Servicii
Cod Comercial abrogat 2011
TITLUL V
DESPRE OBLIGA?IUNILE COMERCIALE ÎN GENERAL
ART. 35
Contractul sinalagmatic între persoane dep?rtate nu este perfect dac? acceptarea n-a ajuns la cuno?tin?a propuitorului în termenul hot?rât de dânsul sau în termenul necesar schimbului propunerii ?i accept?rii dup? natura contractului.
Propuitorul îns? poate primi ca buna ?i o acceptare ajuns? peste termenul hot?rât de dânsul cu conditiunea ca sa încuno?tiin?eze îndat? pe acceptant despre aceasta.
ART. 36
Când propuitorul cere executarea imediata a contractului ?i un r?spuns prealabil de acceptare nu este cerut ?i nici chiar necesar dup? natura contractului, atunci contractul este perfect îndat? ce partea cealalt? a întreprins executarea lui.
ART. 37
Pân? ce contractul nu este perfect, propunerea ?i acceptarea sunt revocabile. Cu toate acestea, de?i revocarea împiedic? ca contractul sa devie perfect, dac? ea ajunge la cuno?tin?a celeilalte p?r?i, dup? ce aceasta intreprinsese executarea lui, atunci cel ce revoac? contractul r?spunde de daune-interese.
ART. 38
În contractele unilaterale propunerea este obligatorie îndat? ce ajunge la cuno?tin?a p?r?ii c?reia este f?cut?.
ART. 39
Acceptarea condi?ionat? sau limitat? se consider? ca un refuz al primei propuneri ?i formeaz? o nou? propunere.
ART. 40
Când urmeaz? a se hot?rî adev?ratul pre? sau pre?ul curent al productelor, m?rfurilor, transporturilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimbului, al efectelor publice ?i al titlurilor industriei, el se ia dup? listele bursei sau dup? mercurialele locului unde contractul a fost încheiat, sau, în lipsa, dup? acelea ale locului celui mai apropiat, sau dup? orice fel de proba.
ART. 41
Când moneda ar?tat? într-un contract nu are curs legal sau comercial în tara ?i când cursul ei n-a fost determinat de îns??i p?r?ile, plata va putea fi f?cut? în moneda ??rii, dup? cursul ce va avea schimbul la vedere în ziua scaden?ei ?i la locul pl??ii; iar când în acea localitate n-ar fi un curs de schimb, dup? cursul pie?ei celei mai apropiate, afara numai dac? contractul poarta clauza „efectiv” sau o alt? asemenea.
ART. 42
În obliga?iunile comerciale codebitorii sunt ?inu?i solidariceste, afara de stipula?iune contrarie.
Aceea?i presumptiune exist? ?i contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garanteaz? o obliga?iune comercial?.
Ea nu se aplic? ?i la necomercian?i pentru opera?iuni care, încât ii prive?te, nu sunt fapte de comer?.
ART. 43
Datoriile comerciale lichide ?i pl?tibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile.
ART. 44
În obliga?iunile comerciale judec?torul nu poate acorda termenul de gra?ie permis de art. 1021 din Codul civil.
ART. 45
Contractul litigios prev?zut de art. 1402, 1403 ?i 1404 din codul civil nu poate avea loc în caz de cesiune a unui drept derivând dintr-un fapt comercial.
ART. 46
Obliga?iunile comerciale ?i liberatiunile se probeaz?:
Cu acte autentice;
Cu acte sub semn?tura privat?;
Cu facturi acceptate;
Prin corespondenta;
Prin telegrame;
Cu registrele p?r?ilor;
Cu martori, de câte ori autoritatea judec?toreasc? ar crede ca trebuie sa admit? proba testimoniala ?i aceasta chiar în cazurile prev?zute de art. 1191 din codul civil;
În fine, prin orice alte mijloace de proba admise de legea civil?.
ART. 47
Telegrama face proba, ca act sub semn?tura privat?, când originalul este subscris de îns??i persoana ar?tat? intr-insa ca trimitatorul ei. Ea face aceea?i prob?, chiar dac? aceasta persoana este subscris? de o alt? mâna, când ar fi probat ca originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se pred?, de îns??i acea persoana.
Dac? subscrierea originalului este autentificat? de autoritatea competenta, atunci se aplic? principiile generale. În caz când identitatea persoanei care a subscris sau predat originalul telegramei s-a stabilit prin alte moduri prev?zute de regulamentele telegrafo-postale, proba contrarie este admis?.
Data telegramelor stabile?te, pân? la proba contrarie, ziua ?i ora în care ele au fost în adev?r expediate de oficiurile telegrafice.
ART. 48
În caz de eroare, schimbare sau întârziere în transmiterea unei telegrame, se aplic? principiile generale asupra culpei. Cu toate acestea trimitatorul unei telegrame se prezum? afara de orice culpa dac? a îngrijit a o colation? sau recomand? conform dispozi?iunilor regulamentelor telegrafo-postale.
ART. 49
În comer?, mandatul ?i orice declara?iune de consim??mânt, chiar judiciar, transmise prin telegraf cu subscrierea declarat? autentic? de autoritatea competenta, sunt valabile ?i fac proba în justi?ie.
ART. 50
Registrele comercian?ilor, ?inute în regula, pot face proba în justi?ie între comercian?i pentru fapte ?i chestiuni de comer?.
Înscrierea în registre, f?cut? de prepusul care ?ine scriptele sau este îns?rcinat cu contabilitatea, are acela?i efect ca ?i când ar fi f?cut? de însu?i stapanul.
ART. 51
Registrele pe care comercian?ii sunt obliga?i a le avea ?i care nu vor fi ?inute în regula ?i nici investite cu formele prev?zute de lege, nu sunt primite a face proba în justi?ie, spre folosul celui ce le-a ?inut.
Neîndeplinirea prescrip?iilor legii în aceasta privin?a, poate atrage înc? dup? sine aplica?iunea pedepselor prev?zute în caz de faliment.
ART. 52
Registrele comercian?ilor, chiar netinute în regula fac proba, contra lor. Partea îns? care voie?te a se referi la dansele nu poate scinda con?inutul lor.
ART. 53 ***
Dac? partea la registrele c?reia cealalt? parte ofer? sa dea crezamant, refuz? a le prezenta, judecata poate deferi acestei din urma jur?mântul asupra obiectelor contestatiunei.
–––––––––
***) Abrogat prin Decretul nr. 205/1950 (M. Of. 68 din 12 august 1950).
ART. 54
Judecata este în drept a aprecia dac? se poate atribui con?inutului registrelor unui comerciant, un caracter de validitate mai mult sau mai pu?in mare, dac? trebuie a se renun?a la aceasta proba în caz când registrele comerciale ale p?r?ilor nu concord?, sau a atribui o credin?? mai mare registrelor uneia din p?r?i.
ART. 55
Când codul comercial cere proba prin scris, proba testimoniala nu poate fi admis? decât în cazurile în care este permis? ?i de codul civil.
ART. 56
Dac? un act este comercial numai pentru una din p?r?i, to?i contractan?ii sunt supu?i, încât prive?te acest act, legii comerciale, afara de dispozi?iile privitoare la persoana chiar a comercian?ilor ?i de cazurile în care legea ar dispune altfel.
ART. 57
Data actelor ?i a contractelor comerciale trebuie sa arate locul, ziua, luna ?i anul.
Ea poate fi stabilit?, fata cu cei de al treilea, prin toate mijloacele de proba ar?tate în art. 46.
Data ar?tat? în cambie ?i în orice alte titluri la ordin, precum ?i în girurile lor, se consider? drept adev?rata pân? la proba contrarie.
ART. 58
Posesorul unui titlu la purt?tor, uzat, stricat sau distrus, are dreptul ca contradictoriu cu emitentul sa ceara un duplicat al acestui titlu echivalent.
Cheltuielile privesc pe reclamant.
În privin?a titlurilor datoriei publice, a biletelor de banca ?i a altor titluri de asemenea natura, se observ? legile speciale.
Revendicarea titlurilor la purt?tor pierdute sau furate nu se admite decât contra aceluia care le-a g?sit sau furat ?i contra acelora care le-au primit cu orice titlu, cunoscând viciul cauzei posesiunei.
ART. 59
Orice obliga?iune comercial? trebuie sa fie executat? în locul ar?tat prin contract, sau în locul care ar rezulta din natura operatiunei, ori din inten?iunea p?r?ilor contractante.
În lipsa de o clauz? expres?, contractul trebuie sa fie executat în locul unde cel ce s-a obligat î?i avea stabilimentul sau comercial, sau cel pu?in domiciliul ori re?edin?a, la formarea contractului.
Dac? îns? urmeaz? a se preda un lucru determinat, care dup? cuno?tin?a p?r?ilor se g?sea într-alta parte în momentul form?rii contractului, atunci predarea se va face în acel loc.