Servicii
Cod Comercial abrogat 2011
TITLUL III ***
Despre lichidatiunea pasivului
CAP. 1 ***
Despre verificarea crean?elor
ART. 768 ***
Creditorii falitului trebuie sa prezinte declara?iunea crean?elor lor ?i titlurile din care deriva, la grefa sindicatului tribunalului de comer?, în termenul fixat de sentin?a declarativ? de faliment. Secretarul-arhivar al sindicatului le da chitan?a ?i formeaz? un tablou (stat).
ART. 769 ***
Dac? sunt creditori care resed în tara str?in?, tribunalul poate, dup? împrejur?ri, în privin?a acestora, sa prelungeasc? termenul pentru verificarea crean?elor lor. Despre aceasta îns?, judec?torul-sindic trebue sa dea o în?tiin?are special?, tuturor creditorilor.
ART. 770 ***
Declara?iunea crean?elor trebuie sa arate numele ?i prenumele sau firma ?i domiciliul creditorului, suma datorat?, drepturile de privilegiu, de gaj sau de ipoteca ?i titlul din care crean?a deriva.
Ea trebuie sa con?in? afirmarea clara ?i explicit?, ca crean?a este adev?rata ?i real? ?i trebuie sa fie semnat? de creditor sau de o persoan? autorizat? cu mandat special, sa fac? pentru el aceasta afirmare trebuind ?i în mandat sa se exprime suma crean?ei.
Dac? creditorul nu domiciliaz? în comuna în care resade tribunalul, declara?iunea trebuie sa con?in? ?i alegerea de domiciliu în aceia?i comuna; altfel, toate notificatiunile posterioare se vor face creditorului la grefa tribunalului, afisindu-se ?i la usa tribunalului.
ART. 771 ***
Secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului este dator ca, cu cinci zile înainte de ziua fixat? pentru verificarea crean?elor, sa comunice judec?torului-sindic tabloul (statul) format conform art. 768.
Judec?torul, examinind acest tablou, va putea, din oficiu sau dup? cererea unuia sau mai multor creditori, sa dispun? ca, la ziua fixat? pentru verificare, sa fie de fata ?i falitul, spre a-i da cuvenitele explica?iuni asupra veracitatei crean?elor; poate înc? sa ordone comparatiunea personal? a creditorului sau s?-l autorizeze sa compar? prin mandatar, sa prescrie înf??i?area registrelor de comer? ale creditorului sau a unui extract dintr-insele; va putea înc? sa ordone prezentarea oric?rei alte persoane care ar putea sa dea informa?iuni sau l?muriri încheind proces-verbal. Chem?rile, în acest caz, se fac prin sindicatul tribunalului.
ART. 772 ***
În ziua fixat? de sentin?a declarativ? a falimentului pentru verificarea crean?elor, judec?torul-sindic, asistat de grefierul tribunalului sau de secretarul-arhivar al sindicatului tribunalului, va procede, contradictoriu, cu cei interesa?i, la verificarea crean?elor.
Crean?ele se verific? în ordinea înscrierii în tablou prin confruntarea titlurilor prezentate cu registrele ?i hârtiile falitului.
Falitul ?i oricare din creditori se pot opune la admiterea crean?elor.
Crean?ele necontestate sau acelea pe care to?i interesatii le recunosc ca justificate, sunt admise la masa falimentului.
În caz de contestatiuni, judec?torul-sindic printr-o singura sentin?a se pronun?? asupra tuturor contestatiunilor care privesc crean?e a c?ror valoare nu trece peste competin?a judec?torului de ocol, cu rezerva apelului la tribunal, în termen de 5 zile de la pronun?are; cât pentru celelalte crean?e, el trimite contesta?iunile înaintea tribunalului, care le va judeca în prima instan?a, în termen de cel mult 10 zile de la ziua verificarei.
Procesul verbal de verificarea crean?elor trebuie sa arate cu deamanuntul toate opera?iunile f?cute, numele creditorului, data. scadenta ?i cuantumul crean?ei; dac? suma este datorit? de falit ca emitent sau ca girant ?i numele girantilor anteriori, sa arate numele persoanelor intervenite ?i sa relateze declara?iunile lor.
Judec?torul-sindic va viza crean?ele admise, ar?tând ?i suma pentru care s-au admis.
ART. 773 ***
Crean?ele datorite de falit ca girant se vor admite la pasivul falimentului în mod condi?ional. Ele se vor ?terge din tablou, dac? emitentul la scadenta a pl?tit suma.
Judec?torul-sindic va men?iona, pe titlul ?i în procesul-verbal, ca admiterea nu este decât în mod condi?ional.
Excluderea unor asemenea crean?e se va face de c?tre tribunal, dup? cererea celor interesa?i.
Sentin?a se da contradictoriu cu judec?torul-sindic ?i este supus? opozitiunei ?i apelului.
ART. 774 ***
Dup? închiderea procesului-verbal de verificare, declara?iunile crean?elor ?i opozi?iunile în contra declara?iunilor sau a admiterilor de crean?e deja f?cute, trebuesc sa fie notificate judec?torului sindic ?i creditorilor ale c?ror crean?e se atac? ?i sa fie depuse la grefa sindicatului tribunalului, cu documentele pe care le întemeiaz?, cel pu?in cu dou? zile mai înainte de audien?a fixat? pentru rezolvarea contestatiunilor.
În lipsa de asemenea contestatiuni, audien?a trebue sa fie fixat? în un termen nu mai mic de cinci zile ?i nici mai mare de zece zile de la închiderea suszisului proces-verbal.
ART. 775 ***
Tribunalul examinind toate contesta?iunile deodat? ?i împreun?, contradictoriu cu judec?torul-sindic ?i persoanele ar?tate în articolele precedente, se pronun?? prin o singur? sentin?a, chiar dac? ar trebui sa se ordone vreun act oarecare de instruc?iune în privin?a uneia sau mai multor crean?e.
Sentin?a tribunalului, în asemenea caz, nu este supus? apelului decât dac? crean?a trece peste valoarea de 1500 lei.
ART. 776 ***
În toate cazurile în care nu se poate pronun?a sentin?a definitiva, tribunalul comercial poate sa admit? provizoriu, pentru o sum? determinat?, la pasivul falimentului, crean?ele contestate, pentru ca, în virtutea lor, sa se poat? exercita drepturile creditorului în liberatiunile falimentului, cu rezerva îns? a deciziunei definitive din partea judec??ii asupra validit??ii contestatiunii.
Tribunalul de comer? poate suspenda deciziunea definitiva asupra admiterii unei crean?e pân? la sfâr?itul ac?iunii penale privitoare la dinsa, sau al procedurei penale început? dup? dispozi?iunile art. 712 ?i în acest caz, el determin? asemenea dac? ?i pân? la ce suma acea crean?a sa fie admis? provizoriu la pasivul falimentului.
ART. 777 ***
Creditorul c?ruia nu i se contest? decât privilegiul sau ipoteca, va fi admis provizoriu la deliber?rile falimentului ca creditor chirografar pân? ce acea contestatiune va fi rezolvat?.
ART. 778 ***
Crean?ele neproducatoare de dobânda ?i neajunse la scadenta la data declaratiunei falimentului, vor fi admise la pasiv pentru suma lor întreaga, cu rezerva expres? îns? ca plata oric?rei repartitiuni par?iale sa consiste într-o suma la care, dac? i s-ar adaug? interesele socotite de 6% pe an, pentru timpul cât mai r?mâne sa curg? de la data mandatului de plata pân? la ziua scaden?ei crean?ei, aceasta suma sa echivaleze cu suma cotei de repartitiuni.
ART. 779 ***
Crean?ele pentru declara?iunea c?rora s-a prelungit termenul, conform art. 769, vor fi verificate în mod suplimentar la sosirea acelui termen, dup? dispozi?iile acestui capitol.
ART. 780 ***
Chiar dup? expirarea termenelor fixate prin articolele precedente, creditori cunoscu?i sau necunoscu?i care nu ?i-au declarat înc? crean?ele, pot sa ceara de la judec?torul-sindic sa fie verifica?i la masa falimentului, pân? când nu s-au sfâr?it repartitiunile întregului activ al falitului.
Judec?torul sindic va procede de urgenta la verificarea acestor crean?e, ascultind ?i pe falit.
În caz de contestatiune, se va urma conform art. 772.
Judec?torul sindic va putea chiar s?-i admit? provizoriu la pasiv, conform dispozi?iunilor precedente.
În caz de descoperire de fals, de dol de erori esen?iale de fapt sau de descoperiri de titluri pân? aci necunoscute, se poate înc? face opozi?iune contra admiterilor de crean?a deja efectuate.
Cheltuielile derivând din declara?iunile de crean?e ?i opozi?iunile tardive, sunt în totdeauna în sarcina acelora care le fac.
Efectele declara?iunilor ?i opozitiunilor tardive sunt determinate în titlul V.
CAP. 2 ***
Despre diferite specii de credit?ri
ART. 781 ***
To?i creditorii falitului au dreptul sa ia parte la deliber?rile falimentului, cu rezerva dispozi?iunilor care reguleaz? participarea creditorilor având ipoteca, gaj sau alt privilegiu, în repartitiunea activului ?i intervenirea lor la concordat.
SEC?IUNEA I
Despre creditorii având gaj sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile
ART. 782 ***
Judec?torul sindic poate oricând, cu autorizarea tribunalului sa retrag?, în profitul falimentului, lucrul dat în gaj, pl?tind pe creditor.
Poate asemenea sa fac? sa se ordone de tribunal vânzarea gajului cu licita?ie publica ?i creditorul nu se va putea opune la aceasta decât numai renuntind la dreptul de a-?i ob?ine plata crean?ei sale asupra celorlalte bunuri nesupuse gajului.
Dac? gajul s-a vândut pe un pre? mai mare decât crean?a, prisosul apar?ine masei falimentului.
ART. 783 ***
Dispozi?iunile codicelui civil, privitoare la privilegiile asupra mobilelor, se aplic? ?i în materie de faliment, cu rezerva dispozi?iunilor speciale cuprinse în acest codice ?i cu modific?rile urm?toare:
1. Salariul datorit lucr?torilor intrebuintati deadreptul de c?tre falit, în timpul lunei care a precedat declara?ia falimentului, se va admite între crean?ele privilegiate, în acela? rang cu privilegiul stabilit în art. 1729 din codicile civil pentru salariile datorite oamenilor de serviciu. Salariul datorit baietilor din pravalie ?i comisilor, pentru cele ?ase luni care au precedat declararea falimentului, se va admite cu acela? rang;
2. Privilegiul locatorului, prev?zut la art. 1730 codicile civil, nu se întinde asupra m?rfurilor ie?ite din magazine, sau din locurile unde locatarul î?i exercit? comer?ul sau industria sa, dac? cei de al treilea au dobândit drepturi asupra lor, afara de cazul de sustractiune frauduloas?. Privilegiul are loc ?i pentru desp?gubirea datorit? locatorului dup? dispozi?iile art. 721;
3. Crean?a pentru pre?ul nepl?tit al masinelor de importanta valoare, întrebuin?ate într-o exploatare industrial?, manufacturiera sau agricola este privilegiat? în rangul indicat la num?rul 5 de sub art. 1730 codicele civil, asupra ma?inilor vândute ?i predate falitului, în cei trei ani care au precedat declara?ia falimentului cu toate ca ar fi devenit imobile prin destinatiune.
Acest privilegiu nu va avea nici un efect dac? vânz?torul, în cele trei luni de la predarea ma?inilor în primirea cump?r?torului în tara, nu va fi f?cut sa se transcrie actul din care rezult? vânzarea ?i crean?a sa în registrul de transcriptiune imobiliara al tribunalului în jurisdic?iunea c?ruia s-au a?ezat ma?inile.
ART. 784 ***
Judec?torul sindic va forma lista creditorilor care pretind a avea dreptul de gaj sau alt privilegiu asupra mobilelor. Contesta?iunile asupra existen?ei privilegiului vor fi rezolvate dup? dispozi?iunile art. 772 ?i urm?toarele.
ART. 785 ***
Dac? pre?ul mobilelor supuse la un privilegiu special nu ajunge pentru plata creditorilor privilegia?i, ace?tia concur? pentru rest cu creditorii chirografari la distribuirea celeilalte p?r?i de activ.
SEC?IUNEA II
Despre creditorii privilegia?i sau ipotecari asupra imobilelor.
ART. 786 ***
Dac? una sau mai multe repartitiuni ale pre?ului bunurilor mobile se face înainte de distribuirea pre?ului imobilelor, creditorii privilegia?i sau ipotecari, ale c?ror crean?e sunt verificate, concur? la acele repartitiuni cu întreaga lor crean?a cu rezerva deducerilor mai jos ar?tate.
ART. 787 ***
Creditorii privilegia?i sau ipotecari care, dup? vânzarea mobilelor, sunt definitiv colocati asupra imobilelor în rang util pentru totalitatea crean?elor lor nu vor primi partea din pre?ul ce li se cuvine decât deducindu-se dintr-sa sumele ce ei au primit deja din reparti?iile masei chirografare. Sumele astfel distrase nu r?mân pentru ceilal?i creditori ipotecari, dar sunt atribuite masei chirografare ?i distribuite numai ei.
ART. 788 ***
Dac? creditorii privilegia?i sau ipotecari nu au fost colocati decât pentru o parte din crean?ele lor asupra pre?ului imobilelor, drepturile lor asupra masei chirografare sunt definitiv regulate în propor?ie cu sumele pentru care ei au mai r?mas creditori în urma acelei colocatiuni, ?i masa va fi subrogat?, în locul lor, pentru aceea ce ei vor fi primit, dup? dispozi?iunile art. 766 peste proportiunea p?r?ii crean?ei necolocate.
ART. 789 ***
În privin?a creditorilor privilegia?i sau ipotecari, care nu au fost colocati în rang util asupra pre?ului, sau care nu sunt pl?ti?i integral cu pre?ul imobilelor se vor aplica dispozi?iile art. 788.
SEC?IUNEA III
Despre drepturile femeii falitului
ART. 790 ***
În caz de faliment, al b?rbatului, femeia reia imobilele dotale cu dreptul de a percepe veniturile, precum ?i imobilele parafernale care ii apar?ineau în momentul c?s?toriei ?i pe acelea pe care le-a dobândit în timpul c?s?toriei, provenind din cauze juridice anterioare sau prin efectul unei donatiuni sau de succesiuni testamentare sau legitime.
ART. 791 ***
Femeia va relua asemenea imobile dobândite de dinsa ?i în numele ei, cu banii provenind din înstr?inarea bunurilor care ii apar?ineau în momentul c?s?toriei, sau care i-au parvenit în urma prin unul din modurile ar?tate în articolul precedent, cu conditiune îns? numai ca, în contractul de achizitiune, sa se declare expres aceasta întrebuin?are ?i ca provenien?a banilor sa fie stabilit? printr-un inventar sau prin orice alt act cu data cert?.
ART. 792 ***
În toate celelalte cazuri ?i oricare ar fi regimul sub care s-au c?s?torit so?ii, prezum?ia este ca bunurile dobândite de femeia falitului apar?in b?rbatului ?i ca au fost pl?tite cu banii lui, astfel încât acele bunuri trebuesc sa fie întrunite la masa falimentului, femeia îns? este admis? sa fac? proba contrarie.
ART. 793 ***
Bunurile mobile atât dotale, cât ?i parafernale cuprinse în contractul de c?s?torie, sau parvenite femeii în vreunul din modurile ar?tate în art. 790 se pot relua de femeie în natura, dac? identitatea lor este dovedit? cu un inventar sau prin orice act cu data cert?.
Dac? bunurile femeiei au fost înstr?inate ?i cu pre?ul lor s-au dobândit alte bunuri mobile sau imobile, femeia poate exercita asupra acestora dreptul indicat în art. 791, cu conditiunea ca provenien?a banilor ?i nou? lor întrebuin?are sa fie constatat? printr-un act având data cert?.
Toate celelalte obiecte mobile aflate în posesiunea fie a b?rbatului, fie a femeii, ?i oricare ar fi regimul c?s?toriei se presupun ca apar?in b?rbatului, afara numai dac? femeia nu va proba contrariul.
ART. 794 ***
Data cert? a unui act cerut? de art. 791 ?i 793, trebuie sa fie stabilit? în modurile determinate de codicele civile, dar proba achizitiunei, a posesiunei ?i a înstr?in?rii titlurilor de credit ?i a ac?iunilor de societ??i comerciale, se va putea face ?i cu registrele stabilimentelor publice sau ale societ??ilor prin ac?iuni.
ART. 795 ***
Dreptul ar?tat în art. 790 ?i 791 nu poate fi exercitat de femeie decât cu sarcina datoriilor ?i ipotecilor de care acele bunuri au fost legalmente grevate.
ART. 796 ***
Dac? b?rbatul era comerciant la epoca celebrarei c?s?toriei sau dac?, neavând atunci vreo profesiune determinat?, a devenit comerciant în anul urm?tor, ipoteca legal? pentru dota femeiei nu se întinde, în nici un caz, asupra bunurilor dobândite de b?rbat în timpul c?s?toriei prin orice alt titlu, afara numai de succesiune sau donatiune.
În cazurile sus zise, femeia nu poate exercita nici o ac?iune asupra masei falimentului, pentru avantajele derivând din contractul c?s?toriei, ?i creditorii nu vor putea sa se prevaleze de avantajele derivând din acela?i contract în favoarea b?rbatului.
ART. 797 ***
Dac? femeia are contra b?rbatului vreo crean?a, derivând dintr-un contract cu titlu oneros, sau dac? ea a pl?tit pentru dânsul vreo datorie, crean?a este presumata a fi constituit? ?i datoria a fi pl?tit? cu banii b?rbatului, ?i femeia nu va putea exercita nici o ac?iune asupra masei falimentului, decât dac? va face proba contrarie, conform dispozi?iunilor art. 792.
Femeia falitului va fi admis? la pasivul falimentului, pentru pre?ul bunurilor sale înstr?inate în timpul c?s?toriei de c?tre b?rbat, rezervindu-se îns? ac?iunea masei asupra sumelor ce femeia ar putea scoate conform dispozi?iunilor art. 1255 din codicele civil.
SEC?IUNEA IV
Despre coobligati ?i despre fidejusori
ART. 798 ***
Creditorul care posed? obliga?iuni subscrise, girate sau garantate solidar de c?tre falit ?i de al?i coobligati, care au c?zut în stare de faliment, particip? la repartitiuni în toate masele ?i va fi trecut cu valoarea nominal? a crean?ei sale pân? la deplina achitare.
ART. 799 ***
Nici un regres pentru dividendele pl?tite nu se acord? falimentelor coobligatiunilor, unora contra altora; îns? dac? crean?a întreaga, capital ?i accesorii, a fost pl?tit? de una sau mai multe mase coobligate, astfel ca creditorul nu mai are nici o ac?iune contra celorlalte, cele dintâi vor avea dreptul de regres contra celor de al doilea, în proportiune cu partea datoriei ce au pl?tit ?i cu aceea ce c?dea în sarcina respectiva a fiec?reia.
Dac? toate dividendele întrunite, ce s-au atribuit creditorului în toate falimentele coobligatilor, ar trece peste suma lui datorit?, restul va fi înapoiat maselor falimentelor în proportiunea sus ar?tat?. Dac? îns? unii din coobligati erau garan?ii altora, prisosul apar?ine, dup? ordinea obliga?iunilor maselor falimentelor, acelor coobligati care au dreptul sa fie garanta?i.
ART. 800 ***
Dac? creditorul posesor al unor obliga?iuni solidare între fali?i ?i al?i coobligati, a primit înainte de faliment o parte din crean?a sa, el nu va putea fi trecut la masa falimentului decât sc?zându-se partea primit? ?i conserva, pentru ceea ce-i mai r?mâne datorit, drepturile sale contra coobligatilor sau fidejusorilor.
Coobligatul sau fidejusorul falitului, care a pl?tit o parte din datoria solidar?, va figura la masa pentru tot ce va fi pl?tit în desc?rcarea falitului; cu toate acestea, creditorul conserva dreptul de a prelua, pân? la plata sa integral?, dividendul destinat coobligatului, sau fidejusorului, restringindu-si în acest caz ac?iunile sale contra aceluias coobligat sau fidejusor la suma pentru care va mai fi r?mas înc? creditor dup? primirea celor dou? dividende.
ART. 801 ***
Coobligatul sau fidejusorul falitului care, pentru siguran?a actiunei sale de regres, are asupra bunurilor acestuia un drept condi?ionat de ipoteca sau de gaj, va fi cuprins în masa falimentului cu suma pentru care ipoteca sau gajul i-au fost constituite.
Dar aceasta suma se va confunda cu acea cerut? de creditor în masa falimentului ?i, prin urmare, va fi computata o singur? data în calculul majoritatei cerute pentru validitatea deliber?rilor creditorilor falimentului.
Pre?ul bunurilor ipotecate sau al gajului apar?ine creditorului, deducindu-se din suma ce-i este datorit?.
ART. 802 ***
Creditorii conserva ac?iunea lor pentru totalitatea crean?elor contra coobligatilor sau fidejusorilor falitului, chiar dac? acesta ar fi ob?inut un concordat la care ar fi consim?it de bun?voie îns??i ace?ti creditori.