• Abonament juridic lunar pentru firme
• Insolventa & faliment
• Drept fiscal & administrativ
• Recuperari creante
• Dreptul afacerilor
• Fuziuni și achiziții, due diligence
• Tranzactii imobiliare
• Drept penal
• Divort & Partaj
• Dreptul muncii
• Expertiza contabila & fiscala
• Imigrare: avize de muncă, permise de ședere, cetățenie
• Achiziții publice (oferte, contestații CNSC)
• Firme străine în România: sucursale, filiale, offshore
• Family office, holding, structuri de protecție a patrimoniului
• Malpraxis
• Drept Bancar – Credite
• Despăgubiri accidente și litigii cu asigurătorii (RCA, CASCO, FGA)
• Executări silite (creditor și contestații la executare)
• Succesiuni și testamente
• Arbitraj comercial
• Drept civil
• Revendicari imobile
• Licențe reglementate: ONJN, IFN, crypto, AML/KYC
• Angajator străin fără firmă în România (salarizare remote)
• Contracte comerciale
• Societati Comerciale
• Găzduire sediu social
• Transporturi
• Start-up, IT și proprietate intelectuală
• Dreptul concurenței
• Mărci OSIM / EUIPO
• AEGRM Timisoara
• Asociatii & Fundatii
• Drept internațional, CEDO, recunoaștere hotărâri străine
• Despăgubiri ANRP, restituiri proprietăți
• Violență domestică, ordine de protecție
• Conformitate EU AI Act

Titlul XIV

Programează o consultație

DESPRE GAJ

ART. 478

Gajul constituit de c?tre un comerciant sau de un necomerciant pentru fapte de comer?, se constat?, între p?r?ile contractante, prin toate probele admise de legea comercial? ?i prev?zute în art. 46 din acest cod, f?r? a se distinge dac? p?r?ile au sau nu acela?i domiciliu.

Fata îns? cu cei de al treilea, gajul nu poate fi dovedit decât prin înscris, dac? suma pentru care s-a constituit gajul trece peste 500 lei (Textul modificat prin Decr. nr. 154/1948, B. of. nr. 166/21 iunie 1948).

ART. 479

Gajul cambiilor ?i titlurilor la ordin poate fi constituit prin gir cu clauza „valoarea în garan?ie” sau o alt? de asemenea, din care sa rezulte voin?a p?r?ilor ca aceste titluri au fost date în gaj, iar nu ca s-a transmis proprietatea lor.

Gajul asupra crean?elor ?i drepturilor încorporate netransmisibile prin gir pot fi constituite prin acte f?cute în forma cesiunilor. În aceste cazuri îns? actul trebuie sa con?in? men?iunea ca cesiunea se face cu titlul de gaj. (Adaos L. 15 iunie 1906.)

Gajul asupra ac?iunilor, p?r?ilor de interes ?i obliga?iunilor nominale ale societ??ilor financiare, industriale, comerciale sau civile, poate fi constituit prin un transfer înscris în registrele societ??ii, cu ar?tarea „pentru cauza de garan?ie”.

Dac? s-a dat în gaj o crean?? mobila, creditorul gajist pentru, a-?i avea privilegiul sau fata cu cel de al treilea, urmeaz? sa notifice debitorului crean?ei date în gaj, constituirea gajului.

ART. 480

Creditorul are dreptul de a fi pl?tit cu privilegiu asupra lucrului ce i s-a constituit în gaj.

Acest privilegiu nu exist? decât dac? lucrul s-a pus ?i se afl? în posesiunea creditorului sau a unei alte persoane aleas? de p?r?i. *)

Creditorul este presupus ca are în posesiunea sa lucrurile date în gaj când ele se afl? în magazinele sale sau ale comisionarului sau, în vasele sale, la vama sau într-un depozit public, sau dac? înainte de sosirea lor e în posesiunea poli?ei de înc?rcare sau a scrisorii de carat, girata cu clauza „valoarea în garan?ie” sau o alt? asemenea.

(Adaos L. 15 iunie 1906). Prin derogare la dispozi?ia de mai sus, gajul constituit asupra produselor solului pendinte înc? prin r?d?cini sau deja culese precum ?i asupra materiilor industriale prime, în stare de fabricatiune sau deja fabricate ?i aflate în fabrici sau depozite, se consider? constituit prin singurul efect al conventiunei, de la data actului, care va indica num?rul, natura, calitatea ?i locul unde se afl? gajul, f?r? ca sa se ia din posesiunea debitorului sau constituentului, lucrurile constituite în gaj.

Data actului face deplina credin?a.

În timp de 5 zile aceste acte de gaj se vor transcrie în registrul prev?zut de art. 728 bis din procedura civil?.

În cazul în care gajul se va afla în o comun? alta decât aceea unde este re?edin?a jude?ului, grefierul tribunalului va comunica de urgenta primarului respectiv un extract de orice intabulare efectuat? pentru a se face men?iune de ea în registrul care se va înfiin?a în acest scop.

În privin?a celor de al treilea, drepturile creditorului gajist nu vor începe decât de la data intabul?rii; iar atunci când este locul a se face men?iunea în registrul prim?riei, de la data acelei men?iuni.

Se vor respecta dispozi?iunile art. 1729 ?i 1730 din codul civil.

–––––––––

*) Legea 590 (decret 2335) pentru modificarea unor texte din legea pentru organizarea ?i reglementarea comer?ului de banca din 8 mai 1934, cu modific?rile ulterioare publicata în M. Of. 167 din 26 iulie 1945.

ART. I

…

Prin derogare de la art. 1685 ?i 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial ?i de la dispozi?iunile oric?ror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, b?ncile vor putea încheia conven?ii de gaj, f?r? a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului.

În acest caz, gajul se consider? valabil constituit prin singurul efect al semn?rii conven?iei. Debitorul sau constituantul îl va de?ine pentru banca creditoare, r?spunzând de conservarea sa.

Gajul devine opozabil fata de ter?i, prin transcrierea f?cut? în conformitate cu dispozi?iunile art. 480, alin. 6 ?i 7 din Codul Comercial (a se vedea ?i alte preciz?ri din lege).

Legea 63 (Decretul 611) pentru modificarea art. 132 din Codul Comercial din 1887 ?i a art. 217 din Codul Comercial din 1938, publicata în M. Of. nr. 75 bis din 31 martie 1947.

ART. I

Art. 132, alin. III din Codul Comercial din 10 mai 1887, va avea urm?torul cuprins:

„Nu se vor putea emite noi ac?iuni decât dup? plata integral? a celor dintâi. Aceasta „dispozi?iune se aplic? societ??ilor comerciale în caz de fuzionare”.

ART. II

Art. 217, alin. II ?i III din Codul comercial din 10 noiembrie 1937, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7 octombrie 1939, va avea urm?torul cuprins:

„Fiecare ac?iune da dreptul la un vot”.

ART. III

Orice prevedere din actele constitutive sau statutele societ??ilor anonime, contrarii dispozi?iunilor legii de fapt se consider? nescrise. (prevederi abrogate prin Legea nr. 31 privind societ??ile comerciale din 16 noiembrie 1990, publicata în M. Of. 126 – 127 din 17 noiembrie 1990).

ART. 481

Creditorul e dator a face actele necesare pentru conservarea lucrului primit în gaj. Dac? efectele date în gaj au sosit la scadenta, creditorul gajist este dator a urm?ri ?i încasa valoarea lor.

Cheltuielile f?cute ii sunt înapoiate ?i, dup? ce-?i va încasa crean?a cu toate accesoriile ei, va da socoteala de ceea ce r?mâne.

ART. 482 *)

În caz de neplata la termen a întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate procede la vânzarea obiectelor date în gaj.

Pentru acest sfâr?it, el se va adresa la pre?edintele tribunalului, cu cerere de a fi autorizat sa vinda gajul.

Pre?edintele va statua asupra cererii de vânzare a gajului ?i, prin ordonan?a ce va da, va încuviin?a vânzarea, fie în modul convenit de p?r?i, dac? ele au stipulat în ce mod sa vinda gajul, fie în mod public ?i prin organul unui agent judec?toresc desemnat de pre?edinte, dac? p?r?ile n-au prev?zut alt mod de vânzare.

În caz de faliment, cererea de vânzare a gajului se va notifica sindicului, pentru ca, în termen de trei zile, sa poat? uza de facultatea ce-i este l?sat? de art. 782.

Dac? în acest termen sindicul nu va retrage gajul, executarea cerut? ?i încuviin?at? de pre?edinte î?i va urma cursul ei, f?r? a putea fi împiedicat? sau suspendat? prin lucr?rile falimentului.

Suma prins? din vânzarea gajului va fi în acest caz depus? la Casa de consemna?iuni ?i creditorii falimentului vor putea exercita asupra acestei sume drepturile eventuale ce le-ar cistiga prin contestatiuni f?cute cu ocaziunea verific?rii crean?elor.

––––––

*) Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900.

ART. 483

Ordonan?a aceasta nu va deveni executorie, decât dup? ce va fi fost notificat? debitorului ?i aceluia care a procurat gajul, cu indicarea zilei, locului ?i orei la care se va procede la vânzare ?i, dup? ce vor fi expirat cele trei zile ale opozitiunei, ordonan?a va r?mâne definitiva ?i în ultim resort, dac? în trei zile de la primirea ei debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu vor fi f?cut opozi?iune ?i nu vor fi chemat pe creditor înaintea tribunalului.

În caz de opozi?iune, citarea p?r?ilor ?i judecarea opozitiunei se vor face de urgenta ?i cel mult în termen de opt zile de la primirea opozitiunii.

ART. 484

Termenul pentru a face apel contra hot?rârii intervenite asupra acestei opozi?iuni va fi de opt zile de la comunicarea hot?rârii Tribunalului.

ART. 485

Termenele mai sus fixate nu sunt susceptibile de a fi m?rite în raport cu distan?a.

Dac? debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu sunt domicilia?i în cuprinsul acestui Tribunal ?i n-au f?cut electiune de domiciliu în acel cuprins, notific?rile men?ionate la articolele precedente vor fi valabil f?cute prin afi?area lor în sala de audien?a a tribunalului ?i prin publicarea în „Monitor” sau în foile anun?urilor judec?tore?ti din acea localitate.

Procesul-verbal al portarelului, constatând îndeplinirea acestor formalit??i, va ?ine loc în acest caz de dovada a notific?rii.

Notificarea primei ordonan?e a pre?edintelui se va face, chiar în aceasta ultima ipoteza, conform art. 74 din procedura civil?.

ART. 486

Ordonan?a care autoriz? vânzarea, dac? nu s-a f?cut opozi?ie în termenul prescris, ?i hot?rârea data de tribunal asupra opozi?iei, în caz când s-a f?cut asemenea opozi?ie, sunt executorii de drept ?i f?r? cau?iune, chiar când s-ar fi f?cut apel contra acelor acte ?i înainte de expirarea termenului de apel.

ART. 487

Drepturile acordate creditorului gajist prin articolele precedente nu sunt suspendate prin falimentul sau moartea debitorului, ori celui care a procurat lucrul dat în gaj.

ART. 488

Este nul? orice clauza care ar autoriza pe creditor a-?i apropia gajul, ori a dispune de dânsul f?r? îndeplinirea formelor de mai sus.

ART. 489

Dispozi?iunile precedente nu modific? legile speciale ?i regulamentele ce privesc b?ncile ?i alte institute autorizate a face înaint?ri ?i bani ?i împrumuturi pe depozite ?i lucruri date în gaj.

Gajul asupra m?rfurilor depuse în magazinele generale e regulat prin dispozi?iunile legei speciale din 28 Iunie 1881; ?i gajul asupra vaselor de comer? prin dispozi?iunile cartei a II-a a acestui cod.