Servicii
Cod Comercial abrogat 2011
Titlul IV
DESPRE CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE
CAP. 1
DISPOZI?II GENERALE
ART. 557
Contractul de închiriere trebuie f?cut prin act scris.
Actul trebuie sa cuprind?:
1. Numele, na?ionalitatea ?i capacitatea vasului;
2. Numele ?i prenumele inchirietorului ?i chiria?ului;
3. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;
4. Locul ?i timpul ce s-a stabilit pentru înc?rcare ?i desc?rcare;
5. Navlul (chiria);
6. Dac? închirierea se raporta la întregul vas sau numai la o parte a lui;
7. Indemnitatea ce s-ar cuveni în caz de întârziere.
Proba prin scris nu este necesar? dac? închirierea are de obiect vasele ?i c?l?toriile ar?tate la art. 511.
ART. 558
Schimbarea c?pitanului sau a patronului ar?tat în act, chiar dup? concediul dat de proprietarul vasului nu face sa înceteze efectele contractului de închiriere, dac? nu s-a convenit intr-altfel.
ART. 559
Timpul incarcarei sau al descarcarei vasului se stabile?te prin conven?ia p?r?ilor; în lipsa de asemenea conven?iuni, el se determin? de oficiul maritim local.
ART. 560
Dac? închirierea este cu luna sau pe un timp oarecare ?i nu este hot?rât? când începe, ea curge din ziua când începe desc?rcarea lucrurilor ce sunt de transportat, pân? în ziua când sunt desc?rcate la locul de destina?ie.
ART. 561
Dac? înainte de plecarea vasului, c?l?toria pentru locul de destina?ie este împiedicat? prin faptul vreunui guvern str?in, contractul este desfiin?at ?i nici una dintre p?r?i nu datoreaz? celeilalte vreo desp?gubire. Cheltuielile pentru înc?rcare ?i desc?rcare privesc pe înc?rc?tor.
ART. 562
Dac? plecarea vasului sau continuarea c?l?toriei este împiedicat? pentru citva timp, din caz fortuit sau for?a majora, contractul subsista ?i nu e loc de adaogire de navlu (chirie) sau la desp?gubire din cauza întârzierii.
Pe cât timp ?ine împiedicarea, înc?rc?torul poate desc?rca cu cheltuiala sa lucrurile sale, cu obliga?iune îns? de a le reînc?rca sau de a desp?gubi pe c?pitan; pentru îndeplinirea acestei obliga?iuni el va da cau?iune.
ART. 563
În caz de blocus al portului de destina?ie sau alt caz fortuit ori de for?a majora, care ar împiedica intrarea vasului în acel port, capitanul, dac? nu are ordine sau dac? ordinele primite nu se pot executa, este dator sa lucreze în cel mai bun mod pentru ap?rarea intereselor înc?rc?torului, ori intrind în alt port vecin, ori intorcindu-se la portul de unde a plecat.
ART. 564
Dispozi?iunile art. 440 se aplic? ?i la contractul de închiriere prev?zut în acest capitol.
CAP. 2
DESPRE POLI?A DE ÎNC?RCARE
ART. 565
Poli?a de înc?rcare trebue sa cuprind?: natura, specia, calitatea ?i cantitatea lucrurilor înc?rcate.
Ea va fi datat? ?i va ar?ta:
1. Persoana înc?rc?torului ?i re?edin?a sa;
2. Persoana c?reia este îndreptat? expeditiunea ?i re?edin?a sa;
3. Numele ?i prenumele c?pitanului sau patronului;
4. Numele, na?ionalitatea ?i capacitatea vasului;
5. Locul plecarei ?i acel al destina?iei;
6. Navlul (chiria).
Vor fi însemnate, pe marginea poli?ei, m?rcile ?i numerile lucrurilor înc?rcate.
Poli?a poate fi la ordin sau la purt?tor; în primul caz, formele ?i efectele girului sunt regulate prin dispozi?iunile titlului IX al primei c?r?i.
Poli?a nu poate fi subscris? de c?pitan înainte de înc?rcare.
ART. 566
Poli?a de înc?rcare va fi f?cut? în 4 originale, destinate c?pitanului, proprietarului sau armatorului vasului, înc?rc?torului ?i persoanei c?reia lucrurile înc?rcate trebuiesc predate.
Pe fiecare original se va ar?ta persoana c?reia este destinat?.
Dac? înc?rc?torul are unul sau mai multe duplicate ale originalului destinat persoanei c?reia sunt a se preda lucrurile înc?rcate, se vor aplica dispozi?iunile art. 299 ?i 300.
Originalele destinate c?pitanului ?i proprietarului sau armatorului vasului sunt subscrise de c?tre înc?rc?tor, celelalte de c?tre c?pitan.
Subscrierea ?i predarea respectiva a originalelor vor avea loc în dou?zeci ?i patru de ore dup? terminarea incarcarei.
Înc?rc?torul va preda în acela?i termen c?pitanului, facturile lucrurilor înc?rcate ?i chitan?ele de plata sau certificatele de cau?iune ale vamei.
ART. 567
Capitanul va preda la locul de destina?ie m?rfurile celui care-i va prezenta poli?a de înc?rcare, oricare ar fi num?rul ei dac? nu i s-a notificat vreo opozi?iune.
În caz de opozi?iune, sau dac? se prezint? mai multi purt?tori ai poli?ei de încercare, capitanul, cu autoriza?ia justi?iei, va depune m?rfurile în locurile ce i se va desemna, el va putea sa ob?in? autoriza?iunea de a vinde o parte dintr-insele pentru plata navlului.
ART. 568
Poli?a de înc?rcare format? în modul stabilit mai sus, face proba fata cu toate p?r?ile interesate în înc?rcare, precum ?i între ele ?i asiguratori.
ART. 569
În caz de deosebire între poli?ele aceleia?i înc?rc?ri, face proba aceea ce se afl? la c?pitan, dac? este scris? în întreg de c?tre înc?rc?tor sau de c?tre comisionarul sau; aceea ce este prezentat? de c?tre înc?rc?tor sau de c?tre persoana c?reia este adresat? expeditiunea face proba, dac? este scris? în întreg de c?pitan.
ART. 570
Comisionarul sau destinatarul care a primit lucrurile ar?tate în poli?a de înc?rcare sau în contractul de închiriere, este dator, la cerere, a da c?pitanului chitan?a de primire; altfel este r?spunz?tor de cheltuielile f?cute ?i de pagubele ocazionate chiar prin întârziere.
CAP. 3
DESPRE NAVLU (CHIRIE)
ART. 571
Navlul se reglementeaz? prin conven?ia p?r?ilor ?i se probeaz? prin contractul de închiriere sau prin poli?a de înc?rcare.
Navlul poate avea de obiect:
a) Întregul vas sau o parte a lui, pentru una sau mai multe c?l?torii, sau pentru un timp determinat;
b) Transportul unor lucruri determinate dup? num?r, greutate sau volum.
ART. 572
Capitanul care a f?cut declara?ia ca vasul este de o capacitate mai mare sau mai mica decât cea adev?rata, este r?spunz?tor de orice daune c?tre chiria?ul vasului.
Nu se socote?te ca eroare în declara?ie, dac? diferen?a nu trece peste a doua-zecea parte, sau dac? declara?ia este conforma actului de na?ionalitate.
ART. 573
Dac? vasul este închiriat în întregul sau ?i dac? chiria?ul nu da toat? povara, capitanul nu poate, f?r? învoirea acestuia, sa încarce alte lucruri. Chiria?ul se folose?te de navlul lucrurilor ce complecteaz? povara.
ART. 574
Chiria?ul care, înainte de plecarea vasului, declar? ca nu mai face c?l?toria f?r? sa fi înc?rcat ceva, e dator a plati jum?tatea navlului.
Dac? nu a declarat ca nu mai voie?te sa fac? c?l?toria sau dac? încarc? o cantitate mai mica decât cea invoita, e dator a plati navlul întreg.
Dac? încarc? o cantitate mai mare, e dator sa pl?teasc? pentru excedent, în raport cu navlul convenit.
ART. 575
Dac? contractul de închiriere are de obiect transportul unor lucruri determinate, înc?rc?torul poate, înainte de plecarea vasului, s?-?i retrag? lucrurile înc?rcate, pl?tind îns? jum?tatea navlului.
În asemenea caz, cheltuielile de înc?rcare, de desc?rcare ?i de reînc?rcare a lucrurilor ce trebuiesc transportate, precum ?i cheltuielile pentru întârziere privesc pe înc?rc?tor.
ART. 576
Capitanul poate da afara din vas la locul înc?rc?rii lucrurile ce g?se?te ca nu i-au fost declarate, sau sa ceara pentru navlul lor cel mai mare pre? care se pl?te?te în acela?i loc pentru lucrurile de acela?i fel.
ART. 577
Înc?rc?torul care, în timpul c?l?toriei, retrage lucrurile înc?rcate, e dator a plati navlul întreg ?i toate cheltuielile cauzate de desc?rcare.
Dac? lucrurile sunt retrase prin faptul ?i din culpa c?pitanului, acesta este responsabil de daune ?i cheltuieli.
ART. 578
Dac? vasul intirziaza la plecare, în cursul c?l?toriei sau la locul de desc?rcare, prin faptul chiria?ului, acesta este r?spunz?tor de cheltuelile întârzierii.
Dac? vasul închiriat pentru ducere ?i întoarcere se înapoiaz? neincarcat sau înc?rcat în parte, se datore?te navlul întreg, afara de desp?gubirea ce s-ar cuveni pentru întârziere.
ART. 579
Capitanul e dator chiria?ului desp?gubire, dac? prin faptul sau vasul a întârziat la plecare, în timpul c?l?toriei sau la locul desc?rc?rii.
ART. 580
Dac?, din caz fortuit sau for?a majora, capitanul este silit s?-?i repare vasul în cursul c?l?toriei, chiria?ul este dator sa a?tepte sau sa pl?teasc? navlul întreg.
Dac? vasul nu se poate repara, navlul se datore?te în proportiune cu c?l?toria f?cut?.
Dac? pentru transportul lucrurilor înc?rcate la locul de destinatiune capitanul închiriaz? un alt vas, nou? închiriere se socote?te f?cut? în contul înc?rc?torului.
ART. 581
Capitanul pierde navlul ?i e ?inut la desp?gubire c?tre chiria?i, dac? acesta probeaz? ca vasul nu era în stare a naviga când a plecat.
Proba este admis? chiar contra actelor de vizita.
ART. 582
Când s-ar interzice comer?ul cu tara c?tre care c?l?tore?te vasul, capitanul are dreptul la navlul întreg, cu toate ca vasul ar fi constrâns sa se întoarc? înc?rcat la locul de plecare; dar dac? vasul e închiriat pentru ducere ?i întoarcere, se datore?te jum?tatea navlului întreg sau a celor dou? navluri socotite la un loc.
ART. 583
Dac? vasul e închiriat pentru a merge într-un port spre a lua o povar? ?i a o duce în alt port, ?i interdictiunea de comer? supravine pe când vasul c?l?tore?te spre a lua acea povara, capitanul are dreptul la cheltuielile f?cute în executarea contractului ?i la o indemnitate ce se va hot?rî dup? împrejur?ri.
ART. 584
Dac? vasul în cursul c?l?toriei este oprit din ordinul unui stat str?in, sau constrâns a se ad?posti într-un port pentru a-?i repara stric?ciunile, chiar cu voin?a suferite pentru sc?parea comuna, nu se datore?te vreun navlu în timpul opririi sau ?ederii în port, când vasul a fost închiriat cu luna; nici ad?ugire de navlu, când a fost închiriat cu c?l?toria.
ART. 585
Navlul este datorat pentru lucrurile înc?rcate pe care capitanul a fost silit a le vinde, a le pune în gaj sau a le întrebuin?a pentru necesit??ile urgente ale vasului.
Cu toate acestea, capitanul este dator a restitui proprietarilor valoarea ce aceste lucruri ar avea la locul desc?rc?rii, dac? vasul a ajuns bine în port.
Când vasul s-a pierdut, capitanul va restitui proprietarilor lucrurile vândute sau întrebuin?ate, pre?ul ce a luat pentru dansele ?i pentru cele date în gaj suma luat? în împrumut, retinind în acela?i timp navlul ar?tat în poli?ele de înc?rcare.
În ambele cazuri, proprietarii au dreptul sa fac? abandonul.
Dac? din aceasta cauza rezult? vreo pierdere pentru proprietarii lucrurilor întrebuin?ate, vândute sau date în gaj, pierderea este împ?r?it? prin contribu?ii asupra valorilor acestora tuturor lucrurilor ajunse la destina?ie, sau a celor ce au fost scapate de naufraj, în urma evenimentelor maritime care au necesitat întrebuin?area, vânzarea sau gajul.
ART. 586
Capitanul are dreptul la navlu asupra lucrurilor aruncate în mare pentru sc?parea comuna, intrind la contribu?ie dup? regulile ar?tate în titlul VII, cap. II al acestei c?r?i.
ART. 587
Nu se datore?te navlu pentru lucrurile pierdute prin naufragiu, rapite de pirati sau luate de inamici, ?i capitanul e dator sa restituie navlul ce i se va fi pl?tit înainte, dac? nu exist? conven?iune contrar?.
ART. 588
Dac? vasul ?i lucrurile înc?rcate sunt r?scump?rate sau sunt scapate de naufragiu, capitanul are dreptul la navlu pân? la locul unde vasul a fost pradat sau a naufragiat; iar dac? duce lucrurile înc?rcate la locul destina?iei lor, el are drept la navlul întreg, contribuind cu partea sa la r?scump?rare.
Contributiunea pentru r?scump?rare se face dup? pre?ul curent al lucrurilor înc?rcate la locul desc?rc?rii, scazindu-se cheltuelile, ?i asupra jum?t??ii vasului ?i navlului.
Salariile marinarilor sunt scutite de contribu?ie.
ART. 589
Dac? destinatarul lucrurilor înc?rcate refuz? a le primi, capitanul poate, cu autoriza?ia justi?iei, a face sa se vinda cantitatea necesar? pentru plata navlului ?i a pune în depozit ceea ce r?mâne.
Dac? pre?ul rezultat din vânzarea lucrurilor nu ajunge pentru plata navlului, capitanul conserva dreptul sau pentru rest contra înc?rc?torului.
ART. 590
Capitanul nu poate re?ine lucrurile înc?rcate în caz de neplata a navlului. Are dreptul îns?, în timpul desc?rc?rii, sa ceara ca ele sa se depun? în o ? treia mina pân? la plata navlului.
ART. 591
În nici un caz înc?rc?torul nu poate cere sc?derea navlului. Înc?rc?torul nu poate l?sa, drept pre?ul navlului, lucrurile înc?rcate sc?zute în valoare, sau stricate prin viciul lor propriu, din caz fortuit sau for?a majora. Cu toate acestea, dac? vinul, uleiul sau alte lichide s-au scurs, butiile ce le contineau, r?mase goale sau aproape goale, pot fi l?sate pentru navlul ce urma a se plati pentru dinsele.
CAP. 4
DESPRE C?L?TORI
ART. 592
Contractul de închiriere pentru transport de c?l?tori, în lipsa de conven?ie special?, se reglementeaz? dup? urm?toarele dispozi?iuni:
ART. 593
Când c?l?toria nu mai are loc, înainte de plecarea vasului:
1. Dac? c?l?torul nu vine pe vas la timpul oportun, se datore?te navlul întreg c?pitanului;
2. Dac? c?l?toria nu se mai face dup? declara?ia c?l?torului sau din cauza de moarte, boala, ori alt caz fortuit sau de for?a majora, privind persoana sa, navlul se datoreaz? pe jum?tate, scazindu-se cheltuelile de hrana pentru cât trebuia sa ?in? c?l?toria, dac? acestea au fost cuprinse în navlu;
3. Dac? c?l?toria se împiedic? prin faptul c?pitanului, c?l?torul are dreptul la desp?gubire;
4. Dac? nu mai are loc din caz fortuit sau for?a majora privind vasul, contractul este desfiin?at ?i navlul pl?tit înainte se restituie, dar f?r? drept de desp?gubire, nici pentru o parte nici pentru cealalt?.
ART. 594
Când c?l?toria înceteaz? dup? plecarea vasului:
1. Dac? capitanul debarc? în vreun port de buna voie, pl?te?te navlul întreg;
2. Dac? capitanul nu vrea sa continue c?l?toria sau, prin culpa sa, face pe c?l?tor sa debarce în alt port, e dator desp?gubire;
3. Dac? c?l?toria înceteaz? din caz fortuit sau for?a majora, privind vasul sau persoana c?l?torului, navlul se datore?te în propor?ie cu calea f?cut?.
Nu se pl?te?te nici un navlu de c?tre mo?tenitorii c?l?torului mort în naufragiu dar nici navlul pl?tit nu se restituie.
ART. 595
În caz de întârziere a plec?rii vasului, c?l?torul are dreptul la locuin?a ?i chiar hrana pe bord în timpul întârzierii, dac? hrana e cuprins? în navlu, afara de dreptul la desp?gubire când întârzierea nu provine din caz fortuit sau for?a majora.
Dac? întârzierea trece peste zece zile, c?l?torul poate rezilia contractul; în acest caz trebuie sa i se restitue navlul întreg.
Dac? întârzierea este cauzat? de timp rau, c?l?torul nu poate desfiin?a contractul decât pierzind a treia parte din navlu.
Faptul ca timpul este rau, se recunoa?te ?i se declar? de c?tre capitanul portului respectiv.
ART. 596
Vasul închiriat exclusiv pentru transport de c?l?tori, trebuie s?-i duca direct, ori în ce num?r ar fi, la portul de destina?ie, oprindu-se în sta?iunile anun?ate înaintea contractului de închiriere sau la cele obi?nuite.
Dac? vasul se abate din cale sau se opre?te din voin?a sau faptul c?pitanului, c?l?torii continua a primi locuin?a ?i hrana în socoteala vasului ?i au drept la desp?gubire, pe lâng? facultatea de a rezilia contractul.
Dac? vasul, afara de c?l?tori, are înc?rcate m?rfuri sau alte obiecte, capitanul are facultatea de a se opri, în timpul c?l?toriei pentru desc?rcare.
ART. 597
Dac? vasul, în timpul c?l?toriei, întâmpin? vreo întârziere în urma unei opriri ordonat? de un Stat str?in, sau pentru trebuin?e de repara?iuni:
1. C?l?torul, când nu voie?te sa a?tepte ca sa înceteze oprirea sau ca sa se fac? ?i sa se termine repara?iile, poate rezilia contractul, pl?tind navlul în propor?ie cu c?l?toria f?cut?;
2) Dac? prefer? a a?tepta sa continuie c?l?toria, nu datore?te nici o adaogire de navlu, dar urmeaz? a se hrani cu cheltuiala sa, în timpul opririi sau a reparatiunilor.
ART. 598
Hrana c?l?torului în timpul c?l?toriei se presupune ca se cuprinde în navlu; dac? s-a convenit intr-altfel, capitanul este dator, în timpul c?l?toriei ?i la caz de trebuin??, sa i-o procure pe adev?ratul pre?.
ART. 599
Dac? vasul este în totul sau în parte închiriat pentru a transporta c?l?tori, de?i num?rul lor nu e indicat, drepturile chiria?ului ?i ale inchirietorului sunt reglementate dup? dispozi?iunile capitolului III din acest titlu, dac? nu ar fi incompatibile cu obiectul contractului.
ART. 600
Se aplic?, în privin?a lucrurilor ce c?l?torul aduce cu sine pe vas, dispozi?iunile contractului de navlu, dar nu se datore?te, dac? nu s-a stipulat altfel, plata deosebit?.