART. 872 ***

Dac? so?ii cu responsabilitate limitat? în societ??ile anonime sau în comandit? nu efectuasera înc?, în momentul declaratiunei falimentului, v?rs?mintele p?r?ilor luate asupra-le, judec?torul-sindic poate fi autorizat sa le ceara v?rs?mintele ulterioare a c?ror necesitate va fi recunoscut? de tribunal.

ART. 873 ***

În falimentul unei societ??i anonime, care nu se g?se?te în stare de lichidatiune, concordatul poate avea de obiect continuarea sau cedarea intreprinderei sociale ?i în asemenea caz, el trebuie sa determine condi?iunile exploatarei ulterioare.

ART. 874 ***

În societ??ile în nume colectiv ?i în comandit? creditorii pot consim?i un concordat chiar în favoarea unuia sau mai multora dintre so?ii cu responsabilitate ilimitata.

În acest caz tot activul social se va supune administra?iunei ?i opera?iunilor judec?torului sindic. Numai bunurile particulare ale so?ului c?ruia s-a acordat concordatul sunt excluse ?i nici o parte a activului social nu va putea fi întrebuin?at? pentru plata obliga?iunilor derivând din concordat. So?ul care a ob?inut un concordat particular, este liberat de obliga?iunea solidar? c?tre creditorii societatei, dar, pentru ca sa ob?in? sentin?a indicat? în art. 826, el trebuie sa probeze ca toate datoriile societ??ii falite au fost pl?tite: capete, interese ?i cheltuieli.

TITLUL VIII

Despre infrac?iuni penale în materie de faliment

ART. 875 ***

Ac?iunea penal? pentru infrac?iunile cuprinse în acest titlu este de ordine publica. Ea poate fi pusa în mi?care chiar înainte de declara?iunea de faliment, când încetarea pl??ilor este înso?it? de faptul de dosire, de ascundere, de închiderea magazinelor, de darea la o parte, sustragerea sau imputinarea frauduloas? a patrimoniului în dauna creditorilor.

În aceste cazuri, procurorul tribunalului trebuie sa comunice îndat? încetarea pl??ilor pre?edintelui tribunalului comercial pentru îndeplinirea dispozi?iunilor titlului I al acestei c?r?i.

CAP. 1 ***

Despre bancruta

ART. 876 ***

Este culpabil de bancruta simpla comerciantul care a încetat pl??ile ?i care se g?se?te într-unul din cazurile urm?toare:

1. Dac? cheltuielile sale personale sau acelea ale familiei sale au fost prea mari, în raport cu starea sau conditiunea sa economic?;

2. Dac? a pierdut o mare parte din patrimoniul sau în opera?iuni curat de noroc sau manifest imprudente

3. Dac?, în scopul de a-?i întârzia falimentul a f?cut cump?r?ri cu inten?iunea urmat? de fapt de a revinde lucrurile cump?rate cu pre?ul sub valoarea lor curent? sau dac? a avut recurs la împrumuturi, giruri de efecte sau alte mijloace ruin?toare, pentru a-?i procura fonduri;

4. Dac? în urma încet?rii pl??ilor, a pl?tit pe vreun creditor în detrimentul massei;

5. Dac? nu a ?inut deloc registrele prescrise de lege, ori dac? nu le-a ?inut în mod regulat sau cel pu?in registrul-jurnal încheiat ?i vizat conform art. 27;

6. Dac? nu a pl?tit, la epocile stipulate prin concordat, partea promisa creditorilor s?i, precum s-a zis la art. 863, ultimul aliniat.

ART. 877 ***

Este de asemenea culpabil de bancruta simpla comerciantul care a încetat pl??ile ?i care se g?se?te în vreunul din cazurile urm?toare:

1. Dac? nu a f?cut în mod exact inventarul anual sau dac? registrele ?i inventarele sale sunt incomplete sau neregulat ?inute sau nu dau seama de adev?rata stare a activului ?i pasivului sau chiar când n-ar fi frauda;

2. Dac?, având contract de c?s?torie, nu s-a conformat dispozi?iunilor art. 19 ?i 20;

3. Dac?, în cele trei zile de la încetarea pl??ilor, nu a f?cut declara?iunea prescris? de art. 703 sau dac? fiind vorba de falimentul unei societ??i, declara?iunea f?cut? nu arat? numele tuturor so?ilor solidari;

4. Dac? f?r? împiedicare legitima, nu s-a prezentat în persoana înaintea judec?torului-sindic, în cazurile ?i în termenele prescrise, ?i dac?, prezetindu-i-se, i-a dat informa?iuni false sau dac? s-a departat f?r? permisiune de la domiciliul sau în timpul falimentului;

5. Dac? nu a îndeplinit obliga?iunile luate într-un concordat ob?inut într-un faliment anterior.

ART. 878 ***

Oricine exercitând obi?nuit profesiunea de mijlocitor, va fi c?zut în faliment, e culpabil de bancruta simpla.

ART. 879 ***

E culpabil de bancruta simpla comerciantul care chiar înainte de declara?iunea de faliment ?i numai pentru a-?i facilita ob?inerea unui moratoriu, ?i-a atribuit, cu buna ?tiin?a ?i în contra adev?rului, o parte din activ, sau a simulat datorii neexistente pentru a face sa intervie în adun?ri creditori în tot sau în parte fictivi.

ART. 880 ***

E culpabil de bancruta frauduloas? comerciantul falit care a sustras sau falsificat registrele sale, distras, t?inuit sau disimulat o parte din activul sau ?i comerciantul care, într-un alt scop decât cel indicat în articolul precedent, a înf??i?at datorii neexistente sau care, în registre, în scripte sau în acte autentice ori private sau în bilan?, s-a dat în mod fraudulos dator de sume ce nu datora.

Mai pot fi declara?i bancrutari fraudulosi, comercian?ii care, înainte de declararea în faliment, vor fi înstr?inat o parte însemnat? din m?rfuri sau activ pe pre?uri reduse ?i mai sc?zute decât costul lor, în scopul fraudulos de a frustra pe creditori.

ART. 881 ***

Delictele de bancruta simpla se pedepsesc cu închisoare de la 15 zile pân? la doi ani.

Cel ce se face culpabil de bancruta simpla va putea fi, osebit de aceasta, declarat incapabil de a exercita profesiunea de comerciant ?i a i se interzice dreptul de intrare în localurile de bursa.

ART. 882 ***

Bancruta frauduloas? se va pedepsi cu maximum închisoarei corec?ionale ?i cu interdictiunea pe timp m?rginit.

Pedeapsa închisorii chiar când judecata g?se?te circumstan?e u?ur?toare, nu poate fi redus? la mai pu?in de un an.

Cel ce este condamnat pentru faptul de bancruta frauduloas? va fi, osebit de aceasta, declarat incapabil de a mai exercit? profesiunea de comerciant ?i i se va interzice dreptul de intrare în localurile de bursa.

Contra acelora ce vor fi exercitat obi?nuit profesiunea de mijlocitor, în caz de bancruta frauduloas?, se va aplica maximul pedepsei.

CAP. 2 ***

Despre delictele altor persoane decât falitul, f?r? complicitate în bancruta

ART. 883 ***

Prepusul sau reprezentantul comerciantului falit care în gestiunea lui încredin?at?, s-a f?cut culpabil de vreuna din faptele indicate la Nr. 2, 3, 4 ?i 5 din art. 876 ?i la Nr. 1 din art. 877, sau la art. 880, se va pedepsi conform dispozi?iunilor pentru bancruta frauduloas?.

ART. 884 ***

În caz de faliment al unei societ??i în comandit?, prin ac?iuni sau anonim?, adiministratorii ?i directorii ei vor fi pedepsi?i dup? dispozi?iunile art 881, dac? falimentul a provenit din culpa lor, sau dac? nu au fost îndeplinite dispozi?iunile art. 92, 93, 95, 96, 101, 104, 142, 146, 147, 148, 157, 168, 173, 174, 175, 178 179, 182, 183 ?i 184, sau dac? sunt culpabili de vreunul din faptele ar?tate la Nr. 2, 3, 4 ?i 5 ale art. 876 ?i la Nr. 1, 3 ?i 4 ale art. 877.

Ei se vor pedepsi cu aceea?i pedeaps?, dac? sunt culpabili de vreunul din faptele indicate ia art. 830.

Asemenea ?i:

1. Dac? au omis cu dol de a publica contractul special ?i schimb?rile ulterioare în modurile prescrise de lege.

2. Dac? au ar?tat în mod fals capitalul subscris sau v?rsat.

3. Dac? au distribuit societarilor dividende evident fictive ?i cu chipul acesta, au mic?orat capitalul social.

4. Dac? cu dol au f?cut prelu?ri mai mari decât cele permise prin actul social.

5. Dac? au ocazionat cu dol, sau prin mijlociri de opera?iuni doloase, falimentul societatei.

ART. 885 ***

Judec?torul-sindic al falimentului, care se va fi f?cut culpabil de malversatiuni în administra?iunea sa se va pedepsi cu maximul închisoarei, iar dac? paguba cauzat? este mica, închisoarea se va putea reduce pân? la trei luni.

Dispozi?iunile acestui articol se vor aplica asemenea auxiliarilor ?i celor îns?rcina?i de c?tre judec?torul-sindic cu executarea opera?iunilor falimentului.

ART. 886 ***

Se vor pedepsi cu maximul închisoarei acei care de?i n-ar fi complici în bancruta se vor dovedi culpabili:

1. Ca într-un faliment, cu buna ?tiin?a, au distras, t?inuit sau disimulat, prin declara?iuni publice sau private, bunuri mobile sau imobile de ale falitului;

2. Ca, în mod fraudulos, au produs în faliment crean?e simulate, în numele lor propriu sau prin persoane interpuse:

3. Ca au s?vâr?it vreunul din faptele ar?tate în art. 889, exercitând comer?ul sub numele altuia sau sub nume simulat. Aceea?i pedeaps? se va aplica ?i comerciantului care ?i-a prestat numele.

Ascenden?ii, descenden?ii, afinii ?i so?ul falitului, care cu ?tiin?a vor fi distras sau t?inuit valori sau alte lucruri apar?inând falimentului, se vor pedepsi cu închisoare corec?ional?.

ART. 887 ***

Creditorul care va fi stipulat cu falitul sau cu alta persoana, avantaje în folosul sau propriu, pentru votul sau în deliber?rile falimentului, sau în cererea de moratoriu, sau acela care, prin alte moduri decât cele prev?zute în art. 88, î?i va fi procurat avantaje în sarcina activului falimentului, se va pedepsi cu închisoare pân? la un an ?i cu amenda pân? la 2 000 lei.

ART. 888 ***

În cazurile prev?zute de cele dou? articole precedente sentin?a penal? de condamnare va trebui sa ordone:

1. Reintegrarea, dac? este cazul, la massa creditorilor, a bunurilor sau valorilor sustrase ?i restituirea celor în drept a sumelor ce creditorul primise, f?r? s?-i fi datorat;

2. Desp?gubirea daunelor pentru sumele câte s-au constatat cu rezerva despagubirei ?i a altor daune mai mari, dac? s-ar dovedi în urma;

3. Anularea în privin?a tuturor ?i chiar a falitului a conventiunilor particulare ce vor fi fost încheiate pentru a procura creditorilor avantajele men?ionate în articolul precedent.

Dac? cererile pentru obiectele sus indicate nu au fost propuse în instan?a penal? sau dac?, fiind propuse, a intervenit o ordonan?? de neurm?rire sau o sentin?? absolutorie, acele cereri vor putea fi în urma introduse ?i judecate înaintea tribunalului de comer?.

—————————-

***) Art. 695-888 au fost abrogate prin art. 130 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz?rii ?i lichid?rii judiciare.

CARTEA IV

DESPRE EXERCI?IUL AC?IUNILOR COMERCIALE ?I DESPRE DURATA LOR

Titlul I

DESPRE EXERCI?IUL AC?IUNILOR COMERCIALE

CAP. 1

DISPOZI?IUNI GENERALE

ART. 889

Exerci?iul ac?iunilor comerciale se reglementeaz? de codul de procedura civil?, afara de dispozi?iile codul de fata.

ART. 890

Apar?ine jurisdictiunei comerciale a judeca:

I. Toate contesta?iunile relative la fapte de comer? între orice persoane;

II. Ac?iunile de revocare sau de confirmare a sechestrului unei nave, chiar când ar fi înfiin?at în temeiul unei crean?e civile;

III. Ac?iunile contra capitanilor de nave, contra prepu?ilor sau reprezentan?ilor, contra comisilor – c?l?tori de comer? ?i contra comisilor de negot, derivate din faptele de comer? cu care sunt îns?rcina?i; precum de asemenea ?i în acelea?i limite ac?iunile acestor persoane contra patronilor lor;

IV. Contesta?iunile dintre calfe sau ucenici, b?ie?i ?i servitori de magazine, comisionari de strade ?i lucr?tori cu ziua, luna sau anul, cu comerciantul sau ?eful unei întreprinderi comerciale pentru îndeplinirea serviciului la care ei s-au obligat, sau pentru plata de salariu ori alta lucrare;

V. Ac?iunile pasagerului contra c?pitanului sau armatorului unei nave, precum ?i ac?iunile acestora contra pasagerilor;

VI. Ac?iunile întreprinz?torului de spectacole publice contra arti?tilor teatrali, precum ?i ac?iunile acestora contra întreprinz?torului;

VII. Contesta?iunile relative la vânzarea cu licita?iune a m?rfurilor sau productelor depuse în magazine generale, dockuri ori antrepozite;

VIII. Tot ce prive?te la falimente dup? dispozi?iunile c?r?ii III în acest cod;

IX. Contesta?iunile privitoare la calitatea de comerciant sau la existenta unei societ??i comerciale.

ART. 891

Ac?iunile apar?inând jurisdictiunei comerciale se vor judeca de judec?toriile comunale în ultima instan?a pân? la valoarea de 5 lei inclusiv ?i cu drept de apel la judec?toria de col. respectiva pân? la suma de 50 lei inclusiv, capete ?i dobânzi; iar de c?tre judec?toriile de ocoale în ultima instan?a de la 50 de lei pân? la valoarea de 200 de lei inclusiv, capete ?i dobânzi, ?i cu drept de apel la tribunalul comercial, în cuprinsul c?ruia se afl?, pân? la valoarea de 1500 lei inclusiv, capete ?i dobânzi.

ART. 892

Dac? înaintea unui tribunal comercial se ridic? un incident civil, acela? tribunal este competent a statua ?i asupra incidentului, afara de cazul când contestatiunea inciden?a ar purta asupra filiatiunei, asupra calitatei de erede, sau asupra unui drept de proprietate sau servitute imobiliara. În aceste cazuri, tribunalul comercial va trimite pe p?r?i, pentru judecarea incidentului, înaintea tribunalului civil competent, sau îl va judeca el însu?i, dac? e de competenta tribunalului civil local.

În toate cazurile în care incidentul se rezolv? de acela?i tribunal, apelul ?i recursul în casatiune nu se pot face, contra hotarirei intervenite asupra incidentului, decât odat? ?i în acelea?i termene cu apelul sau recursul contra hot?rârii asupra fondului.

Încheierea prin care tribunalul comercial trimite la un alt tribunal sau re?ine judecarea incidentului, nu este de asemenea supus? apelului sau recursului decât odat? cu hot?rârea asupra fondului.

ART. 893

Chiar când actul este comercial numai pentru una din p?r?i, ac?iunile ce deriva dintr-insul sunt de competin?a jurisdictiunei comerciale.

ART. 894

Când o contestatiune de natura comercial? se ive?te într-un loc unde se ?ine un târg sau bilciu, sau într-un port sau schela, ?i ea reclama o grabnic? solutiune, judec?torul de pace poate sa constate orice fapt ?i sa ordone provizoriu m?surile de asigurare, prev?zute de art. 71 ?i 72 din acest cod ?i 455 ?i urm?toarele din procedura civil?, pân? când se va judeca cauza de autoritate competin?a.

ART. 895

Excep?iunea de incompetinta a jurisdictiunei comerciale pentru cauzele civile, ?i a jurisdictiunei civile pentru clauzele comerciale, poate sa fie propus? în orice stare a cauzei, ?i autoritatea judec?toreasc? o poate pronun?a chiar din oficiu.

Cu toate acestea, când autoritatea judiciar? ce se invoc? exercit? amândou? jurisdictiunile: comercial? ?i civil?, omisiunea sau eroarea în indicatiunea uneia sau alteia nu poate da loc la o declara?iune de incompetinta.

La tribunalele cu o sec?iune special?, ac?iunile ?i apelurile asupra c?r?ilor de judecata date în materie comercial? se vor adresa pre?edintelui sectiunei respective.

ART. 896

Dac?, cu ocaziunea judecarei unei afaceri comerciale, p?r?ile sunt trimise înaintea tribunalului civil în urmarea unui incident oarecare, judec?toria comercial? e în drept ca, mai înainte de hot?rârea asupra incidentului, sa ordone provizoriu orice m?suri folositoare în cauza.

ART. 897

În materie comercial?, ac?iunile personale ?i mobiliare se vor putea intenta, dup? alegerea reclamantului:

1. La tribunalul unde cel ce s-a obligat î?i are stabilimentul sau comercial sau cel pu?in domiciliu ori re?edin?a;

2. La tribunalul locului unde obliga?iunea a luat na?tere sau unde va trebui executat?;

3. La tribunalul locului unde s-a stipulat a se face plata;

4. Dac? s-a ales un domiciliu pentru executarea unui act, ac?iunea se va putea intenta la tribunalul acestui domiciliu.

ART. 898

Ac?iunile personale ?i ac?iunile reale mobiliare rezultând din opera?iunile întreprinse, pe contul unei societ??i pamantene sau str?ine, de c?tre prepusul sau reprezentantul acestora, în afara de sediul social, se vor putea intenta de c?tre cei de al treilea înaintea autoritatei judec?tore?ti a locului unde prepusul ori reprezentantul societ??ii exercit? comer?ul, sau î?i are re?edin?a.

ART. 899

Ac?iunile ce nasc din contractul de transport se pot intenta înaintea autorit??ii judec?tore?ti a locului unde se afl? sta?iunea de plecare sau aceea de sosire. Sunt aplicabile ?efului de sta?iune dispozi?iunile art. 400.

ART. 900

Ac?iunile rezultând din lovirea unui vas (abordaj) se pot intenta înaintea autorit??ii judec?tore?ti a locului unde faptul s-a intimplat, sau înaintea aceleea a primului port unde vasul a ajuns ori a locului de destinatiune.

Competin?a capitanilor de porturi de a cunoa?te de contesta?iunile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 Martie 1879 se men?ine.

ART. 901

În toate cazurile comerciale termenul obicinuit de înf??i?are fixat prin art. 78 din procedura civil?, se reduce la jum?tate.

Prezidentul tribunalului va putea îns? dup? împrejur?ri, sa permit? ca citatiunea sa se fac? pentru un termen ?i mai scurt, f?r? a fi obligat pentru aceasta sa declare urgenta cauzei.

Pentru cei domicilia?i afara din România, termenul de înf??i?are va fi cel pu?in de 40 zile de la ie?irea citatiunii.

Asupra infatisarei de se va cere termen de preg?tire, acel termen se va fixa de tribunal dup? împrejur?ri, ordonandu-se provizoriu orice m?suri de asigurare se vor crede necesare pân? la judecarea afacerii.

ART. 902

Partea condamnat? în lipsa poate face opozi?iune, f?r? a fi ?inuta a justifica cauzele absen?ei sale.

ART. 903

În materie comercial?, termenul de peremptiune este pe jum?tate de cel fixat prin art. 257 din codul de procedura civil?.

ART. 904

În materie comercial? termenul de apel contra hot?rârilor pronun?ate în prima instan?a este de 30 zile.

Acest termen începe: pentru sentin?ele date contradictoriu, din ziua pronun??rii lor; pentru cele date în lipsa, din ziua primirei copiei de pe sentin?a, conform art. 74 ?i 173 din codul de procedura civil?.

Dac? hot?rârea s-a dat asupra unei opozi?iuni, termenul de apel curge din ziua respingerii opozitiunii, fie ca sentin?a s-a pronun?at în lipsa sau contradictoriu cu oponentul.

În contra hot?rârilor pronun?ate în materie de faliment, termenul de apel va fi de 15 zile.

ART. 905

Recursul în casatiune contra sentin?elor sau deciziunilor pronun?ate în ultima instan?a va fi de 40 zile.

Acest termen va curge, pentru deciziunile sau sentin?ele date contradictoriu, din ziua pronun??rii lor; pentru cele date în lipsa, din ziua comunic?rii deciziunii sau sentin?ei.

În contra deciziunilor sau sentin?elor pronun?ate în materie de faliment, recursul este de 20 zile.

ART. 906

Dispozi?iunile art. 321 ?i 734 din procedura civil? se aplic? în materie comercial? ?i pentru cazul când în?untrul termenului de apel sau recurs se va forma contra partei condamnate cerere de interdictiune sau de punere sub consiliu judiciar.

ART. 907

Partea interesat? în o cauz? comercial? va putea, deodat? cu intentarea actiunei, sa ceara se pune sechestru asigurator asupra averei mobile a debitorului sau, conform art. 614 ?i urm?toarele din procedura civil?, dup? deosebirile mai jos enun?ate.

Va putea de asemenea sa urm?reasc? ?i sa popreasca pentru sumele cuprinse în titlul sau sumele sau efectele datorite debitorului sau de c?tre un al treilea, conformându-se dispozi?iunilor art. 456 ?i urm?toarele din codicele de procedura civil?.

ART. 908

Sechestrul sau poprirea nu se va putea înfiin?a de cât numai cu dare de cau?iune, afara de cazul când cererea de sechestru sau de poprire se va face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purt?tor, protestat de neplata.

Judec?toria se va pronun?a asupra sechestrului în camera de consiliu f?r? prealabil? chemare a p?r?ilor.

Sechestrul asigurator nu poate fi ridicat decât dac? debitorul va consemna suma, capital, interese ?i cheltueli, pentru care s-a înfiin?at acel sechestru.

ART. 909

Când va fi loc a se cerceta socoteli, înscrisuri ?i registre de comer?, tribunalul va putea numi în acest scop unul sau mai multi exper?i socotitori, care, sub direc?iunea unui judec?tor delegat sa asculte pe p?r?i, sa examineze socotelile, înscrisurile ?i registrele, sa consemneze prin proces-verbal declara?iunile ?i recunoasterile p?r?ilor, ?i sa cerce a le împ?ca de va fi cu putin?a; iar dac? nu, sa raporteze în scris tribunalului despre rezultat.

Exper?ii vor fi numi?i de p?r?i prin comun acord, ?i, în caz de neîn?elegere între ele, se vor numi din oficiu de tribunal în termen scurt.

CAP. 2

DESPRE SECHESTRAREA, URM?RIREA ?I VÂNZAREA SILIT? A VASELOR

ART. 910

Orice creditor are dreptul ca, prin paza formelor mai jos ar?tate, sa poat? proceda la sechestrarea, urm?rirea ?i vânzarea silit? a unui vas sau a unei p?r?i în diviza dintr-insul, care ar fi proprietatea debitorului sau.

Creditorii privilegia?i pot exercita acest drept chiar dac? vasul, care în total sau în parte este afectat, ar fi trecut în mâinile unei a treia persoane.

ART. 911

Vasul poate fi sechestrat în cazurile ?i dup? formalit??ile stabilite în art. 907 ?i 908 din acest cod. Sechestrarea fiind declarat? valabil? de c?tre tribunalul de comer? competent, vânzarea, colocatiunea creditorilor ?i repartitiunea pre?ului se fac în conformitate cu regulile fixate în prezentul capitol.

ART. 912

Vasul gata de plecare nu poate fi pus sub sechestru ?i nici urm?rit.

Vasul se consider? ca este gata de plecare, când capitanul are asupr?-?i hârtiile de naviga?iune necesare pentru c?l?torie.

ART. 913

În orice stare a procedurei, dup? cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas sau a unui coproprietar al vasului ?i chiar a însu? debitorului, tribunalul înaintea c?ruia sa afl? cauza pendinte, poate ordona ca vasul sa întreprind? una sau mai multe c?l?torii, prescriind în acela? timp precau?iunile ce dup? împrejur?ri, s-ar crede necesare.

C?l?toria nu se poate începe pân? ce mai întâi sentin?a tribunalului care ar incuviinta-o, nu va fi transcris? în registrele autoritatei maritime respective ?i adnotata pe actul de na?ionalitate.

Cheltuielile necesare pentru întreprinderea c?l?toriei, se vor înainta de reclamant.

Navlul, dup? ce mai întâi se vor sc?dea cheltuielile, se va ad?uga la pre?ul vânz?rii.

ART. 914

Urm?rirea vasului sau a unei p?r?i dintr-insul va fi precedat? de un comandament f?cut debitorului, cu invitare de a plati suma datorit? în termen de 24 de ore ?i cu incunostiintare ca în caz contrariu se va procede la urm?rire.

Dac? este pericol de sustractiune, se poate ordona sechestrarea imediata în formele stabilite de Codul de procedura civil?.

ART. 915

Prin comandament, creditorul î?i va face alegere de domiciliu în comuna de re?edin?a a autorit??ii judec?tore?ti înaintea c?reia are sa se fac? urm?rirea, ar?tându-se persoana la care domiciliul a fost ales.

Comandamentul va fi notificat proprietarului vasului, dac? este vorba de o ac?iune generala de exercitat contra lui, el va putea fi îns? notificat ?i c?pitanului, dac? urm?rirea se face ?i în virtutea unui drept de privilegiu ce exist? asupra vasului.

Dac?, în termen de 30 zile de la notificarea comandamentului, creditorul nu procede la acte de execu?iune, urm?rirea nu se va putea începe decât în urma unui nou comandament.

În caz de opozi?iune sau contesta?ie contra urmaritei, termenul de mai sus va curge de la notificarea sentin?ei definitive care a respins contestatiunea sau opozi?iunea, sau ziua când contestatiunea sau opozi?iunea s-a perimat.

ART. 916

Procesul verbal al agentului judec?toresc îns?rcinat cu urm?rirea, afara de cele prescrise prin art. 416 din codul de Procedura Civil?, va trebui sa mai cuprind?:

1. Alegerea sau declara?iunea de domiciliu ori re?edin?a a creditorului urmaritor în localitatea unde se afl? autoritatea judec?toreasc? îns?rcinat? cu vânzarea ?i în localitatea unde vasul urm?rit se g?se?te ancorat;

2. Numele, pronumele ?i domiciliul sau re?edin?a proprietarului vasului ?i acela al c?pitanului;

3. Numele, felul ?i capacitatea vasului;

4. Descrierea b?rcilor, a salupelor, uneltelor, echipamentelor, armelor, muni?iilor ?i proviziunilor sale.

Agentul judec?toresc va numi un custode asupra vasului urm?rit, care va urma sa subscrie procesul-verbal.

ART. 917

Dac? proprietarul vasului urm?rit are domiciliul sau re?edin?a în comuna unde se face urm?rirea, creditorul urmaritor este dator s?-i notifice, în termen de trei zile, copie dup? procesul-verbal de urm?rire s?-l citeze înaintea tribunalului urmaritor, pentru ca acesta sa ordone vânzarea lucrurilor urm?rite.

Dac? proprietarul nu are nici domiciliul, nici re?edin?a sa în localitatea unde se face urm?rirea, comunicarea procesului-verbal ?i citatiunea se vor face c?pitanului vasului urm?rit, ?i lipsa-i, reprezentantului proprietarului sau al c?pitanului.

Dac? proprietarul este str?in, f?r? domiciliu sau re?edin?a în România, comunicarea ?i citatiunea mai sus vorbita se vor face în modul stabilit prin art. 75, numerele 6 ?i 7 din procedura civil?.

O alt? copie dup? procesul-verbal de urm?rire se va depune de agentul judec?toresc la oficiul maritim unde vasul se g?se?te înscris.

ART. 918

Tribunalul, autorizând vânzarea, stabile?te condi?iunile ei ?i trimite pe p?r?i înaintea unui judec?tor delegat, pentru ca sa fixeze ziua în care are sa se fac? vânzarea, ?i sa proceada la celelalte opera?iuni necesare. Tribunalul trebuie de asemenea sa ordone portarelului de a face afiptele ?i publica?iunile de vânzare.

ART. 919

Urm?rirea se perima de drept ?i creditorul urmaritor r?spunde de cheltuieli, dac? vânzarea nu se face în cele 40 zile urm?toare.

Nu se socote?te în acest termen timpul trecut pentru opozi?iunile sau contesta?iunile prev?zute de art. 915.

ART. 920

Afiptele ?i publica?iile vor cuprinde:

1. Numele, pronumele, profesiunea, domiciliul sau re?edin?a creditorului urmaritor;

2. Titlul în puterea c?ruia se face urm?rirea;

3. Suma datorit?;

4. Alegerea de domiciliu f?cut? de creditorul urmaritor, atât în localitatea unde resade Tribunalul înaintea c?ruia se face urm?rirea, cât ?i în aceea unde vasul este ancorat;

5. Numele, pronumele, domiciliul sau re?edin?a proprietarului vasului urm?rit;

6. Numele, felul ?i capacitatea vasului, dac? este armat sau în armare, precum ?i numele ?i pronumele c?pitanului;

7. Locul unde vasul se g?se?te, adic? dac? este ancorat în port sau în alta parte;

8. B?rcile, salupele, echipamentele, uneltele, armele, munitiunile, ?i proviziunile ce se cuprind în vânzare;

9. Numele ?i prenumele procuratorului creditorului urmaritor;

10. Condi?iunile vinzarei;

11. Ziua fixat? pentru ?inerea licitatiunei.

ART. 921

Afiptele se vor lipi:

1. Pe catartul principal al vasului urm?rit;

2. La usa tribunalului unde are a se ?ine licita?iunea;

3. În pia?a principala a ora?ului, pe digul sau la debarcaderul portului unde vasul este ancorat ?i la re?edin?a oficiului vamal din localitate;

4. În s?lile bursei ?i Camerei de comer?, dac? vor fi.

Un extract dup? afipt se va publica în foaia anunciurilor judiciare a locului, cu cel pu?in trei zile înainte de ziua fixat? pentru ?inerea licitatiunei.

Un exemplar dupe afipte se va comunica:

1. Debitorului sau c?pitanului în cazurile prev?zute de art. 520;

2. Custodelui numit de c?tre agentul judec?toresc;

3. Creditorilor privilegia?i indica?i în actul de na?ionalitate sau în registrele oficiului maritim unde este înscris vasul, ?i oric?rui alt creditor, chiar neprivilegiat, care, printr-un act notificat creditorului urmaritor, a declarat ca voie?te sa intervin? la procedura urmarirei.

ART. 922

Dac? urm?rirea are de obiect un vas care ar avea o capacitate mai mare de 30 tone, se vor face trei publica?iuni consecutive din opt în opt zile, prin afipte afi?ate, cum mai sus se arat? ?i publicate în foaia anunciurilor judiciare.

Dup? a treia publica?iune a afiptelor, licita?iunea se va ?ine la ziua fixat? de c?tre judecatorul-delegat ?i vânzarea se va face c?tre cel ce va oferi un pre? mai avantajos.

ART. 923

Tribunalul, dup? raportul judecatorului-delegat, pentru motive grave, poate acorda ?i chiar ordon? din oficiu ca vânzarea sa nu aib? loc ?i sa încuviin?eze una sau dou? amân?ri de câte opt zile fiecare.

Amânarea va fi incunostiintata prin afipte afi?ate ?i pulicate precum mai sus se arat?.

ART. 924

Oricine poate sa concureze la licita?iune.

Cel ce concureaz? pentru contul altei persoane, trebuie sa prezinte procura special? care se va ata?a la dosarul cauzei.

Orice concurent este dator sa depun? în bani sau în efecte publice de ale Statului la purt?tor ?i dup? cursul zilei, a zecea parte din pre?ul de la care are sa se înceap? licita?iunea, afara numai dac? judecatorul-delegat, ascultind ?i pe creditorii prezen?i, nu-l va dispensa de aceasta.

Vânzarea se va face prin strig?ri.

Strig?rile se vor începe de la pre?ul fixat de creditor, sau de la acela pe care îl va însemna judec?torul delegat, de la sine ?i se vor repeta de trei ori; între fiecare strigare va fi un termen de 5 minute cel pu?in sau de 15 minute cel mult.

Lucrul se va adjudec? asupra aceluia care a oferit cel mai mare pre?.

ART. 925

Judecatorul-delegat va încheia proces-verbal de cele urmate.

Adjudecatarul va subscrie de pre?ul cu care lucrul s-a adjudecat asupra-i ?i în acela?i timp va face alegere de domiciliu în localitatea unde s-a urmat vânzarea. În caz contrariu, toate notific?rile ce i se vor adresa vor fi valabil f?cute la grefa tribunalului.

ART. 926

Procuratorul care va fi r?mas adjudecatar pentru o persoan? care ar avea a o numi mai în urma, trebuie, în cele trei zile dup? licita?ie, sa depun? la grefa mandatul special anterior vinzarei, dac? acela în contul c?ruia a concurat la licita?ie nu prefer? de a face în persoana accep?iunea prin o declara?iune depus? la grefa; în lipsa, procuratorul va fi considerat ca adjudecatar în numele sau propriu.

ART. 927

Adjudecatarul este dator ca, în termen de cinci zile de la adjudecare, sa depun? pre?ul cu care s-a adjudecat asupra-i vasul.

Dac? acest termen expir? f?r? ca cump?r?torul sa fi depus întregul pre?, tribunalul, de la sine sau dup? cererea p?r?ii interesate, va pune lucrul din nou în vânzare.

Aceasta nou? licita?iune se va încuno?tiin?a prin afipte, conform art. 921, iar afiptul se va publica cu trei zile cel pu?in înainte de vânzare.

Noile afipte vor cuprinde, pe lâng? enuntarile prev?zute de art. 920, numele adjudecatarului ce nu a depus pre?ul ?i suma cu cât lucrul a fost adjudecat asupra-i.

Licita?iunea se va urma conform art. 924.

Dac? pre?ul ie?it la aceasta nou? licita?iune este mai mic, primul adjudecatar r?spunde de diferen?a ?i, în ori ce caz, de toate cheltuielile ocazionate cu aceasta nou? vânzare.

Dac? primul cump?r?tor, înainte de începerea acestei noi licita?iuni, depune pre?ul cu cât lucrul s-a adjudecat asupra-i, dimpreun? cu dobânzi ?i cheltuieli f?cute cu aceasta a doua vânzare, el va fi men?inut în calitatea sa de adjudecat

ART. 928

Dac? sunt urm?rite b?rci, ?alupe sau alte vase de o capacitate nu mai mare de 30 tone, vânzarea se va face înaintea judecatorului-delegat, dup? publica?iuni f?cute în trei zile consecutive printr-un singur afipt lipit pe catart sau, în lipsa, intr-alt loc aparent al vasului, la usa tribunalului ?i pe zidul sau scara portului, f?r? nici o alt? formalitate.

Vânzarea nu se poate face decât dup? trecere de opt zile de la notificarea procesului-verbal de urm?rire.

ART. 929

Urm?rirea ?i vânzarea batelurilor destinate transportului persoanelor sau pescaritului în porturi, limanuri, canaluri, lacuri ?i râuri, precum ?i altor asemenea plutitoare ce se afl? în aceste localit??i ?i care nu ar avea o capacitate mai mare de 10 tone, se va face conform dispozi?iunilor articolelor precedente cu urm?toarele modificatiuni:

1. Vânzarea se va face de judec?torul de ocol;

2. Afiptele nu vor mai fi publicate ?i în foaia anunciunilor judiciare;

3. Pre?ul va fi r?spuns îndat? dup? terminarea licita?iunii; iar în caz contrariu, se va procede imediat la o nou? licita?iune pe comptul adjudecatarului.

Dispozi?iunile acestui articol nu se aplic? în caz de vânzarea batelurilor ?i a celorlalte plutitoare având ma?ina cu vapori.

ART. 930

Vânzarea vasului face sa înceteze func?iunile c?pitanului, cu rezerva dreptului sau la desp?gubire contra celui obligat.

ART. 931

Adjudecatarul va primi un extract dup? procesul-verbal al licita?iunii în care se va indica:

1. Numele, pronumele, domiciliul sau re?edin?a creditorului urmaritor ?i al debitorului;

2. Numele, felul ?i capacitatea vasului vândut;

3. Numele, pronumele ?i re?edin?a adjudecatarului, precum ?i pre?ul cu care vasul s-a adjudecat asupra-i.

Acest extract va fi semnat de judec?torul delegat sau de judec?torul de ocol ?i va trebui sa fie transcris în registrele autorit??ii unde va fi înscris vasul ?i vânzarea va trebui notat? ?i pe actul de na?ionalitate.

ART. 932

Cererile în distractiune (separatiune) asupra vasului urm?rit se vor notifica creditorului urmaritor înainte de vânzare.

Dac? cererile în distractiune nu s-au format decât dup? adjudecatiune, ele se vor converti de drept în opozi?iuni asupra liber?rii pre?ului.

Cererea în distractiune va con?ine citatiunea creditorului urmaritor de a compare pentru a audien?a fixa înaintea tribunalului competent, ?i alegerea sau declara?iunea de domiciliu sau de re?edin?a a reclamantului în comuna de re?edin?a a tribunalului sau judec?toriei prin care se face urm?rirea.

Dac? cererea se va respinge, reclamantul, deosebit de cheltuieli ?i daune, poate fi osandit ?i la o pedeaps? pecuniar? pân? la suma de 500 lei.

ART. 933

Opozi?iunile la distribuirea pre?ului rezultat din vinarea unui vas, vor fi f?cute sub pedeapsa de pierderea dreptului, în termen de trei zile socotit de la vânzare.

Creditorii oponen?i sunt datori de a prezint? la grefa titlurile lor de crean?e cel mult în termen de opt zile din ziua opozitiunii, sub pedeapsa, în caz contrariu, de a se procede la distribuirea pre?ului, f?r? a se ?ine seama de opozi?iunea ce au f?cut.

ART. 934

Colocatiunea creditorilor ?i distribu?iunea pre?ului între creditorii privilegia?i se va face în ordinea prescris? prin art. 687 ?i între ceilal?i creditori, în proportiune cu crean?ele lor.

ART. 935

Pentru tot ce nu este regulat prin prezentul titlu, se aplic? dispozi?iunile codului de procedura civil?, relative la urm?rirea silit? a bunurilor mobile.

Regulile stabilite în prezentul capitol se vor observa, pe cât nu vor fi incompatibile, în orice alt caz de vânzare judiciar? a unui vas sau a unei por?iuni dintr-un vas.

CAP. 3

DISPOZI?IUNI SPECIALE DE PROCEDURA ÎN MATERIE DE FALIMENT

ART. 936 ***

Ori de câte ori legea prescrie ca falitul sau vreu alt interesant sa fie ascultat, nu se poate nimic hot?rî în absenta sa, dac? nu se va constata ca a fost legalmente citat la o zi ?i ora fixa ?i dac? lipsa lui nu se va constata prin proces-verbal.

ART. 937 ***

Ori de câte ori creditorii unui faliment urmeaz? sa fie convoca?i, sindicul este dator ca, afara de publica?iunile prescrise de lege sa trimit? o anume inconstiintare fiec?rui creditor.

Inconstiintarea se va face printr-o scrisoare recomandat? la po?ta, cel pu?in cu opt zile înainte de ziua fixat? pentru întrunire sau pentru opera?iunile pentru care s-a fixat.

Recipisa de predare la po?ta a scrisorii recomandate va servi ca proba ca încuno?tiin?area a avut loc ?i va sta ata?at? la actele falimentului.

Scrisoarea de convocare adresat? creditorului va trebui sa cuprind? chestiunile ce sunt a se supune deliber?rii creditorilor.

Orice deciziune luat? asupra unei chestiuni necuprins? în incunostiintare este nul?.

ART. 938 ***

Întrunirile creditorilor sunt prezidate de judec?torul sindic.

Deciziunile se iau cu majoritate absolut? a creditorilor prezen?i, afara de cazurile în care legea nu cere o anumit? majoritate.

Creditorii se pot prezenta în persoana sau prin mandatari. *)

——————-

*) Modificat prin Legea din 3 martie 1902

ART. 939 ***

Procesul-verbal al întrunirii creditorilor se subscrie de judec?torul-sindic ?i de grefier sau de secretarul arhivar al sindicatului tribunalului. El cuprinde, în rezumat, dezbaterile urmate, deciziunile urmate, deciziunile luate de creditori ?i ordinea în care ele au avut loc ?i indic? numirile f?cute, dup? ordinea num?rului voturilor ob?inute de fiecare, începând cu cel mai mare num?r.

Procesul-verbal se înainteaz? tribunalului în termen, de cel mult trei zile spre a fi al?turat la celelalte acte ale falimentului. *)

——————-

*) Modificat prin Legea din 3 martie 1902

ART. 940 ***

Dac? în ziua fixat? pentru întrunirea creditorilor nu s-a putut delibera asupra tuturor chestiunilor ce erau prev?zute în actul de convocare sau în citatiune, continuarea deliberantilor se va urma de drept în ziua urm?toare de lucru, f?r? sa mai fie necesitate de vreo nou? incunostiintare special? a creditorilor prezen?i sau absen?i, ?i aceasta pân? la rezolvarea tuturor chestiunilor puse în deliberatiunea creditorilor.

ART. 941 ***

Ordonan?ele judec?torului-sindic nu sunt supuse apelului decât în cazurile determinate de lege. *)

——————-

*) Modificat prin Legea din 3 martie 1902

ART. 942 ***

Delibera?iunile tribunalului în materie de faliment vor putea fi precedate de relatiunea judec?torului-sindic. *)

——————-

*) Modificat prin Legea din 3 martie 1902

ART. 943 ***

Sentin?ele ?i încheierile tribunalului, pronun?ate conform art. 708, 722, 723, 735, 826, 335, 337, 841, 842, 843, 852, 864 ?i sentin?ele de condamnare la una din pedepsele pentru unul din delictele prev?zute în titlul VIII al c?r?ii a III-a, se vor afige la usa tribunalului ?i la alte locuri obi?nuite în comuna unde resade tribunalul, în comuna unde resade Curtea de Apel, în comuna de re?edin?a a falitului, în toate locurile unde el va avea stabilimente de comer? ?i în salele burselor ?i Camerelor de Comer? din aceste localit??i.

Un extract se pe aceste sentin?e sau încheieri, se va publica în foaia anun?urilor judiciare ale locurilor sus ar?tate cu dreptul pentru judec?torul-sindic de a ordona publica?iunea ?i în alte ziare, când împrejur?rile falimentului ar cere o mai întins? publicitate.

Afigerea ?i publica?iunile sus zise vor fi f?cute în cel mai scurt termen posibil, adic?: dac? trebuiesc f?cute în localitatea unde se afl? tribunalul, cel mai târziu în trei zile de la data hot?rârii; dac? trebuiesc f?cute în alta parte, ele trebuiesc sa fie expediate pentru execu?iunea imediata în acela? termen.

Judec?torul-sindic este dator a observa exacta îndeplinire a dispozi?iunilor cuprinse în acest articol. *)

——————-

*) Modificat prin Legea din 3 martie 1902

ART. 944 ***

Toate sentin?ele date de tribunalul de comer? în materie de faliment sunt executorii.

Ele nu sunt supuse opozitiunei sau apelului decât în cazurile prev?zute de lege.

Când tribunalul se pronun?? în prima instan?a asupra contestatiunilor prev?zute de art. 775, sentin?a este supus? apelului.

Este asemenea supus? opozitiunii ?i apelului sentin?a prin care tribunalul respinge declara?iunea de faliment cerut? de unul sau mai multi creditori.

—————————–

***) Articolele 936-944 au fost abrogate prin dispozi?iile art. 130 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz?rii ?i lichid?rii judiciare.

Titlul II

DESPRE PRESCRIP?IUNE

ART. 945

Ac?iunile derivând din acte care sunt comerciale numai pentru una din p?r?i, se prescriu pentru toate p?r?ile contractante în conformitate cu dispozi?iunile legii comerciale.

ART. 946

Prescrip?iunea comercial? curge chiar contra militarilor în serviciul activ în timp de razbel în contra femeei maritate, în contra minorilor chiar neemancipati ?i a interzisilor, cu rezerva dreptului lor contra tutorului.

Întreruperea prescriptiunii se reguleaz? dup? dispozi?iunile codului civil.

Cu toate acestea, în obliga?iunile cambiale, actele intreruptive de prescrip?iune f?cute în persoana unuia din coobligati nu produc nici un efect fata de ceilal?i coobligati.

ART. 947

Prescrip?iunea ordinar? în materie comercial? este de 10 ani în toate cazurile în care prin acest cod sau prin legi nu s-a stabilit o prescrip?iune mai scurta.

ART. 948

Ac?iunea pentru revendicarea propriet??ii unui vas se prescrie prin trecere de 10 ani. Nu se poate opune lipsa de titlu sau a bunei credin?e.

Posesorul unui vas, în virtutea unui titlu stipulat cu buna credin?a, titlul fiind transcris conform legii ?i care sa nu fie nul pentru lipsa de forma, prescrie prin trecere de cinci ani, socoti?i de la data transcriptiunii titlului ?i a adnotatiunii lui pe actul de na?ionalitate.

Capitanul nu poate dobândi prin prescrip?iune proprietatea unui vas.

ART. 949

Se prescriu prin trecere de 5 ani:

1) Ac?iunile ce deriva din contractul de societate sau din alte opera?iuni sociale, dac? publica?iunile prescrise în titlul VIII, cartea I, au fost regulat f?cute;

2) Ac?iunile ce deriva din cambii ?i din cecuri.

Termenul curge:

Pentru ac?iunile prev?zute la Nr. 1 al acestui articol, din ziua când obliga?iunea a ajuns la termen sau din ziua publica?iunii actului de dizolvare a societ??ii, sau a declaratiunii de lichidare, dac? obliga?iunea n-a devenit exigibil?. În cazul prev?zut de art. 103, termenul curge din ziua în care actul de dizolvare poate fi opus celor de al treilea. Pentru obliga?iunile derivând din lichidarea societ??ii, termenul începe a curge de la data aprobarei ultimului bilan? al lichidatorilor.

Pentru ac?iunile prev?zute la Nr. 2, termenul curge din ziua scaden?ei obligatiunei sau din ultima zi a termenului prev?zut de art. 282.

ART. 950

Ac?iunile rezultând din contractele de împrumut maritim sau de gaj asupra vaselor, se prescriu prin trecere de trei ani socoti?i din ziua când obliga?iunea a ajuns la termen.

ART. 951

Grefierii ?i judec?torul-sindic sunt libera?i de îndatorirea de a da compt de registrele de comer? ?i de hârtiile ce le sunt încredin?ate în procedura asupra falimentului, dup? trecerea de trei ani de la închiderea sau încetarea opera?iunilor falimentului.

ART. 952

Se prescriu prin doi ani, socoti?i din ziua terminarei afacerei, ac?iunile mijlocitorilor pentru plata dreptului lor de mijlocire.

Prin acela? termen se prescriu ac?iunile de anulare sau de reziliare a concordatului în materie de faliment. Termenul curge pentru ac?iunile în anulare din ziua când dolul a fost descoperit, iar pentru ac?iunile în reziliare de la expirarea termenului scaden?ei ultimei plati ce falitul urma a face conform concordatului.

ART. 953

Se prescriu printr-un an, din ziua protestului sau a reclamatiunei de care se vorbe?te în art. 677, ac?iunile pentru plata daunelor cauzate prin lovirea unui vas, ?i din ziua când vasul a fost complet desc?rcat, ac?iunile pentru contributiune la avariile comune.

ART. 954

Ac?iunile rezultând din contractul de închiriere al unui vas se prescriu prin trecere de la un an de la împlinirea c?l?toriilor, ?i acelea derivând din contractul de inrolare prin trecere de un an de la expirarea termenului convenit între p?r?i, sau de la împlinirea celei din urma c?l?torii, dac? contractul a fost prelungit.

Ac?iunile ce decurg din contractul de asigurare se prescriu prin trecere de un an.

În asigur?rile maritime termenul începe a curge dup? terminarea c?l?toriei ce a fost asigurat?, ?i pentru asigur?rile cu termen din ziua în care se sfâr?e?te asigurarea; în caz de prezumptiune de pierdere a vasului pentru lipsa de nuvele, anul începe de la finele termenului fixat pentru prezumptiunea de pierdere. Se excepteaz? termenele fixate pentru dreptul de abandon, prev?zute de titlul VI, cartea II.

În celelalte asigur?ri contra daunelor ?i asupra vietei, termenul curge din momentul când s-a intimplat faptul care a dat na?tere actiunei.

ART. 955

Se prescriu asemenea prin trecere de un an:

I. Ac?iunile pentru furniturile de proviziuni, lemn?rie, combustibile ?i alte lucruri necesarii pentru repara?iunea sau prepararea unui vas de c?l?torie ?i pentru lucr?rile f?cute pentru aceste obiecte;

II. Ac?iunile pentru plata de alimente date marinarilor ?i celorlal?i oameni ai echipagiului, din ordinul c?pitanului.

Prescrip?iunea începe a curge de la data furniturilor ?i dela facerea lucr?rilor, dac? p?r?ile nu au stipulat un termen de plata. În acest caz prescrip?iunea r?mâne suspendat? pe timpul convenit.

Dac? furniturile sau lucrarea s-a urmat mai multe zile succesive, termenul de un an începe a curge din ultima zi.

ART. 956

Ac?iunile contra c?r?u?ilor derivând din contractul de transport se prescriu:

I. Prin trecere de ?ase luni, dac? transportul a fost f?cut în Europa, afara de Islanda ?i insulele Feroe, într-o pia?a maritima a Asiei sau Africei de pe Mediterana, Marea-Neagra, canalul de Suez sau Marea Ro?ie, ori într-o pia?a de pe uscat legat? prin calea ferat?, cu o pia?? maritima din localit??ile sus-ar?tate;

II. Prin trecere de un an dac? transportul s-a f?cut în alt loc.

În caz de pierdere total?, termenul începe a curge din ziua în care lucrurile transportate trebuiau sa ajung? la destina?iunea lor; iar în caz de pierdere par?ial?, avarie sau întârziere, din ziua predarei m?rfurilor în primirea destinatarului.

Titlul III

DISPOZI?IUNI TRANZITORII

ART. 957

Dispozi?iunile legilor ?i regulamentelor în vigoare asupra burselor de comer?, asupra mijlocitorilor de schimb ?i mijlocitorilor de m?rfuri, ?i asupra magazinelor generale, dokuri ?i intrepazite, vor continua a avea for?a obligatorie chiar dup? punerea în aplica?ie a acestui cod, întrucât nu vor fi contrarii dispozi?iunilor lui sau nu vor fi modificate prin legi ulterioare.

ART. 958

Societ??ile ?i asocia?iunile comerciale existente la epoca punerii în aplicatiune a acestui cod, vor fi regulate de legile anterioare, afara de urm?toarele dispozi?iuni:

1) Societ??ile în comandit? prin ac?iuni ?i anonime sunt scutite de orice alta autoriza?iune ?i supraveghere din partea guvernului ?i de sarcinile relative, îns? sunt supuse dispozi?iunilor din art. 104, 142, 144, 149, 153, 155, 165 aliniatul ultim, 169, 174, 175, 176, 177, 179, 181, 182, 185, 186 187, 264, 265, 266 ?i 268 ale acestui cod, ?i acelora care se raporta la reducerea capitalului, la fuziunea ?i lichidarea societ??ilor.

Ele mai sunt înc? supuse dispozi?iunilor art. 124 privitoare la administratorii reale?i sau numi?i în urma punerii în lucrare a acestui cod;

2) Asocia?iunile mutuale care nu au de obiect exclusiv asigur?rile maritime, sunt supuse art. 260 al acestui cod, cu rezerva dispozi?iunii din num?rul urm?tor;

3) Societ??ile ?i asocia?iunile de asigurare asupra vietei ?i administratoare de tontine sunt supuse dispozi?iunilor art. 147 al acestui cod pentru toate primele ce le vor percepe în urma aplicatiunei sale, cu rezerva reducerei propor?ionale a cautiunilor date pentru opera?iunile anterioare, în modurile ?i în termenele ce se vor stabili prin osebit regulament;

4) Societ??ile ?i asocia?iunile care voesc sa introduc? modific?ri în actele lor constitutive ?i sa prelungeasc? termenul fixat pentru durata lor, trebuesc sa se conformeze dispozi?iunilor noului cod.

ART. 959

Pentru executarea dispozi?iunilor articolului de mai sus, numirea cenzorilor trebue sa fie f?cut? în cea dintâi adunare generala care va avea loc în cursul celor ?ase luni dup? punerea în aplica?ie a acestui cod, sau într-o adunare special?, care se va convoca spre acest sfâr?it, în acela? termen, sub responsabilitatea administratorilor.

Adunarea generala, dac? cel pu?in jum?tate din capitalul social se afl? reprezentat intr-insa, va putea, cu votul afirmativ a doua treimi din capitalul reprezentat în adunare sa decid? ca administratorii actuali sa fie, în caz de realegere, dispensa?i de obliga?iunea de a da cau?iunea prescris? de acest cod.

ART. 960

Cambiile ?i biletele la ordin emise înaintea acestui cod, girurile ?i acceptatiunile ?i avalurile f?cute în orice epoca se vor regula dup? legile anterioare.

Cu toate acestea, din ziua punerei în lucrare a noului cod, se vor aplica acestor titluri dispozi?iunile noii legi, privitoare la forma ?i la termenele protestului ?i la m?surile de luat în cazul de perdere a acelor titluri.

Pentru cambiile ?i biletele la ordin, a c?ror scadenta va fi chiar în ziua punerii în vigoare a acestui cod, protestul se va face asemenea în forma ?i termenele prescrise de dânsul.

ART. 961

Mandatul prepusului care, în ziua punerii în aplicare a noului cod, incepuse deja sa exercite comer?ul la care a fost prepus, trebuie sa fie depus conform dispozi?iunilor art. 394 din acest cod, în cele trei luni de la aplicarea lui, pentru îndeplinirea formalit??ilor prescrise de acel articol.

ART. 962

În cele dintâi trei luni dup? punerea în aplicare a acestui cod, administra?iunile de c?i ferate, aplicând tarifele speciale în vigoare, nu vor fi supuse la responsabilitatea stabilit? de acest cod, dac? ea ar fi mai mare decât cea existenta dup? reglementele lor.

ART. 963

În cele ?ase luni de la punerea în aplica?ie a noului cod, toate vasele supuse dispozi?iunilor art. 510, trebuie sa se conformeze lor.

Pentru vasele în curs de c?l?torie, în momentul punerei în lucrare a acestui codice, termenul sus zis începe a curge din ziua sosirei lor într-un port al Regatului.

ART. 964

Privilegiile asupra vaselor dobândite mai înainte de punerea în aplicare a noului codice, dup? formele legii anterioare, î?i p?streaz? rangul lor chiar în privin?a privilegiilor dobândite sub imperiul acestui codice.

Dispozi?iunile art. 690 ?i urm?toarele ale cartei II din noul cod se aplic? de asemenea la privilegiile dobândite înainte de punere lui în aplicare.

ART. 965

Termenele pentru neadmisibilitatea ac?iunii se vor regula dup? legea în vigoare la epoca evenimentului care da loc actiunei.

ART. 966

Prescrip?iunile începute înainte de aplica?iunea acestui cod se reguleaz? dup? legile anterioare.

Cu toate acestea, prescrip?iunile începute înainte de acea punere în aplicatiune ?i pentru care, dup? legile anterioare s-ar cere înc? un timp mai lung decât cel fixat prin acest cod, se vor împlini cu trecerea acestui termen mai scurt, calculandu-l din ziua punerei în aplicatiune a noului codice.

ART. 967

Prezentul cod va intra în vigoare cu începere, de la 1 Septembrie 1887; iar dac? promulgarea lui nu se va putea face înainte de aceasta data, el se va pune în lucrare la o lun? dup? data promulg?rii lui.

ART. 968

Judecatorii-sindici ai tribunalelor primesc retribu?iunea judec?torilor de ?edin?a. Pe lâng? acest onorariu, judecatorii-sindici ai tribunalului de Ilfov mai primesc o diurn? de 150 lei pe luna, iar judecatorii-sindici ai tribunalelor Ia?i, Dolj, Covurlui ?i Br?ila o diurn? de 75 lei.

Secretarii-arhivari ai judecatorilor-sindici primesc retribu?iunea grefierilor de tribunal.

ART. 969

Pentru acoperirea retributiunii judecatorilor-sindici ?i secretarilor – arhivari ?i pentru cheltuelile de de cancelarie, Statul va percepe pân? la maximum 4 la suta din activul brut al falimentului, f?r? ca suma perceput? de la un faliment sa poat? întrece cifra de 20 000 lei.

Cota perceperii, pân? la maximum 4 la suta se va fixa în fiecare an prin legea bugetar?.

Pentru anul bugetar curent, cota se fixeaz? la 3 la suta; ea se va face venit la tezaur, sub o rubric? special? a veniturilor ministerului de justi?ie.

În raport cu încas?rile ?i intr?rile se va deschide, prin consiliul de mini?tri, ministerului de justi?ie creditele necesare pentru retribu?iunea personalului.

ART. 970

Un regulament special va determina modul de percepere al contributiunii.

ART. 971

Falimentele deja deschise la aplica?iunea legii celei noi vor continua a fi administrate ?i lichidate conform legii celei vechi.